Știri
Știri din categoria Externe

Demiterea economistului-șef al băncii de stat VEB după un raport critic indică o înăsprire a controlului Kremlinului asupra mesajului economic, într-un moment în care autoritățile ruse insistă public că economia rămâne „puternică”, potrivit Ziarul Financiar.
Andrei Klepaci, economist-șef al băncii de stat pentru dezvoltare VEB din 2014 și fost ministru adjunct al economiei, a fost demis duminică, după ce declarații și un raport prezentat la începutul anului au fost preluate de presa de limbă rusă. Potrivit publicației independente ruse The Bell, care citează surse sub protecția anonimatului, înlăturarea ar fi fost legată direct de evaluarea sa „extrem de critică”, inclusiv avertismente că Rusia nu poate câștiga un război de uzură prelungit cu Ucraina și că ar putea urma o criză socială majoră.
Într-un discurs din 21 mai, prezentat în fața altor economiști, Klepaci a susținut că presiunile și costurile cresc, iar așteptarea unei prăbușiri a adversarului este o „iluzie”, conform unei traduceri citate în articol.
„În acest război de uzură, nu vom câștiga competiția. Trăim cu iluzia că totul se va prăbuși. Nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla. Costurile noastre sunt în creștere.”
„Cred că Rusia nu se va prăbuși, dar sunt aproape sigur că vom ajunge într-o criză socială. Nu ne vom prăbuși din punct de vedere economic, dar decalajul nostru se va lărgi, cu toate consecințele care decurg de aici.”
În contrapondere, autoritățile ruse continuă să transmită că economia este „sănătoasă”, în pofida sancțiunilor și a presiunii externe. Ambasada Rusiei la Londra a declarat pentru CNBC că poziția fiscală a Rusiei ar fi „semnificativ mai puternică” decât a multor economii occidentale, indicând o datorie publică externă de circa 57 mld. dolari (aprox. 258 mld. lei) și comparând-o cu costurile de serviciu ale datoriei în SUA, Marea Britanie, Italia sau Franța.
„Economia rusă rămâne rezilientă, la fel ca voința poporului nostru”, a transmis un purtător de cuvânt al ambasadei ruse din Marea Britanie, într-un răspuns trimis prin e-mail.
Deși economia Rusiei „continuă să crească, chiar dacă lent”, datele oficiale indică o încetinire accentuată, notează articolul. Guvernul de la Moscova și-a redus în mai estimarea de creștere economică pentru 2026 la 0,4%, de la 1,3% anterior, după o contracție de 0,3% în primul trimestru. Totodată, prognoza de venituri reale ale populației a fost tăiată la 1,6%, de la un avans de 7,7% în 2025.
Fondul Monetar Internațional și-a majorat, în schimb, estimarea de creștere pentru economia rusă în acest an la 1,1%, de la 0,8% în ianuarie, pe fondul prețurilor mai ridicate la petrol și la alte materii prime. Banca centrală a Rusiei a avertizat că ritmul de creștere ar putea coborî spre zero în 2026.
În paralel, analiștii citați susțin că evoluția economică maschează probleme structurale, între care dependența de cheltuielile militare, creșterea taxelor și creditarea bancară subvenționată. În plus, Klepaci avertizase că atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii logistice „testează serios” reziliența economiei, alături de creșterea inegalității veniturilor și deteriorarea calității guvernanței.
VEB.RF a confirmat plecarea lui Klepaci într-un comunicat preluat de agenția de stat TASS:
„Andrei Klepaci nu mai deține funcția de economist-șef al VEB.RF. Succesorul său va fi numit în curând.”
Pentru mediul de afaceri și investitori, episodul este relevant nu doar ca semnal politic, ci și ca indicator de risc: dacă evaluările interne critice sunt penalizate, transparența privind starea economiei și capacitatea instituțiilor de a calibra politicile pe baza unor analize independente pot deveni și mai limitate.
Recomandate

Atacul cu drone asupra unui cargou rusesc în Golful Finlandei ridică riscul operațional pe rutele maritime din Marea Baltică , esențiale pentru exporturile de energie și cereale ale Rusiei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în apele internaționale, iar echipajul a fost evacuat după ce nava a luat foc. Guvernatorul regiunii Leningrad a declarat că două drone aeriene au lovit nava la aproximativ șase kilometri după ce aceasta ieșise din apele teritoriale ale Rusiei. Finlanda a confirmat că a detectat un atac asupra unei nave comerciale rusești în apele internaționale, la vest de Gogland, în estul Golfului Finlandei. Rusia nu a oferit alte detalii, iar Ucraina nu a comentat. De ce contează: presiune în creștere pe exporturile rusești din Baltica O analiză Bloomberg (citată de Biziday) arată că incidentul evidențiază riscurile tot mai mari pentru exporturile rusești de energie și alimente pe rute considerate critice în Marea Baltică. Nava lovită se îndrepta spre exclava Kaliningrad, iar autoritățile ruse susțin că, în ultima lună, 80 de drone ucrainene ar fi vizat nave rusești din Baltică (afirmație neînsoțită de detalii publice suplimentare). Context: atacuri repetate și mutarea fluxurilor din Marea Neagră Pe 11 noiembrie, portul Ust-Luga – un hub important de export la Marea Baltică – a fost bombardat cu drone, fiind afectată infrastructura energetică. Biziday notează că portul se află la peste 1.000 km nord de Kiev. Porturile baltice sunt descrise ca vitale pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. În același timp, din cauza atacurilor din Marea Neagră, porturile din Baltică au ajuns să gestioneze 65% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei, de aproape nouă ori mai mult decât anul trecut, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare publicate de Rusia și a unei reacții din partea Ucrainei, rămâne neclar cine a lansat atacul și care este amploarea pagubelor. Din perspectivă economică și operațională, incidentul amplifică incertitudinea privind siguranța transporturilor pe una dintre principalele rute de export ale Rusiei din Marea Baltică. [...]

Eșecul negocierilor de la ONU lasă fără reguli obligatorii dezvoltarea și folosirea armelor autonome , după ce Rusia a blocat consensul necesar pentru lansarea unui mandat de negociere, potrivit Antena 3 . Discuțiile s-au încheiat sâmbătă dimineață, puțin înainte de ora 05:00, iar conferința a rămas doar cu o formulă mult mai slabă, fără garanții juridice. În centrul blocajului a fost Conferința de revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW) , desfășurată la ONU, la Geneva. CCW funcționează prin consens, ceea ce înseamnă că toate cele 128 de părți trebuie să fie de acord în unanimitate pentru adoptarea unei declarații — un prag care, în practică, permite unui singur stat să oprească un rezultat ambițios. Ce s-a obținut în locul tratatului Deși majoritatea statelor participante au susținut un mandat care să ducă la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic pentru controlul armelor autonome, documentul final cere doar statelor: „să elaboreze prin consens” un instrument; instrument care „s-ar putea să nu implice nicio obligație juridică”. Cu alte cuvinte, procesul rămâne deschis către o soluție neobligatorie, cu efecte limitate asupra modului în care sunt dezvoltate și utilizate aceste sisteme. Cine s-a opus și cine a susținut reguli noi Rusia a condus opoziția, iar diplomați implicați în negocieri au spus că Moscova a obstrucționat deliberat discuțiile și nu a acționat cu bună-credință. În același timp, materialul notează că și alte puteri militare care investesc în războiul bazat pe inteligență artificială, inclusiv Statele Unite, au ezitat să se angajeze pentru un protocol obligatoriu care să protejeze civilii de drone-robot și alte arme autonome. Pe de altă parte, state europene și din NATO (inclusiv Ucraina), dar și China și Iranul, și-au exprimat sprijinul sau disponibilitatea pentru un nou protocol. Peste 100 de state au cerut o nouă lege, argumentând că armele autonome ridică provocări noi, în timp ce unele state au susținut că dreptul internațional umanitar existent ar fi suficient. Între țările menționate ca opunându-se unei noi legi obligatorii, pledând pentru un acord fără caracter obligatoriu, sunt: Coreea de Sud, Japonia, Turcia, Marea Britanie, Franța și Germania. De ce contează: CCW nu a mai produs reguli noi de 30 de ani Articolul indică faptul că, din cauza cerinței de unanimitate, CCW nu a reușit să adopte nicio lege nouă de reglementare a armelor în ultimii 30 de ani, iar statele au căutat în trecut alte căi pentru tratate — exemplul dat fiind interzicerea muniției cu dispersie, în 2008. În acest context, eșecul de acum prelungește o zonă gri de reglementare într-un domeniu în care tehnologia este deja folosită și continuă să fie dezvoltată. Reacții și mize invocate în discuții Președintele Future of Life Institute, Max Tegmark , a criticat rezultatul negocierilor: „Roboții ucigași sunt deja aici. Și totuși, statele au convenit că e suficient să discutăm doar despre asta, pentru al 14-lea an la rând”. Separat, fostul consilier american pentru securitate națională John Bolton a avertizat, la o conferință organizată de revista Atlantic, asupra direcției către un război cu tot mai puțini oameni pe câmpul de luptă: „Ne apropiem tot mai mult de un război aproape complet fără oameni pe câmpul de luptă. Nu sunt sigur că mai avem nevoie de avioane pilotate dacă avem tehnologia potrivită pentru drone. Granițele pe care civilizația occidentală a încercat să le traseze între război și viața civilă se destramă”. Materialul mai menționează că Israelul și Statele Unite au folosit sisteme de țintire bazate pe inteligență artificială pentru a efectua zeci de mii de lovituri în Gaza și în Iran, cu „un număr uriaș de victime”. Totodată, Pentagonul ar fi lovit peste 1.000 de ținte în Iran în prima zi a războiului, iar potrivit unor anchete jurnalistice citate, armata americană își propune să ia 1.000 de decizii de țintire asistate de inteligența artificială pe oră. Ce urmează: presiune pentru un tratat, dar fără calendar ferm Consiliera principală pe probleme de armament a Human Rights Watch, Bonnie Docherty, a spus pentru The Guardian că armele autonome au nevoie de legislație obligatorie și a susținut că un tratat ar putea fi negociat în 15 luni, respingând propunerea SUA de a acorda cinci ani pentru stabilirea unui mandat. Un grup de șapte state — Austria, Belgia, Brazilia, Irlanda, Mexic, Noua Zeelandă și Panama — a condus eforturile pentru negocierea unui tratat obligatoriu într-un an. Delegatul Braziliei a argumentat în plen că nu este vorba despre „armele viitorului”, ci despre sisteme deja folosite și dezvoltate, iar întârzierea regulilor crește riscurile asociate utilizării lor. [...]

Rusia ar fi testat practic regulile NATO de apărare aeriană după ce a trimis intenționat două rachete de croazieră și o dronă în spațiul aerian al Poloniei, într-un episod care a dus la mobilizarea de avioane aliate, dar fără interceptări, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului citate de G4Media . Incidentul a avut loc pe 20 noiembrie, în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei. ISW susține că Moscova ar fi urmărit simultan să observe reacția Alianței și să transmită un semnal de descurajare privind sprijinul occidental pentru Kiev, sincronizând acțiunea cu un exercițiu militar desfășurat pe teritoriul polonez. Potrivit evaluării, ar fi fost vorba despre două rachete de croazieră Kh-101 și o dronă, cel mai probabil de tip Geran-5. Una dintre rachete s-a prăbușit în apropierea localității Rudnik nad Sanem, la peste 80 km de granița cu Ucraina și la circa 35 km de locul exercițiului de la Nowa Dęba. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale importante. De ce nu au fost interceptate proiectilele Forțele armate poloneze au identificat 11 rachete și drone aflate în spațiul aerian ucrainean, ale căror traiectorii ar fi putut reprezenta o amenințare pentru Polonia. Ca răspuns, NATO a mobilizat avioane poloneze, suedeze și olandeze și a activat radarele de apărare antiaeriană. Totuși, Alianța nu a încercat să intercepteze rachetele și drona. Ministrul polonez al Apărării a explicat că situația nu îndeplinea condițiile prevăzute de regulile de angajament, iar evaluarea autorităților ar fi fost că o intervenție ar fi putut genera riscuri mai mari pentru populație și infrastructură, în funcție de traiectoria estimată. Sincronizarea cu exercițiul „Coaliției de Voință” și ce urmează ISW leagă încălcările spațiului aerian de exercițiul „Coaliției de Voință” organizat la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, considerând că momentul a fost ales pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina și pentru a testa reacția NATO. „ISW evaluează că Kremlinul a efectuat aceste încălcări ale spațiului aerian polonez pentru a coincide cu un exercițiu militar în curs al Coaliției de Voință, care are loc la Nowa Dęba, Polonia, într-un efort de a descuraja sprijinul pentru Ucraina, dar și pentru a testa răspunsul NATO” Coaliția de Voință este o inițiativă militară din afara NATO, înființată în martie 2025, cu 37 de state membre, inclusiv România, care s-au angajat să contribuie la o eventuală forță internațională de menținere a păcii după încheierea războiului din Ucraina. Componenta militară este condusă de Marea Britanie și Franța, iar primul exercițiu are loc între 9 și 22 noiembrie, cu aproximativ 6.000 de militari din mai multe state europene. După incidente, autoritățile de la Varșovia au cerut aliaților suplimentarea forțelor NATO și a capacităților de apărare aeriană, iar secretarul general al Alianței, Mark Rutte , urmează să viziteze Polonia. [...]

Rusia condiționează reluarea dialogului cu UE pe Ucraina de excluderea Kajei Kallas , un semnal care poate bloca din start orice format de negociere și prelungește incertitudinea geopolitică ce apasă asupra economiei europene, potrivit Digi24 . Moscova spune că așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene la invitația lansată de președintele rus Vladimir Putin pentru discuții la Moscova despre Ucraina. În același timp, partea rusă avertizează că o eventuală implicare a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , ar duce la „colapsul” negocierilor. Declarația a fost făcută de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, iar informația este relatată de Agerpres, care citează agențiile EFE și Reuters. De ce contează: un filtru politic care poate bloca negocierile Condiția formulată de Rusia ridică o problemă de funcționare pentru UE: dacă Moscova încearcă să selecteze interlocutorii europeni, orice discuție riscă să se transforme într-un test de unitate internă, nu într-un proces de negociere pe fond. Pentru mediul economic, miza este prelungirea incertitudinii legate de războiul din Ucraina, cu efecte în lanț asupra deciziilor de investiții, costurilor de finanțare și a volatilității pe piețele de energie și materii prime, în condițiile în care o dezescaladare diplomatică rămâne neclară. Ce urmează În acest moment, Rusia spune că așteaptă răspunsul UE la invitație. Nu reiese din informațiile citate dacă Bruxelles-ul a transmis deja o poziție oficială și nici ce format de discuții ar fi acceptabil pentru ambele părți. [...]

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , într-un demers care menține presiunea asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, potrivit Al Jazeera . Teheranul spune că a discutat cu mediatori din Qatar și cere Statelor Unite să accepte „condiții rezonabile” pentru reluarea traficului prin strâmtoare. Vice-ministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a declarat, citat de agenția semi-oficială Tasnim, că o delegație din Qatar a venit la Teheran vineri seară și a avut două ore de discuții cu oficiali iranieni. El a precizat că aceste contacte nu au devenit încă negocieri formale, dar că, dacă vor evolua, ar urma să includă detalii tehnice despre programul nuclear al Iranului. În același timp, poziția Teheranului rămâne că uraniul îmbogățit nu trebuie să părăsească țara. Condițiile Iranului și miza economică a Hormuz Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus, potrivit televiziunii de stat, că discuțiile regionale „trebuie să primească o șansă”, iar „blocada trebuie ridicată rațional”. El a susținut că redeschiderea Strâmtorii Hormuz „nu este dificilă”, dar că devine „inutilă” cât timp cererile Iranului nu sunt îndeplinite. Condițiile menționate includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea activelor iraniene; ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol; încetarea „contra-blocadei” americane asupra porturilor iraniene. Iranul a restricționat transportul maritim prin strâmtoare de la începutul războiului, iar ruta „în mod normal” ar fi transportat aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația. În replică, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. În acest context, conflictul a perturbat transportul maritim și a împins în sus prețurile globale la energie. Poziția Washingtonului și riscul de escaladare Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Fox News că își dorește un acord „permanent” care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, adăugând că oficialii iranieni sunt „foarte, foarte dificili”. El a susținut că, în trecut, Iranul ar fi încălcat rapid înțelegeri. Gharibabadi a mai afirmat că Teheranul consideră blocada economică americană un act de război și că va „întreprinde orice acțiune necesară” pentru a o sparge, ceea ce indică faptul că presiunea asupra rutelor maritime și a pieței energetice poate continua în lipsa unui compromis. „Război economic tăcut” și semnale militare interne Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, citat de agenția de stat IRNA, că Iranul se confruntă cu un „război economic tăcut”, „mai dur decât un război cu rachete”. El a spus că guvernul lucrează pentru a evita întreruperile de curent în timpul iernii. Separat, comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, a vizitat o facilitate subterană de rachete, potrivit Tasnim, fiind informat despre nivelul de pregătire și evoluțiile recente ale programului de rachete. Vizita vine după prezentarea, la începutul lunii, a unei noi facilități subterane. În lipsa unor negocieri formale și cu condiții politice și economice explicite puse pe masă, redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet mai larg: sancțiuni, active înghețate și arhitectura de securitate din regiune. [...]

Kievul a cerut SUA să medieze o nouă evacuare din teritorii ocupate , vizând 15 localități din regiunile Herson și Zaporojie, după modelul operațiunii din Aleșki , potrivit Meduza . Propunea transmisă de Ucraina către Statele Unite se referă la organizarea unei misiuni umanitare pentru evacuarea civililor din localități aflate pe teritorii ucrainene ocupate de armata rusă, a declarat președintele Volodimir Zelenski , conform publicației, care citează Ukrainska Pravda. Ce localități sunt vizate În regiunea Herson, lista include: Radensk, Kostogrizovo, Golaia Pristan, Stara Zburievka, Nova Zburievka, Gladkovka, Velikie Kopani, Kardashinka și Velika Kardashinka. În regiunea Zaporojie sunt menționate: Maiachka, Zlatopol, Dneprorudnoe, Kamenskoe, Verhnia Krinița și Vasilievka. Zelenski a precizat că lista ar urma să fie actualizată pe măsură ce sunt clarificate numărul persoanelor și starea acestora în localitățile de pe teritoriile ocupate. De ce contează: precedentul Aleșki și miza unui armistițiu local Misiunea propusă ar urma să se bazeze pe „succesul” evacuării similare din Aleșki (denumirea ucraineană: Oleșki), oraș descris ca fiind în pragul unei catastrofe umanitare. Potrivit informațiilor prezentate, operațiunea din Aleșki a avut loc la finalul lunii octombrie, cu medierea SUA: au fost evacuați „câteva sute” de oameni, iar celor care au ales să rămână li s-a livrat ajutor umanitar. Pe durata misiunii, Rusia și Ucraina au oprit focul în zona Aleșki. În același context, Meduza notează că, la începutul lui noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a propus o operațiune umanitară similară în Konstantinovka (regiunea Donețk), însă pe 19 noiembrie a spus că a refuzat să discute o posibilă încetare a focului cu Ucraina „într-o serie de domenii”, după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei. Separat, prima doamnă a SUA, Melania Trump, care a participat la misiunea din Aleșki, a declarat că SUA poartă negocieri cu părțile aflate în conflict pentru o nouă încetare a focului și că speră să se ajungă la aceasta până la Crăciun, fără să precizeze unde ar urma să se aplice. [...]