Știri
Știri din categoria Externe
Pentagonul reintroduce vaccinarea obligatorie antigripală pentru noii recruți, o schimbare cu impact direct asupra pregătirii operaționale a forțelor armate, după ce o epidemie de gripă a afectat aproape 300 de cursanți la o bază de instruire, potrivit Mediafax.
Decizia vizează restabilirea vaccinării obligatorii împotriva gripei pentru toți noii recruți militari, informație relatată de ABC News, citată de publicație. Măsura vine după un focar de gripă la Baza Aeriană Lackland, unde s-au îmbolnăvit aproape 300 de cursanți.
Oficialii americani susțin însă că schimbarea nu are legătură cu epidemia, deși momentul anunțului urmează acestui episod.
Hotărârea modifică decizia luată în aprilie de secretarul Apărării, Pete Hegseth, care semnase atunci un ordin prin care vaccinarea antigripală devenea opțională. Ulterior, doar 40% dintre militari au ales să se vaccineze, conform informațiilor citate.
Vaccinarea a fost una dintre temele frecvent invocate în perioada Administrației Trump, iar secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., este menționat ca având poziții și acțiuni critice față de diferite tipuri de vaccin, potrivit materialului.
Recomandate
MAE respinge acuzațiile Teheranului și insistă că deciziile României respectă Carta ONU , într-un context în care Iranul a indicat explicit Bucureștiul drept stat care ar trebui să dea explicații pentru presupus sprijin acordat operațiunilor SUA împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi, 25 iunie, că România „nu a fost parte” a conflictului dintre Statele Unite și Iran și că prioritatea sa a fost sprijinirea demersurilor diplomatice de dezescaladare și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu. MAE mai afirmă că decizia la care face referire Teheranul a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA, România fiind „o țară aliată cu responsabilități și angajamente” pe care le respectă. Miza: acuzații publice și presiune diplomatică pe statele NATO Reacția MAE vine după ce Ministerul de Externe al Iranului a acuzat NATO de complicitate la un „război de agresiune ilegal” declanșat de SUA, acuzații formulate în urma unor declarații atribuite secretarului general al NATO, Mark Rutte , conform aceleiași surse. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghai, a susținut că afirmațiile lui Rutte ar reprezenta „o recunoaștere clară și incriminatoare a complicității active a NATO” și a cerut ca NATO și statele membre implicate să fie trase la răspundere „pentru toate consecințele”. În acest context, el a menționat Italia și România printre țările care, în opinia sa, trebuie să explice „de ce au ales să colaboreze”, relatează AP, preluat de Times of Bangladesh. Ce spune MAE despre cadrul legal și dreptul internațional MAE insistă că toate deciziile statului român sunt „atent evaluate” pentru a se asigura că respectă Carta ONU și normele relevante ale dreptului internațional. În plus, instituția reamintește poziții anterioare: acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal de a utiliza baze militare din România, iar România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă, descrise ca având caracter „strict defensiv”, utilizate pentru autoapărare, conform Cartei ONU. Contextul invocat: zboruri și infrastructură folosite pentru sprijin logistic Într-un interviu pentru Fox News, Rutte ar fi spus că Italia ar fi permis decolarea a aproximativ 500 de aeronave americane de pe baze militare de pe teritoriul său, în sprijinul unei operațiuni militare a președintelui Donald Trump împotriva Iranului, denumită „Operațiunea Epic Fury”. Tot el ar fi afirmat că autoritățile din București au redus zborurile comerciale, deoarece aeroporturile ar fi fost folosite pentru a sprijini aeronave-cisternă implicate în operațiune, potrivit relatărilor din presa internațională citate de Adevărul. Poziția României față de atacurile Iranului în regiune MAE reiterează că România nu este parte a conflictului și că a pledat pentru de-escaladare „încă din prima zi”. În același timp, ministerul condamnă „atacurile complet nejustificate” ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și solicită Iranului să înceteze aceste atacuri, pe motiv că pun în pericol vieți omenești și duc la degradarea securității și a economiei globale. [...]
Ucraina susține că a recâștigat accesul în Peninsula Kinburn , un punct cu miză pentru controlul navigației la Marea Neagră , după ce ar fi forțat trupele ruse să se retragă în urma unor bombardamente intense, potrivit Mediafax . Drept dovadă, ucrainenii au prezentat o filmare în care steagul Ucrainei apare montat pe acoperișul unei clădiri din regiune, descrisă ca fiind distrusă de bombardamente. Informația este atribuită de publicație canalului Nexta. Ce se știe și ce este contestat Potrivit relatării, ucrainenii afirmă că au bombardat intens zona și că acest lucru i-a determinat pe ruși să se retragă. În același timp, militarii ruși ar recunoaște existența unor probleme de logistică, dar ar nega retragerea. Publicația notează și că, anterior, au existat informații despre dificultăți de aprovizionare ale rușilor în regiunea ocupată. Ucrainenii susțin, totodată, că în zonă ar avea loc evacuări. De ce contează Peninsula Kinburn Peninsula Kinburn este descrisă ca având importanță strategică și ca fiind folosită anterior pentru controlul navigației în regiune. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, amploarea și consecințele operaționale ale evoluției rămân, deocamdată, neclare. [...]
Europa își pregătește agenda de reconstrucție a Ucrainei , cu accent pe infrastructură și pe un cadru politic de cooperare, după ce premierul Poloniei, Donald Tusk , a spus la Gdańsk că Ucraina și țările europene vor lucra împreună pentru refacerea orașelor devastate de război, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la deschiderea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei 2026, organizată la Gdańsk, eveniment care se desfășoară pe parcursul a două zile, începând cu 25 iunie. Tusk a mulțumit miilor de politicieni, oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri prezenți la discuțiile despre reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului. Reconstrucția, dincolo de clădiri: infrastructură și „memorie istorică” Tusk a susținut că reconstrucția nu se reduce la refacerea infrastructurii, ci include și o dimensiune legată de „memoria istorică” și de reconciliere. În acest context, el a legat reconstrucția de aspirația Ucrainei de a face parte dintr-o Europă unită și de necesitatea unei discuții „sincere despre trecut”. „Trebuie să vorbim sincer despre trecut, astfel încât viitorul să arate cu totul altfel.” De ce Gdańsk și ce mesaj transmite Polonia Premierul polonez a explicat că a ales Gdańsk ca gazdă a conferinței pentru semnificația istorică a orașului, al cărui centru vechi a fost aproape complet distrus în Al Doilea Război Mondial și apoi reconstruit. El a numit Gdańsk un exemplu de reconstrucție „la scară largă” și a folosit această experiență ca argument pentru fezabilitatea unui efort similar în Ucraina. „Când spunem că vom reconstrui împreună orașele distruse ale Ucrainei după război, o spunem pentru că credem că acest lucru se va întâmpla după război și se va întâmpla datorită solidarității noastre.” Context european: asistență macrofinanciară anunțată de Comisia Europeană În cadrul aceluiași eveniment, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va acorda Ucrainei prima tranșă de asistență macrofinanciară din programul de sprijin pentru perioada 2026–2027. Materialul citat nu precizează valoarea tranșei sau condițiile atașate finanțării. [...]
Declarația lui Marco Rubio că la Anchorage „nu a existat niciun acord” ridică semne de întrebare asupra oricărei piste de negociere SUA–Rusia și menține incertitudinea geopolitică ce apasă pe piețe , potrivit Antena 3 . Șeful diplomației americane a respins ideea că Donald Trump ar fi încheiat o înțelegere cu Vladimir Putin în Alaska pentru o pace în Ucraina, după ce oficiali ruși au susținut în repetate rânduri contrariul. Rubio a spus că, la întâlnirea din august anul trecut, s-au făcut doar „propuneri”, fără să se ajungă la un acord. Declarația vine în contextul în care discuțiile despre un posibil aranjament au fost alimentate de mesaje publice din partea Moscovei. „Nu a existat niciun acord în Alaska. A existat doar o propunere, dar nu s-a ajuns la niciun acord.” Ce ar fi urmărit Moscova, potrivit relatărilor citate Materialul citează informații atribuite Bloomberg, potrivit cărora Putin ar fi presupus că Trump va accepta „predarea completă” de către Ucraina a Donbasului, inclusiv a regiunii Donețk, din care armata rusă ar controla „încă doar 80%”. Separat, Antena 3 menționează că The Washington Post a relatat, pe baza unor surse, că la Anchorage Putin ar fi cerut transferul sub control rusesc al tuturor celor patru regiuni ucrainene anexate de Kremlin în 2022, după care și-ar fi „atenuat” cererile, exprimându-și, „se pare”, disponibilitatea de a renunța la părți din Zaporijia și Herson. De ce contează: incertitudinea rămâne, iar presiunea sancțiunilor crește Rubio a mai afirmat că administrația americană este pregătită să joace un rol „constructiv” în rezolvarea conflictului, „dacă va fi nevoie”, susținând că aceasta ar fi fost abordarea lui Trump în „ultimul an și jumătate”. În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sugerat, pe 23 iunie, că întâlnirea de la Anchorage ar fi putut fi o mișcare tactică pentru a câștiga timp în vederea creșterii livrărilor de arme către Kiev, potrivit articolului. Lavrov a mai spus că Moscova nu mai consideră SUA un „mediator obiectiv” și vede o presiune tot mai mare a sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
O presupusă operațiune ucraineană de sabotaj asupra conductelor Nord Stream arată cât de vulnerabilă rămâne infrastructura energetică subacvatică , cu potențiale efecte în lanț asupra securității aprovizionării și a costurilor din energie, potrivit Mediafax , care citează The Telegraph . Planul ar fi folosit drept acoperire realizarea unui film pentru adulți în Marea Baltică. O echipă sub acoperire, formată din patru bărbați și o femeie, ar fi fost desfășurată pe coasta baltică a Germaniei în toamna anului 2022, cu instrucțiuni să le spună autorităților că filmează. În timpul operațiunii, participanții ar fi renunțat la pretextul filmului și ar fi invocat o „vacanță cu scufundări”. Obiectivul real, conform relatării, era coborârea la circa 80 de metri pentru a distruge cele patru conducte submarine. Ce se știe despre organizare și cine ar fi coordonat Detaliile ar fi fost prezentate în cartea „Conspirația Nord Stream”, semnată de jurnalistul de investigație Bojan Pancevski, pe baza mărturiilor directe ale unor conspiratori ucraineni, conform aceleiași surse. Complotul ar fi fost orchestrat de doi înalți oficiali militari ucraineni, identificați doar drept „Generalul” și „Colonelul”, care ar fi făcut parte dintr-o organizație de stat ce nu ar fi acționat la ordinele directe ale președintelui Volodimir Zelenski . Execuția și ancheta: ce au stabilit autoritățile, potrivit relatării Echipa ar fi recrutat scafandri civili, inclusiv o femeie care apăruse anterior pe coperta unei reviste erotice. Aceștia s-ar fi antrenat în locuri secrete din Ucraina pentru amplasarea și camuflarea explozibililor în rezervoarele de oxigen, iar după sosirea în Germania ar fi închiriat o ambarcațiune. Pe 26 septembrie 2022, explozibilii ar fi detonat în patru puncte separate în apropierea unei insule daneze, iar trei din cele patru conducte care transportau gaze naturale din Rusia în Germania ar fi fost avariate. Incidentul a declanșat un scandal internațional, Rusia fiind suspectată inițial de sabotaj, mai notează materialul. Anchetatorii germani ar fi identificat ulterior legături între atac și echipa de scafandri ucraineni, după analiza imaginilor dintr-un port de agrement și a mii de fotografii de la camerele de trafic. Un singur suspect ar fi fost reținut și audiat în acest caz, potrivit relatării citate. [...]
Kremlinul condiționează rolul de mediator al SUA în Ucraina de renunțarea la sprijinul pentru Kiev , pe fondul unor semnale că Moscova începe să se îndoiască de poziția președintelui Donald Trump, potrivit HotNews . Mesajul, transmis public de Dmitri Peskov , ridică miza diplomatică pentru Washington: Rusia spune că nu poți media „în timp ce ești implicat în război într-una dintre tabere”. Linia Kremlinului: mediere, dar nu „dintr-o tabără” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „profund recunoscătoare” pentru eforturile de mediere ale SUA, însă a insistat că acestea sunt incompatibile cu sprijinul american pentru una dintre părțile aflate în conflict. „Dar, desigur, este imposibil să faci astfel de eforturi în timp ce eşti implicat în război într-una dintre tabere.” În același timp, Peskov a spus că Moscova pornește de la presupunerea că echipa americană de negociere „înțelege foarte bine” această limitare și că dialogul cu negociatorii SUA privind o soluționare în Ucraina ar urma să continue. Contextul imediat: atacuri asupra rafinăriilor și „poziția de forță” În material este menționată și relatarea publicației ucrainene Kiev Independent, potrivit căreia Ucraina – care și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor rusești – ar considera că și-a asigurat sprijinul lui Trump pentru a acționa „mai îndrăzneț”, într-o campanie menită să forțeze Rusia să negocieze dintr-o poziție mai slabă. Peskov a respins această idee. Totodată, el a reluat o poziție exprimată anterior, potrivit căreia europenii ar avea „o concepție foarte greșită” dacă pornesc de la premisa că Rusia poate fi adusă la negocieri „de pe o poziție de forță”, mizând pe o slăbire a Moscovei. Lavrov cere „lămuriri” după G7 și invocă „Spiritul Anchorage-ului” Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia rămâne angajată față de înțelegerile convenite anul trecut la summitul din Alaska dintre Putin și Trump, dar a cerut clarificări privind ce s-a discutat la G7, la Evian, după ce președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Trump și-ar fi schimbat abordarea față de războiul din Ucraina. „În ceea ce priveşte Ucraina, vrem să înţelegem ce s-a întâmplat la Evian.” Lavrov a mai spus că partea americană nu a comunicat „concluziile” după summitul de la Evian și nici direcția viitoare a acțiunii SUA. În același timp, el a invocat acuzația că summitul din Alaska ar fi putut fi „o stratagemă a SUA pentru a câștiga timp” în vederea reînarmării Ucrainei, menționând că și alți oficiali ruși au acuzat Washingtonul că nu a respectat înțelegerile. Ce urmează, potrivit Moscovei Lavrov a reiterat că Rusia vrea să continue discuțiile cu SUA și a spus că Moscova așteaptă în continuare o nouă vizită a emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În logica mesajului Kremlinului, următorul test va fi dacă Washingtonul își poate menține simultan sprijinul pentru Ucraina și pretenția de mediator acceptat de Rusia. [...]
