Știri
Știri din categoria Externe
UE mizează pe negociatori cu greutate economică, nu pe Est, în discuțiile cu Rusia, iar absența unui român de pe lista scurtă este explicată prin criterii de credibilitate și profil în piața unică, nu printr-un simplu „joc de culise”, potrivit unui interviu acordat de experta în negocieri internaționale Gabriela Ciot pentru Adevărul.
La reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Limassol (începând de joi, 27 mai), șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia ar încerca să profite de dificultatea europenilor de a se pune de acord asupra unui nume care să-i reprezinte în eventuale tratative, pentru a trage de timp și a crea fisuri între aliați. În acest context, unele state, precum Franța și Germania, ar fi început deja discuții preliminare cu Moscova, înainte ca UE să stabilească un reprezentant comun.
În evaluarea Gabrielei Ciot, numele vehiculate în spațiul public indică o preferință pentru lideri cu experiență în gestionarea crizelor și cu înțelegere a componentelor economice ale unui posibil acord.
Ea îl indică drept potrivit pe Mario Draghi, invocând expertiza sa economică și capacitatea de negociere, în condițiile în care un eventual acord ar include „multe implicații și componente”, inclusiv legate de reconstrucția Ucrainei. În același timp, Angela Merkel este descrisă ca având avantajul unei experiențe consistente în relația cu Federația Rusă și al gestionării unor crize majore în timpul mandatelor sale (criza financiară, migrația, Brexit).
Publicația amintește și alte nume aflate „în cărți”: președintele Finlandei, Alexander Stubb (care s-a autopropus), António Costa, Jean-Claude Juncker și Sauli Niinistö. Rusia ar fi sugerat anterior numele lui Gerhard Schroeder, idee respinsă „din start” de europeni.
Întrebarea centrală a interviului este de ce nu figurează niciun român – și, mai larg, niciun est-european – între potențialii reprezentanți ai UE. Explicația avansată de Ciot ține de încrederea pe care partenerii europeni o acordă celor percepuți ca folosind „mecanismele europene”, ca susținând accelerarea integrării și ca având un comportament care arată că statul pe care îl reprezintă este „actor pe piața unică” a UE.
În același registru, ea sugerează că un lider est-european cu profil potrivit ar putea fi Donald Tusk, dar apreciază că acesta ar prefera să rămână concentrat pe gestionarea situației interne din Polonia.
Potrivit interviului, decizia ar urma să se contureze la un viitor Consiliu European. Indiferent de persoana desemnată, Ciot susține că reprezentantul UE nu va lua decizii de unul singur, întrucât orice mandat și orice opțiune vor fi discutate și dezbătute la nivelul Consiliului European.
Recomandate
Volodimir Zelenski împinge pentru o fereastră de negocieri înainte de iarnă , mizând pe faptul că Rusia „a început să piardă” inițiativa pe câmpul de luptă și cerând, în același timp, sancțiuni mai dure ca instrument de presiune, potrivit Știrile Pro TV . Într-un interviu difuzat duminică în emisiunea „ Face the Nation ” a postului CBS, președintele ucrainean a spus că vrea să continue negocierile cu Rusia și că își dorește ca pacea să fie obținută înainte de venirea iernii, invocând o poziție strategică „îmbunătățită” a Kievului. Materialul citează Reuters, care notează că discuțiile mediate de Statele Unite au stagnat pe fondul concentrării Washingtonului asupra conflictului din Iran. „A început în decembrie 2025, Rusia a început să piardă din inițiativa de pe câmpul de luptă.” Zelenski a legat explicit această „fereastră” de timp de intensificarea presiunii asupra lui Vladimir Putin, inclusiv din interiorul societății ruse, și a insistat asupra rolului sancțiunilor. „Înainte de iarnă trebuie să găsim o cale, o cale diplomatică, de a ne așeza la masă și de a discuta.” Sancțiunile, pârghia centrală invocată de Kiev Liderul ucrainean a spus că presiunea „crește” și a subliniat că sancțiunile ar trebui înăsprite, nu relaxate. „Nu de a le ridica, ci de a impune mai multe.” În același context, Zelenski a indicat că ar exista și varianta unor negocieri organizate cu ajutor european sau a unor discuții bilaterale cu Rusia, reiterând însă apelul pentru sancțiuni mai dure. Context militar: încetinirea avansului rus și lovituri în interiorul Rusiei Potrivit materialului, Zelenski și alți oficiali ucraineni susțin că avansul forțelor ruse a încetinit, în timp ce Ucraina a intensificat lovituri cu rază medie și lungă în interiorul Rusiei, vizând „în principal industria petrolieră rusă”. Separat, Reuters relatează că un comandant ucrainean de rang înalt, generalul de brigadă Andrii Bilețki (Corpul al Treilea al Armatei Ucrainene), a vorbit despre o „fereastră de șase luni” în care Ucraina ar putea prelua inițiativa și să-și consolideze poziția pentru negocieri, apreciind că armata rusă este epuizată și incapabilă de progrese semnificative. Nevoi operaționale: apărare antiaeriană și acorduri pentru drone Zelenski a mai spus că, în lipsa unui program european de apărare antirachetă, Ucraina are nevoie de sprijinul SUA pentru furnizarea de rachete de apărare aeriană, până când va putea produce „propriul sistem european antibalistic”. „Până în momentul în care vom produce propriul nostru sistem european antibalistic, până în acel moment, avem nevoie de sprijin din partea Statelor Unite.” Totodată, președintele ucrainean a afirmat că Ucraina speră să încheie un acord cu Statele Unite privind tehnologia comună a dronelor, invocând experiența acumulată în doborârea dronelor și rachetelor rusești. El a mai spus că există deja acorduri privind dronele cu unele țări din Orientul Mijlociu și cu unele țări europene și că este pregătit „un acord important” și cu Uniunea Europeană. [...]
Opoziția belarusă avertizează că Rusia și Minsk își pregătesc infrastructura militară la granițele cu NATO și Ucraina , un semnal care poate ridica presiunea de securitate în regiune și poate forța statele vecine să accelereze investițiile în apărare, potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post. Frantsishak Viacorka , consilier al liderei opoziției belaruse din exil, susține că „comandamentul militar rus și regimul” lui Aleksandr Lukașenko pregătesc activ infrastructura necesară pentru operațiuni militare de-a lungul frontierelor Belarusului cu statele NATO și cu Ucraina. Declarațiile au fost făcute, conform materialului, în marja Forumului de Securitate al Mării Negre 2026, organizat la Odesa. „Pregătirile sunt în curs. Ei reconstruiesc infrastructura sovietică, construiesc rețele de comunicații și baze militare, fără a mai menționa desfășurarea sistemului de rachete Oreshnik și a armelor nucleare... Ei pregătesc infrastructura de-a lungul tuturor frontierelor – cele cu Ucraina, Polonia și Lituania – peste tot, cu excepția celei cu Rusia.” Ce se pregătește, potrivit opoziției din Belarus În relatarea citată, Viacorka indică o serie de măsuri care ar susține ipoteza unei pregătiri pentru escaladare: refacerea infrastructurii militare de tip sovietic; dezvoltarea rețelelor de comunicații; construirea de baze militare; desfășurarea sistemului de rachete Oreshnik și a armelor nucleare; pregătiri de-a lungul frontierelor cu Ucraina, Polonia și Lituania. Totodată, el afirmă că ar exista „tot mai multe dovezi” privind amenințări venite dinspre Belarus, inclusiv planuri pentru o nouă ofensivă rusă împotriva Ucrainei de pe teritoriul belarus, similară celei din 2022. Limitări și nuanțe: „nu există indicii” pentru o invazie imediată Deși vorbește despre o posibilă escaladare „în viitorul apropiat”, Viacorka spune că, în acest moment, nu ar exista indicii că o invazie ar urma să aibă loc „în viitorul imediat”. „Putin nu dispune în prezent de resursele necesare pentru a deschide un nou front.” El mai afirmă că „provocările cu drone și elicoptere” ar testa capacitățile țărilor occidentale din jurul perimetrului. De ce contează pentru regiune În aceeași logică, oficialul opoziției belaruse spune că „nu există motive de panică”, invocând faptul că Polonia și statele baltice își consolidează apărarea. În plus, el susține că foarte puțini militari belaruși ar fi dispuși să participe la operațiuni de luptă împotriva țărilor vecine. [...]
Ucraina anticipează un atac aerian masiv al Rusiei în următoarele ore , iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare, potrivit Antena 3 . În acest context, Germania a livrat un nou sistem IRIS-T , însă acesta nu poate intercepta rachete balistice, exact categoria pe care Ucraina spune că o poate contracara cel mai greu. Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu la CBS News, că Ucraina se așteaptă la un atac „în această noapte sau în noaptea următoare”, cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice, pe baza informațiilor primite de la SUA și aliați europeni. Președintele ucrainean a spus că va transmite populației să se adăpostească, precizând totodată că momentul exact nu este cunoscut „100% sigur”. Deficitul de interceptoare, vulnerabilitatea cheie Zelenski a indicat un atac recent drept exemplu de presiune asupra apărării aeriene, în care Rusia ar fi folosit peste 600 de drone de fabricație iraniană și aproximativ 90 de rachete, inclusiv 30 balistice. El a spus că doborârea lor a fost „foarte dificilă” și a descris apărarea antibalistică drept „cel mai mare deficit”. Tot Zelenski a afirmat că, în ultima săptămână, forțele ruse ar fi lansat peste 2.300 de drone de atac, aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate și 108 rachete, iar loviturile ar fi vizat infrastructură civilă, inclusiv clădiri rezidențiale și instalații energetice. IRIS-T din Germania ajută, dar nu rezolvă problema rachetelor balistice Ucraina a primit un nou sistem IRIS-T din Germania, livrat cu o zi înainte de declarațiile lui Zelenski. Sistemul este prezentat ca parte a apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei, bazată pe mai multe tipuri de echipamente furnizate de aliați. Antena 3 notează că: varianta cu rază scurtă poate lovi ținte la 12 kilometri și până la 8 kilometri altitudine; varianta cu rază medie poate atinge ținte la 40 de kilometri și până la 20 de kilometri altitudine; lansatoarele sunt mobile și pot transporta opt rachete; sistemul este optimizat pentru ținte lente, la joasă altitudine, cu semnătură radar redusă (de exemplu rachete de croazieră), dar nu poate intercepta rachete balistice, potrivit experților citați. Cererea către SUA pentru Patriot și contextul scăderii ajutorului Pe 27 mai, Zelenski i-a trimis o scrisoare președintelui american Donald Trump, cerând interceptoare Patriot PAC-3 și sisteme suplimentare, invocând că ritmul livrărilor prin programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) „nu mai ține pasul” cu amenințarea. Trump nu a făcut declarații publice despre scrisoare, iar parlamentari americani aflați la Kiev pe 28 mai au spus că Washingtonul ar trebui să răspundă pozitiv solicitării. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA „vor găsi o modalitate” de a ajuta Ucraina să se apere, fără să ofere detalii despre tipul de sprijin. În același timp, ajutorul militar american pentru Ucraina ar fi scăzut cu 99% în 2025, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, citat în material. Amenințări și pe axa Belarus: Lukașenko vorbește despre o „țintă majoră” Pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Belarusului, Alexander Lukașenko a spus pe 31 mai că Belarus are în vizor o „țintă majoră” în Ucraina, „cu coordonate precise”, „foarte aproape de Belarus”, și a amenințat că ar putea bombarda Kievul. Declarațiile vin după ce un comandant ucrainean a vorbit despre identificarea a 500 de posibile ținte în Belarus, iar Zelenski a avertizat anterior asupra unei posibile ofensive din nord. În pofida avertismentelor venite dinspre Moscova privind posibile lovituri asupra Kievului și a recomandărilor de evacuare, Antena 3 notează că nicio ambasadă străină din capitala ucraineană nu a raportat evacuarea personalului. Ce urmează Din informațiile prezentate, Ucraina se pregătește pentru un nou val de atacuri aeriene în următoarele ore, în timp ce livrările occidentale (precum IRIS-T) întăresc apărarea împotriva unor tipuri de amenințări, dar lasă deschisă problema interceptării rachetelor balistice, unde Kievul spune că are cea mai mare lipsă. În paralel, retorica Belarusului adaugă un risc suplimentar pe flancul nordic, fără indicii concrete, în material, despre o decizie operațională iminentă a Minskului. [...]
Raportul tehnic al statului român indică proveniență rusească pentru drona care a lovit un bloc din Galați , iar concluzia urmează să fie transmisă către NATO și UE, cu potențiale efecte asupra modului în care România își gestionează securitatea la granița estică, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că raportul tehnic finalizat de specialiștii români arată că drona prăbușită la Galați este „Geran-2”, de proveniență rusească, și a prezentat elementele pe care le numește „concluzie fără dubiu”. În postarea sa, șeful statului afirmă că ancheta a ajuns la această concluzie pe baza unui „ansamblu consistent de probe tehnice”. Ce probe invocă raportul tehnic Conform președintelui, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”. Totodată, el susține că analiza componentelor (electronice, sisteme de navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) arată similitudini „până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate „cu certitudine” ca fiind fabricate în Federația Rusă. În plus, raportul ar indica: marcaje de fabricație și inscripții tehnice care ar urma același proces tehnologic întâlnit la drone Geran-2 analizate în ultimii ani; analize fizico-chimice care ar fi confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați repetat la aparate din această serie. Ce urmează: informarea aliaților și implicația de securitate Nicușor Dan apreciază că incidentul, în care un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România și a provocat răniți și pagube materiale, „este de o gravitate deosebită”, indicând Rusia drept „singurul responsabil”. El mai spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene și că România va continua să acționeze împreună cu partenerii pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței. Contextul incidentului O dronă a lovit, în noaptea de joi spre vineri, un bloc din Galați; o femeie și fiul ei de 14 ani au fost răniți, conform informațiilor prezentate. [...]
Turul doi din Columbia poate schimba direcția politicii de securitate și relația cu SUA , după un prim tur fără câștigător și o campanie marcată de violențe, potrivit Antena 3 , care citează BBC. Pe 21 iunie, columbienii aleg între Abelardo de la Espriella („El Tigre”), un politician de dreapta care se declară admirator al lui Donald Trump, și Ivan Cepeda, asociat cu linia politică a președintelui de stânga Gustavo Petro. În primul tur, De la Espriella a obținut 43,74%, iar Cepeda 40,9%, fără ca vreunul să depășească pragul de 50% necesar pentru victorie directă. O campanie dominată de violență și miza conflictului intern Campania electorală a fost însoțită de atacuri cu drone, răpiri, omoruri și de asasinarea, anul trecut, a unui candidat la președinție, la un miting. În acest context, confruntarea din turul doi capătă o miză operațională majoră: cum va fi gestionat conflictul armat intern, care durează de decenii și s-a intensificat din nou în ultimii ani. Autoritățile electorale au transmis că ziua votului s-a desfășurat „normal și în siguranță”. În paralel, Petro a spus că nu „acceptă rezultatele numărătorii preliminare” și că va aștepta rezultatele finale revizuite de judecători, invocând nereguli și susținând că „sute de mii de voturi au fost adăugate”, fără să prezinte dovezi. Două abordări opuse: „pace totală” versus represiune militară Ivan Cepeda este prezentat ca un actor important în negocierile de pace care au dus, în 2016, la acordul dintre guvern și gherila FARC, și este descris drept unul dintre arhitecții strategiei de „pace totală” promovate de Petro — adică dialog și negocieri cu grupările armate, în timpul armistițiilor, în locul intervenției militare. În timpul mandatului lui Petro, notează materialul, producția de cocaină a atins un nivel-record, numărul membrilor grupărilor armate a crescut, iar violențele de la frontieră au ajuns la cel mai grav nivel din ultimii ani, cu zeci de mii de persoane strămutate. Criticii și analiști de securitate au descris „pacea totală” drept o strategie eșuată, în timp ce Petro a susținut că guvernul său a confiscat cea mai mare cantitate de droguri din istorie. De cealaltă parte, Abelardo de la Espriella, avocat și om de afaceri, a criticat negocierile cu grupările armate și propune o linie dură: cooperare mai strânsă cu SUA, bombardarea cartelurilor cu sprijin american, mai multe puteri pentru armată și posibile procese în masă. El a promis și construirea a zece „mega-închisori” în junglă, într-un model asociat în material cu președintele din El Salvador, Nayib Bukele, și a spus că ar reduce drastic statul. Implicații externe: SUA și tensiunile regionale Turul doi este prezentat ca având implicații pentru relația Columbiei cu SUA și cu vecinii latino-americani. Cepeda, la fel ca Petro, a spus că țara nu ar trebui să fie un „stat vasal” al SUA, în timp ce De la Espriella își exprimă dorința de a consolida alianța de securitate cu Washingtonul și se poziționează ideologic mai aproape de Trump. Materialul amintește că Petro și Trump s-au confruntat frecvent în public pe teme precum traficul de droguri și intervenția SUA în regiune, deși relațiile s-au îmbunătățit după o întâlnire la Casa Albă, în februarie, iar cooperarea antidrog a continuat în mare parte și în perioadele tensionate. Un alt punct sensibil este relația cu Ecuadorul. Președintele ecuadorian Daniel Noboa a impus tarife vamale Columbiei, acuzând guvernul columbian că nu face suficient pentru securizarea frontierei. Noboa a spus că a ajuns la un acord cu De la Espriella pentru ridicarea tarifelor pe 1 iunie, după o întâlnire în care ar fi convenit asupra „predării infractorilor ecuadorieni aflați pe teritoriul columbian” și a unei „lupte comune împotriva narcoterorismului”. Ministerul columbian de externe a acuzat, în replică, „ingerință deliberată” în alegerile din Columbia. În acest moment, Trump nu a susținut public niciun candidat, spre deosebire de alte alegeri din regiune, potrivit aceleiași relatări. [...]
Iranul își reia capacități militare-cheie după loviturile SUA , un semnal că armistițiul rămâne fragil și că riscul de noi întreruperi în Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul de petrol – nu dispare, potrivit Libertatea . În materialul de tip „livetext”, publicația notează că Iranul a redeschis o parte dintre bazele subterane bombardate de Statele Unite și „are din nou controlul asupra unui arsenal de rachete”, în timp ce Washingtonul și Teheranul au raportat un nou schimb de lovituri, pe fondul stagnării negocierilor. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza cu impact economic Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre SUA și Iran nu au reușit să producă un acord care să „redeschidă Strâmtoarea Hormuz”, descrisă ca fiind esențială pentru aprovizionarea cu petrol. În acest context, orice deteriorare a situației de securitate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare și pe prețurile energiei, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau scenarii de piață. Schimburi de lovituri și acuzații privind încălcarea armistițiului Armata americană a anunțat că a efectuat „atacuri de autoapărare” asupra unor radare și sisteme de control al dronelor iraniene din sudul țării, menționând că acestea au venit ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1. La rândul său, Ministerul de Externe al Iranului a acuzat că SUA „continuă să încalce armistițiul”, iar purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a spus că Teheranul va lua „orice măsuri considerăm necesare pentru a apăra securitatea națională a Iranului”. În paralel, Gărzile Revoluționare iraniene au susținut că au vizat o „bază aeriană de la care a pornit atacul” folosită de armata americană, fără să precizeze locația. Legătura cu frontul din Liban complică negocierile Un alt element care blochează un acord mai larg, conform relatării, este condiționarea pusă de Iran: Teheranul afirmă că un armistițiu în Liban rămâne „o condiție esențială” pentru orice înțelegere care să vizeze încheierea războiului cu SUA. Între timp, Israelul a anunțat reluarea atacurilor asupra suburbiilor sudice ale Beirutului și intenția de a crea o zonă controlată de armată în jurul râului Litani, în timp ce Uniunea Europeană a cerut Israelului să „oprească escaladarea militară” în Liban. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în „livetext” rezultă două direcții imediate: pe de o parte, continuarea schimburilor punctuale de lovituri și a acuzațiilor privind armistițiul; pe de altă parte, presiunea diplomatică legată de Liban, care rămâne o condiție explicită invocată de Iran pentru un acord mai amplu. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii unui posibil acord, evoluția rămâne dificil de anticipat. [...]
