Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile asupra aviației și logisticii ruse, vizând un elicopter în Marea Azov și un pod feroviar în Luhansk, într-o mișcare care urmărește să reducă capacitatea operațională a Rusiei pe mai multe axe, potrivit Kyiv Post.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că forțele de apărare au lovit, sâmbătă, 4 iulie, un elicopter rusesc deasupra Mării Azov. Tipul aparatului și situația echipajului nu au fost precizate, iar amploarea pagubelor este încă evaluată.
Într-o operațiune separată, aceeași structură militară a raportat o lovitură asupra unui pod feroviar peste râul Siverski Doneț, în apropierea localității Staniția Luhanska, în estul regiunii Luhansk. Conform comunicării, podul ar fi folosit de forțele ruse pentru transportul de personal, armament, muniție și alte resurse logistice.
Atacurile din weekend vin după o serie de operațiuni care au vizat active aeriene și infrastructură, inclusiv în Crimeea ocupată. Pe 3 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aerodromuri militare rusești, vizând bazele Saki și Gvardiiske.
SBU a susținut că la Saki au fost lovite șapte hangare care adăposteau echipamente de aviație, iar evaluările preliminare ar indica distrugerea sau avarierea a cel puțin șapte aeronave, inclusiv modele Su-30SM, Su-30 și Su-24. La Gvardiiske, SBU a raportat lovirea a două hangare folosite pentru depozitarea dronelor Shahed și a altor echipamente de aviație, menționând că ambele baze sunt utilizate în mod regulat pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean.
Potrivit datelor militare ucrainene citate, Rusia ar fi pierdut 353 de elicoptere și 436 de aeronave cu aripă fixă de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că SBU a estimat anterior valoarea fiecărei aeronave vizate la 30-50 de milioane de dolari (aprox. 138-230 milioane lei), în contextul unor lovituri asupra bazei Saki.
Totodată, SBU a indicat că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie de 40 de zile autorizată de președintele Volodîmîr Zelenski, cu obiectivul de a diminua sistematic potențialul militar și infrastructura Rusiei.
Recomandate
Ucraina cere Germaniei mai multe rachete interceptoare Patriot, pe fondul intensificării atacurilor balistice rusești , iar Berlinul discută cu SUA un acord pentru producția internă de muniție PAC-3, într-un demers cu potențial de a reduce blocajele de aprovizionare din apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, în care a insistat că „problema-cheie” este asigurarea de rachete pentru sistemele Patriot, necesare pentru protejarea populației de atacurile balistice rusești. Zelenski a mulțumit Germaniei pentru sprijinul militar și a descris Berlinul drept un lider global în susținerea apărării Ucrainei. „Problema-cheie acum sunt rachetele pentru Patriot, ca să ne protejăm oamenii de balistica rusă.” De ce contează: presiune pe stocuri și pe lanțul de producție Cererea pentru sisteme Patriot și rachete interceptoare a crescut la nivel global, pe fondul utilizării lor în Ucraina împotriva rachetelor balistice rusești și după campania militară recentă a SUA împotriva Iranului, care a redus stocurile existente, notează publicația. În acest context, discuțiile dintre Zelenski și Merz se suprapun cu informații potrivit cărora Germania încearcă să-și extindă capacitatea de producție pentru rachete Patriot, ceea ce ar putea avea efecte directe asupra ritmului livrărilor către Ucraina și asupra disponibilității pentru aliați. Germania, în discuții cu SUA pentru producția PAC-3 Potrivit Financial Times , citat de Kyiv Post, Berlinul discută cu Washingtonul un acord pentru a produce în Germania rachete PAC-3 (interceptori Patriot). Surse citate de publicație vorbesc despre „concepte de producție comună”, care ar putea include și alte sisteme de apărare. Discuțiile ar face parte dintr-un efort mai amplu de stabilizare a relațiilor cu administrația americană înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie. În prezent, rachetele PAC-3 sunt fabricate exclusiv în SUA și, sub licență, în Japonia. Germania produce deja variantele mai vechi PAC-2, iar unele dintre acestea sunt prevăzute pentru livrare către Ucraina începând din 2027, în baza unui acord semnat anterior. Zelenski respinge afirmațiile Rusiei despre Kostiantînivka În aceeași convorbire, cei doi lideri au discutat și situația de pe front. Zelenski a respins public afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin potrivit cărora forțele ruse ar fi capturat orașul Kostiantînivka din regiunea Donețk. „Desigur, nu este adevărat; este doar o altă minciună rusească menită să genereze un fel de știre.” Kyiv Post mai arată că armata ucraineană a negat anterior capturarea orașului, iar Grupul de forțe „Est” a confirmat sâmbătă, 4 iulie, că localitatea rămâne sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, cu lupte active în anumite zone urbane. Un purtător de cuvânt al Statului Major, maiorul Andrii Kovaliov, a declarat că datele din sistemele operaționale militare indică menținerea controlului ucrainean și continuarea operațiunilor defensive pe liniile stabilite. [...]
Amenințarea cu riposta Rusiei după atacurile ucrainene ridică riscul de noi perturbări logistice și energetice în nord-vestul țării , după ce lovituri cu drone și rachete au vizat în cursul nopții mai multe regiuni, inclusiv zona Sankt-Petersburg , potrivit Agerpres . Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. În același comunicat, Moscova susține că a doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare multiple HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Autoritățile ruse afirmă că atacurile nu s-au soldat cu victime și nici cu pagube majore. Totuși, guvernatorul Sankt-Petersburgului, Aleksandr Beglov, a anunțat că aproximativ 70 de drone au fost neutralizate deasupra orașului și că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând probleme „tehnice” care au fost „rezolvate”, fără victime. Ținte și efecte raportate: terminal petrolier, pene de curent, aeroporturi închise Potrivit informațiilor prezentate, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt-Petersburg, fără pagube și fără victime. Resturi de drone au căzut și în portul Vîsoțk, lângă frontiera cu Finlanda, a declarat Aleksandr Drozdenko, guvernatorul regiunii Leningrad. Armata rusă susține că loviturile ucrainene au vizat o duzină de regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, iar în regiunea Belgorod ar fi provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă. Pe componenta operațională, atacurile au dus la închiderea pentru mai multe ore a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei — Kaliningrad, Pskov și Sankt-Petersburg — conform agenției ruse a aviației civile citate de Agerpres. Kievul spune că a lovit infrastructură care „generează venituri” pentru război Volodimir Zelenski a afirmat că baza navală Kronstadt de la Sankt-Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate infrastructuri petroliere portuare. „Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructuri petroliere portuare care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia și au avut loc de asemenea lovituri reușite asupra Kronstadt, o țintă militară importantă.” Atacurile asupra zonei Sankt-Petersburg au loc după un atac rusesc asupra Kievului soldat cu 30 de morți în această săptămână, conform aceleiași relatări. În lipsa unor detalii despre natura „răspunsului” anunțat de Moscova, rămâne de urmărit dacă vor urma noi lovituri care să amplifice riscurile pentru infrastructura energetică și pentru funcționarea transportului aerian în regiune. [...]
Volodimir Zelenski cere extinderea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc după un atac cu bombe aeriene ghidate asupra centrului orașului Sumî, soldat cu cel puțin patru morți, inclusiv un copil, și 27 de răniți, potrivit Kyiv Post . Mesajul președintelui ucrainean vizează în mod explicit „ flota din umbră ” de petroliere a Rusiei și accesul rămas al Moscovei la sistemul financiar global, într-o încercare de a reduce capacitatea Kremlinului de a finanța războiul. Atacul din Sumî a fost comis cu șase bombe aeriene ghidate (KAB), au transmis autoritățile locale citate de publicație. Lovitura a vizat o zonă rezidențială aglomerată, afectând blocuri înalte, vehicule și spații comerciale, iar echipele de intervenție continuau căutările printre dărâmături, pe fondul temerilor că ar putea exista persoane prinse sub ruine. Guvernatorul regiunii Sumî, Oleh Hryhorov, a confirmat bilanțul. Presiune pe energia Rusiei și pe „flota din umbră” În reacția sa publică, Zelenski a cerut SUA, Europei și statelor din G7 și G20 să intensifice presiunea asupra Moscovei, argumentând că există deja instrumente financiare și politice pentru a limita resursele Rusiei. Țintele indicate includ: sectorul energetic al Rusiei; „flota din umbră” de petroliere, folosită pentru a ocoli restricțiile; accesul rămas la sistemul financiar internațional. „Este esențial ca partenerii noștri să pună presiune pe Rusia, astfel încât această teroare să înceteze”, a transmis Zelenski, citat de publicație. Context operațional: atacuri simultane în mai multe regiuni Lovitura asupra Sumî a venit pe fondul unei zile de atacuri rusești în mai multe zone ale Ucrainei, notează Kyiv Post. În Zaporojie, atacuri aeriene au vizat infrastructură civilă și zone rezidențiale, omorând două persoane și rănind 21, inclusiv doi copii; trei răniți erau în stare gravă. În Harkiv, un atac cu dronă FPV (dronă controlată în timp real, din perspectiva operatorului) a lovit o zonă civilă, provocând răniți, iar în regiunile Harkiv, Dnipro și Donețk au fost raportate alte lovituri cu drone, artilerie și atacuri aeriene. Pe lângă sancțiuni, Zelenski a insistat asupra nevoii de întărire a apărării antiaeriene a Ucrainei, în condițiile în care Rusia continuă să folosească bombe ghidate, drone și rachete împotriva orașelor. [...]
Rusia își extinde recrutarea în universități pentru unitățile de drone, pe fondul pierderilor din Ucraina , mizând pe promisiuni de salarii mari și pe ideea unui serviciu „mai sigur” decât infanteria, potrivit Mediafax . Cazul unui student de 23 de ani din Siberia, mort după doar câteva luni de pregătire, indică însă riscuri operaționale ridicate și o diferență majoră între mesajul de recrutare și realitatea de pe front. Un tânăr aflat în ultimul an la un colegiu tehnic din Siberia este prezentat ca unul dintre primii studenți ruși despre care se știe că au murit în Ucraina după ce s-au înrolat în noile unități de drone. Familia susține că, după trei luni de pregătire ca operator de drone, a fost trimis într-un atac frontal. Mama sa adoptivă a declarat pentru BBC că a fost „aruncat direct într-un atac, ca într-o mașină de tocat carne”. Potrivit relatării, tânărul nu făcuse anterior serviciul militar. La începutul lunii aprilie și-a anunțat familia că urma să fie trimis într-o zonă fără semnal telefonic, iar la o săptămână distanță rudele au aflat că a fost ucis într-un bombardament în apropiere de Luhansk , teritoriu ocupat de Rusia. Cum arată oferta: bani, pregătire tehnică și „pauză” de un an Investigația citată în material arată că, de la începutul acestui an, autoritățile ruse desfășoară o campanie de recrutare în universități, colegii tehnice și școli profesionale, vizând în special studenți cu rezultate slabe sau pe cei care intenționează să își întrerupă studiile. Tinerilor li se propune semnarea unui contract pentru trupele de sisteme fără pilot (unități specializate în utilizarea dronelor). Materialele de promovare promit venituri ridicate, pregătire în tehnologii moderne și posibilitatea revenirii la studii după un an de serviciu. În Moscova, pliantele de recrutare menționează câștiguri de cel puțin cinci milioane de ruble (aprox. 57.000 de dolari, adică aproximativ 260.000 lei) în primul an. De ce contează: contracte prelungite automat și pierderi în creștere Avocați și activiști avertizează, potrivit aceleiași investigații, că promisiunea unui contract limitat la un an poate fi înșelătoare: după decretul de mobilizare parțială din 2022 , contractele militare sunt prelungite automat până la încetarea mobilizării. BBC Rusia a identificat activități de recrutare în cel puțin 95 de universități și colegii, iar aproape 270 de instituții de învățământ ar fi promovat contractele pentru trupele de drone. În unele cazuri, studenții ar fi fost presați să se înroleze, iar unele universități ar fi primit obiective de recrutare. Deși sunt prezentate ca alternativă mai sigură decât infanteria, unitățile de drone au devenit ținte importante pe câmpul de luptă. Analiza citată indică cel puțin 920 de operatori ruși de drone uciși de la începutul invaziei la scară largă. Pe baza informațiilor publice, identitățile a 230.407 militari ruși uciși au fost confirmate, iar experții estimează că numărul real al morților ar putea depăși 400.000, întrucât multe decese nu sunt făcute publice. [...]
Ucraina indică o intensificare a presiunii militare ruse, cu 225 de confruntări într-o singură zi , pe fondul unui volum ridicat de lovituri aeriene și de artilerie, potrivit Kyiv Post , care citează raportarea Statului Major General ucrainean pentru intervalul de 24 de ore încheiat vineri, la ora 22:00. În actualizarea operațională publicată pe Telegram, Statul Major afirmă că forțele ruse au executat 57 de lovituri aeriene cu 161 de bombe ghidate, au lansat 6.393 de drone de atac și au efectuat 2.194 de atacuri de artilerie asupra pozițiilor ucrainene și a localităților. Luptele au fost raportate pe mai mult de o duzină de direcții, de la sectorul Kursk (nord) până la Prydniprovia (sud). Unde s-au concentrat luptele Cele mai grele confruntări au fost semnalate în est, în special în zonele Pokrovsk și Kostiantynivka: Direcția Pokrovsk : 17 asalturi ruse în apropiere de Novooleksandrivka, Hryshyne și Rodynske, conform Statului Major. Ucraina susține că a ucis 24 de militari ruși și a rănit 10, distrugând totodată un sistem de artilerie, șase vehicule și un punct de control pentru drone. Direcția Kostiantynivka : 24 de asalturi respinse în apropierea orașului și a localităților din jur, inclusiv Ivanopillia și Illinivka. Direcția Sloviansk : 24 de atacuri respinse în apropiere de Kryva Luka și Rai-Oleksandrivka. Drona ca indicator operațional: peste 200 neutralizate, potrivit Kievului Statul Major mai afirmă că forțele ucrainene au „distrus sau suprimat” 206 vehicule aeriene fără pilot (drone) de diverse tipuri în perioada raportată. În același interval, ar fi fost avariate două sisteme de artilerie, un vehicul militar și două sisteme de război electronic. Raportarea subliniază și că luptele au continuat după închiderea perioadei de 24 de ore în mai multe sectoare, inclusiv Southern Slobozhanske, Sloviansk și Huliaipole. Context: barajul nocturn asupra Kievului și reacția Ucrainei Materialul plasează aceste date într-un context mai larg al atacurilor aeriene. Kyiv Post notează că, miercuri, președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat asupra unui atac masiv, iar la câteva ore Rusia a lansat un baraj nocturn asupra Kievului, care a forțat 52.500 de locuitori (inclusiv circa 4.500 de copii ) să se adăpostească în metrou, cel mai ridicat nivel de utilizare a adăposturilor din timpul războiului. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, atacul a inclus 570 de „arme aeriene” : 496 de drone de atac și de diversiune (inclusiv modele Shahed, Gerbera, Italmas, Banderol și Parodiya) și 74 de rachete. Bilanțul indicat: 30 de civili uciși și 91 răniți, ceea ce l-a determinat pe Zelenski să declare vineri zi de doliu. În replică, Ucraina ar fi lovit logistica militară rusă în Crimeea ocupată și a confirmat distrugerea a două poduri rutiere lovite anterior în regiunile ocupate Zaporijjea și Donețk. Separat, ar fi vizat facilități energetice din Belgorod, provocând întreruperi majore de curent și apă, în cadrul unei campanii mai ample împotriva infrastructurii petroliere și energetice a Rusiei, conform aceleiași relatări. [...]
Vladimir Putin a reluat mesajul „responsabilității nucleare” către Washington într-o felicitare transmisă președintelui american Donald Trump cu ocazia celei de-a 250-a aniversări a Zilei Independenței SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În mesajul publicat pe site-ul Kremlinului, Putin a invocat sprijinul acordat de Rusia coloniștilor americani în lupta pentru independență și a prezentat momentul semnării Declarației de Independență drept o „piatră de hotar” în istoria lumii. Mesajul-cheie: „puteri nucleare” și stabilitate globală Putin a subliniat „istoria comună” a relațiilor ruso-americane și a insistat că Rusia și SUA sunt „puteri nucleare” care au „responsabilitatea esențială” de a garanta securitatea și stabilitatea la nivel global. Totodată, liderul rus a evitat referințe la Războiul Rece și a preferat să amintească perioadele în care cele două state au fost „aliați în două războaie mondiale” și au contribuit la înfrângerea nazismului, precum și rolul lor ulterior în „construirea temeliilor ordinii mondiale moderne”. Ce semnal transmite Kremlinul despre relația cu SUA În același mesaj, Putin și-a exprimat încrederea că Moscova și Washington pot stabili „relații constructive, echitabile și reciproc avantajoase”. El i-a urat lui Trump „sănătate, bunăstare și succes” și „fericire și prosperitate” cetățenilor americani. Agerpres notează că relațiile dintre cei doi lideri „s-au răcit” după întâlnirea lor din Alaska, în urmă cu aproape un an. [...]
