Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile asupra aviației și logisticii ruse, vizând un elicopter în Marea Azov și un pod feroviar în Luhansk, într-o mișcare care urmărește să reducă capacitatea operațională a Rusiei pe mai multe axe, potrivit Kyiv Post.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că forțele de apărare au lovit, sâmbătă, 4 iulie, un elicopter rusesc deasupra Mării Azov. Tipul aparatului și situația echipajului nu au fost precizate, iar amploarea pagubelor este încă evaluată.
Într-o operațiune separată, aceeași structură militară a raportat o lovitură asupra unui pod feroviar peste râul Siverski Doneț, în apropierea localității Staniția Luhanska, în estul regiunii Luhansk. Conform comunicării, podul ar fi folosit de forțele ruse pentru transportul de personal, armament, muniție și alte resurse logistice.
Atacurile din weekend vin după o serie de operațiuni care au vizat active aeriene și infrastructură, inclusiv în Crimeea ocupată. Pe 3 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aerodromuri militare rusești, vizând bazele Saki și Gvardiiske.
SBU a susținut că la Saki au fost lovite șapte hangare care adăposteau echipamente de aviație, iar evaluările preliminare ar indica distrugerea sau avarierea a cel puțin șapte aeronave, inclusiv modele Su-30SM, Su-30 și Su-24. La Gvardiiske, SBU a raportat lovirea a două hangare folosite pentru depozitarea dronelor Shahed și a altor echipamente de aviație, menționând că ambele baze sunt utilizate în mod regulat pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean.
Potrivit datelor militare ucrainene citate, Rusia ar fi pierdut 353 de elicoptere și 436 de aeronave cu aripă fixă de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că SBU a estimat anterior valoarea fiecărei aeronave vizate la 30-50 de milioane de dolari (aprox. 138-230 milioane lei), în contextul unor lovituri asupra bazei Saki.
Totodată, SBU a indicat că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie de 40 de zile autorizată de președintele Volodîmîr Zelenski, cu obiectivul de a diminua sistematic potențialul militar și infrastructura Rusiei.
Recomandate
Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia , vizând inclusiv un aerodrom și instalații petroliere, într-o operațiune desfășurată pe 6-7 octombrie, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dublă: degradarea capacității Rusiei de a lansa atacuri la distanță (în special cu drone) și presiune pe sursele de finanțare ale războiului, prin ținte din sectorul petrolier. Statul Major General al Ucrainei a transmis că forțele ucrainene au lovit un aerodrom militar rusesc, stații de război electronic și radar, facilități legate de drone, posturi de comandă și depozite logistice. Țintele au fost atât pe teritoriul Rusiei, cât și în zone ocupate din regiunile Donețk, Luhansk și Zaporijjea. Publicația notează că amploarea pagubelor era încă evaluată, iar autoritățile ruse nu oferiseră, la momentul publicării, informații verificabile independent despre daune. Ținte în Rusia: aerodrom, război electronic și radar Conform Statului Major, a fost lovit aerodromul Seșcea din regiunea Briansk. În aceeași zonă, o stație de război electronic ar fi fost lovită lângă Hrynove, iar o stație radar ar fi fost vizată lângă Elionka. Armata ucraineană nu a precizat ce unități sau ce tip de armament au fost folosite. În teritoriile ocupate: noduri de drone, posturi de comandă și logistică În orașul Donețk ocupat, Ucraina afirmă că a lovit o locație folosită de trupele ruse pentru stocarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac. Au fost vizate și posturi de comandă pentru drone în apropiere de Bilotserkivka și Kamianka (zona ocupată din regiunea Zaporijjea). Totodată, Statul Major a raportat lovirea unui post de comandă și observare lângă Hirnyk (regiunea Donețk), precum și a altor două poziții similare lângă așezările ocupate Ukrainsk și Kurakhivka. În regiunea Luhansk ocupată, Ucraina a anunțat atacuri asupra a două obiective logistice: un depozit de materiale și echipamente lângă Krynychne și un depozit de combustibili și lubrifianți lângă Kondriuche. Nu au fost comunicate date despre victime sau despre amploarea pagubelor. Zelenski: lovituri asupra a două facilități petroliere și o țintă în Marea Neagră Separat, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că, în ultima zi, forțele ucrainene au lovit patru ținte care „ajută Rusia să finanțeze și să poarte” războiul: două facilități petroliere, un poligon de instruire militară și o țintă nespecificată în Marea Neagră. „Războinicii noștri au lovit patru ținte care ajută Rusia să finanțeze și să poarte războiul său brutal.” Potrivit lui Zelenski, loviturile asupra obiectivelor din Rusia au avut loc în regiunile Perm, Samara și Astrahan, fără a preciza ce facilități au fost vizate și cum se distribuie țintele pe regiuni. Despre operațiunea din Marea Neagră, nici Statul Major, nici Zelenski nu au indicat dacă a fost vizată o navă, o instalație offshore sau un alt tip de obiectiv militar. De ce contează Dincolo de efectul militar imediat, includerea explicită a unor facilități petroliere în lista țintelor indică o strategie de a lovi în capacitatea Rusiei de a-și susține financiar efortul de război, în paralel cu atacuri asupra infrastructurii de drone și a lanțurilor logistice din teritoriile ocupate. În lipsa unor evaluări independente ale pagubelor, impactul concret rămâne, deocamdată, dificil de cuantificat. [...]
Atacurile rusești au vizat sectorul energetic al Ucrainei , într-o noapte de bombardamente care s-a soldat cu 11 morți și peste 30 de răniți, potrivit news.ro . Președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au fost „dureros și demonstrativ” calibrate, în ziua în care Vladimir Putin împlinește 74 de ani, și a reluat apelul pentru întărirea apărării antiaeriene, în special cu rachete pentru sistemele Patriot . Ținte multiple, cu infrastructura energetică între obiectivele-cheie Zelenski a afirmat că infrastructura din Kiev și din 12 regiuni a fost ținta atacurilor din cursul nopții, iar una dintre țintele-cheie a fost sectorul energetic ucrainean. Șeful statului a descris atacul drept „unul dintre cele mai josnice”, fără să ofere detalii suplimentare despre această caracterizare. Bilanțul victimelor și pagubele raportate Cele mai grave consecințe au fost raportate în mai multe orașe: Priluki (regiunea Cernihiv): un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost distrus; până la momentul declarației lui Zelenski, cinci persoane au murit și 26 au fost rănite , inclusiv cinci copii . Președintele ucrainean a avertizat că este posibil să mai fie oameni sub dărâmături. Dnipro: avariate cinci blocuri în urma atacurilor cu rachete. Kremenciuc: avariate patru blocuri ; două persoane au murit și opt au fost rănite . Zaporojie: un bloc a fost avariat de o dronă. Kiev: două persoane au fost ucise . Oleksandria: două persoane au murit . Ce tip de armament a fost folosit și limita apărării antiaeriene Potrivit lui Zelenski, Rusia a folosit 70 de rachete , „multe dintre ele balistice”, precum și drone de tip „Shahed”. Liderul ucrainean a spus că apărarea aeriană a reușit să doboare doar o parte dintre ținte și a indicat rachetele balistice drept „cea mai mare provocare”. În acest context, Zelenski a reluat apelul pentru sprijin occidental cu muniție pentru sistemele Patriot, pe care le consideră esențiale pentru protejarea spațiului aerian și a populației civile. [...]
Un val de lovituri rusești a forțat Ucraina să introducă întreruperi programate de curent , după ce atacurile au vizat inclusiv infrastructura energetică, pe fondul unei nopți cu victime și pagube în mai multe regiuni, relatează Politico . Atacurile au avut loc miercuri, în aceeași zi în care președintele rus Vladimir Putin își sărbătorește împlinirea a 74 de ani. Potrivit președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , una dintre cele mai lovite zone a fost Pryluky (regiunea Cernihiv), unde ar fi fost distrus un bloc de locuințe, existând posibilitatea ca persoane să fie încă prinse sub dărâmături. Bilanțul prezentat în material indică cel puțin 12 morți și peste 40 de răniți la nivel național. Zelenski a spus că în Pryluky au murit cinci persoane și 26 au fost rănite, inclusiv cinci copii. În Kiev, autoritățile locale au raportat distrugeri și doi morți; au fost semnalate pagube și în Dnipro, Kremenciuk, Zaporijjea și în alte regiuni. Ținta: energia, efect imediat în rețea Zelenski a afirmat că sistemul energetic al Ucrainei a fost una dintre țintele-cheie ale atacului. Ministerul Energiei a anunțat că a fost nevoit să programeze întreruperi de curent în unele părți ale țării pentru a economisi energie, iar locuitori din cel puțin cinci regiuni erau încă fără electricitate miercuri dimineață. Apărarea antiaeriană, sub presiune Forțele aeriene ucrainene au raportat că au doborât „majoritatea” celor 130 de drone și rachete de croazieră, dar doar cinci din aproximativ 20 de rachete balistice. Un proiectil a căzut într-un cartier rezidențial dens populat din Kiev, fără să detoneze, potrivit relatării. În acest context, Zelenski a descris atacul drept unul dintre „cele mai josnice” și a indicat că rachetele balistice rămân „cea mai mare provocare”, insistând asupra nevoii de pachete de apărare antiaeriană. Schimb de lovituri și pe teritoriul Rusiei În ultimele 24 de ore, Ucraina ar fi incendiat un petrolier rusesc în Marea Neagră și ar fi lovit două facilități petroliere și un poligon de instruire militară în regiunile Perm, Samara și Astrahan. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 311 drone deasupra a 16 regiuni ruse și a Mării Negre. Pentru Ucraina, miza imediată a acestui tip de atac rămâne funcționarea rețelei electrice și capacitatea de a limita întreruperile, într-un moment în care apărarea antiaeriană pare mai puțin eficientă împotriva rachetelor balistice, conform datelor citate în material. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea exporta tehnologie militară avansată către Coreea de Nord , un scenariu care ar complica atât războiul din Ucraina, cât și echilibrul de securitate din Asia de Nord-Est, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Moscova ar fi împărtășit Phenianului tehnologia dronelor cu motor cu reacție, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu astfel de aparate. În ultimele săptămâni, Rusia și-a crescut „considerabil” utilizarea dronelor cu reacție împotriva Ucrainei. Conform relatării, Kievul nu are încă mijloace eficiente de contracarare, în afară de folosirea avioanelor de luptă, ceea ce sugerează o presiune operațională suplimentară asupra apărării aeriene ucrainene. Ce spune Zelenski despre transferul de tehnologie Întrebat direct dacă Rusia a împărtășit Coreei de Nord tehnologia care stă la baza unei drone cu motor cu reacție de ultimă generație, Zelenski a răspuns: „Da, desigur.” El a adăugat că Rusia „împărtășește Coreei de Nord toate tehnologiile”, precizând că nu știe sigur în privința tehnologiilor balistice, dar „crede că da”, invocând sprijinul nord-coreean pentru Rusia cu rachete. Context: schimbul de armament și îngrijorările Seulului și ale Occidentului Materialul reamintește că, la începutul războiului, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze de artilerie și, ulterior, rachete balistice folosite „în mod regulat” de Moscova în atacuri asupra orașelor ucrainene. Coreea de Sud și țările occidentale și-au exprimat anterior îngrijorarea că Phenianul ar putea primi ajutor din partea Moscovei pentru dezvoltarea armamentului, în schimbul sprijinului acordat Rusiei în Ucraina. Totodată, mii de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în Rusia pentru a dobândi experiență de luptă. Tensiuni diplomatice între Kiev și Seul În paralel, Seulul și Kievul se află într-un conflict diplomatic după ce Zelenski a anunțat, luna trecută, la Adunarea Generală a ONU , că Ucraina a transferat către Coreea de Sud doi prizonieri de război nord-coreeni capturați în timp ce luptau pentru Rusia. Potrivit sursei, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a amenințat vineri cu măsuri nespecificate împotriva Ucrainei dacă Kievul nu recunoaște un acord de confidențialitate care, conform Seulului, acoperea transferul și nu își prezintă scuzele. Zelenski a declarat că Coreea de Sud a cerut predarea soldaților, invocând faptul că, potrivit constituției sud-coreene, aceștia sunt cetățeni ai Coreei de Sud, și a confirmat predarea celor doi bărbați, fără a face referire la comentariile lui Lee. [...]
SUA extind sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale , cu efecte directe asupra companiilor care îi furnizează servicii , într-o mișcare care riscă să tensioneze relația cu aliații europeni și să blocheze operațional activitatea instanței, potrivit news.ro . Decizia a venit la câteva ore după ce fosta judecătoare a CPI, jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Măsura anunțată de administrația Trump „va merge mult mai departe” decât sancțiunile țintite aplicate anterior unor procurori și judecători ai Curții, pentru că poate lovi în lanțul de furnizori: bănci, asigurători și companii de software care colaborează cu instituția, notează materialul. Ce înseamnă sancțiunile în practică pentru companii și servicii Secretarul de stat Marco Rubio a transmis, într-o declarație citată de Reuters, că SUA vor „interzice tranzacțiile” cu CPI, cu obiectivul de a-i tăia resursele și de a-i limita capacitatea de funcționare. În mod obișnuit, astfel de sancțiuni implică, potrivit aceleiași surse: companiile cu sediul în SUA nu mai pot colabora cu o organizație sancționată; băncile sunt obligate să închidă conturi; asigurătorii trebuie să înceteze acoperirea; furnizorii de software trebuie să oprească cooperarea. Un înalt funcționar al Departamentului de Stat a declarat că Trezoreria SUA ar urma să emită o serie de licențe „pentru a proteja interesele americane”, descrise ca scutiri temporare de la anumite sancțiuni, fără alte detalii. Traiectorie de coliziune cu Europa și reacția CPI news.ro relatează, citând The Guardian, că sancțiunile au plasat Washingtonul pe o traiectorie de coliziune diplomatică cu aliații europeni, care au salutat acordarea Nobelului pentru Pace lui Pillay. Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a spus că acestea nu vor opri activitatea tribunalului. „Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă.” Ea a adăugat că activitatea Curții va continua „în toate cazurile, anchetele și urmăririle penale” aflate în derulare. Context: de ce vizează Washingtonul CPI Administrația Trump este prezentată ca având de mult timp o atitudine ostilă față de Curte, inclusiv pe fondul nemulțumirilor legate de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, între care este menționat premierul Benjamin Netanyahu, și de o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan (închisă între timp). CPI a fost înființată în 2002 și are 125 de state membre, inclusiv toate țările UE și toți membrii NATO, cu excepția SUA și Turciei. Instanța are sediul în Țările de Jos. Pregătiri pentru impact operațional și opțiuni de răspuns în UE Potrivit materialului, funcționarii CPI s-au pregătit de luni de zile pentru scenariul sancțiunilor asupra instituției, inclusiv prin trecerea computerelor de birou de la software Microsoft la alternative „open source” (cu cod sursă deschis) și prin măsuri legate de servicii bancare și asigurări de sănătate. Grefierul instanței, Osvaldo Zavala Giler, a cerut ca UE să fie pregătită să folosească un „mecanism de blocare”, instrument care ar permite protejarea țărilor europene de efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane. Reacția lui Trump la Nobel și mesajul politic asociat În paralel, Donald Trump nu a comentat direct decizia Comitetului Nobel, dar a redistribuit pe Truth Social un mesaj care susținea că instituția „s-a compromis iremediabil” și „a devalorizat” premiul, prin acordarea distincției lui Pillay. În motivarea sa, comitetul a spus că a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt supuși unor atacuri politice”. [...]
