Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina susține că a scos din funcțiune 7 din cele 10 cele mai mari centre logistice Wildberries, lovind direct o infrastructură care ar acoperi circa 10% din vânzările de retail din Rusia, potrivit Kyiv Post. Ministerul ucrainean al Apărării afirmă că operațiunile recente au vizat depozite-cheie ale platformei ruse de comerț electronic, în contextul în care Kievul consideră compania o țintă militară legitimă.
Ministerul ucrainean al Apărării a transmis pe 16 august că două dintre cele mai importante facilități au încetat operațiunile după un atac cu drone în regiunea Moscovei, în dimineața aceleiași zile:
Atacul ar fi provocat incendii de amploare la complexul Wildberries din satul Koledino și la complexul logistic multimodal Severnoye Domodedovo.
În același comunicat, ministerul ucrainean a afirmat că „logistica rusă resimte acut consecințele războiului pe care Federația Rusă l-a adus în Ucraina”.
Canale locale de Telegram au raportat explozii și activitate a apărării aeriene în mai multe zone din regiunea Moscovei (Domodedovo, Chekhov, Podolsk și districtul Stupinsky), notează publicația.
După atacuri, agenția federală rusă pentru transport aerian (Rosaviatsiya) a anunțat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Zhukovsky din Moscova, ceea ce indică o perturbare mai largă a funcționării infrastructurii din zonă, dincolo de țintele logistice.
Kyiv Post scrie că atacurile se înscriu într-o campanie susținută, „cinetică și cibernetică”, împotriva infrastructurii fizice și digitale a Wildberries, companie despre care se afirmă că ar reprezenta aproximativ 10% din vânzările de retail din Rusia.
Pe componenta cibernetică, publicația menționează că, în 10-11 august, specialiști ai Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR) ar fi atacat rețelele digitale ale companiei. HUR Cyber Corps ar fi raportat perturbări majore, inclusiv:
Potrivit Data Insight, înainte de atacurile din 16 august, Wildberries ar fi pierdut deja până la o treime din capacitatea de depozitare, iar bunurile distruse sau avariate ar fi fost evaluate la aproximativ 480 miliarde ruble, echivalentul a 5,7 miliarde dolari (aprox. 25,7 miliarde lei). Publicația notează că aceste pierderi ar fi comparabile, ca ordin de mărime, cu bugetele anuale ale unor regiuni ruse mai bogate, precum Krasnoyarsk Krai.
Kievul susține că Wildberries este o țintă militară legitimă, invocând acuzația că platforma ar vinde bunuri cu utilizare duală (civilă și militară) către armata rusă. Compania neagă că ar furniza armatei, însă în material se menționează că, la începutul lunii august, pe platformă ar fi putut fi cumpărate inclusiv drone FPV și cabluri cu fibră optică.
Kyiv Post mai notează că, din mijlocul lunii iulie, Ucraina ar fi vizat cel puțin 23 de facilități Wildberries, ceea ce sugerează continuarea presiunii asupra lanțului logistic și a infrastructurii digitale a companiei, cu potențial de extindere a efectelor asupra livrărilor și plăților în retailul online din Rusia.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra infrastructurii logistice Wildberries riscă să amplifice blocajele din comerțul rusesc , după ce două centre majore din regiunea Moscovei au fost cuprinse de incendii în dimineața de 16 august, potrivit Kyiv Post . Miza depășește pagubele punctuale: Wildberries este prezentată ca o platformă de care depind zeci de mii de afaceri, iar perturbările ar afecta o parte relevantă din vânzările de retail din Rusia. Incendiul principal a izbucnit la complexul logistic Wildberries din satul Koledino, lângă Podolsk, după un atac cu drone raportat. Canalul de Telegram Astra a relatat că flăcările au cuprins facilitatea, descrisă drept cel mai mare depozit al companiei, cu o suprafață de peste 200.000 de metri pătrați. Astra a mai raportat un al doilea incendiu, la complexul logistic multimodal Severnoye Domodedovo, în Domodedovo. Efecte operaționale imediate: trafic aerian suspendat în jurul Moscovei Pe fondul atacului, primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat pe Telegram că apărarea antiaeriană ar fi interceptat 105 drone care se îndreptau spre oraș. El a spus că echipele de intervenție lucrează la locurile unde au căzut resturi, fără a oferi detalii despre pagube sau victime. În paralel, agenția federală rusă pentru transport aerian (Rosaviația) a anunțat suspendarea temporară a operațiunilor de zbor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Jukovski. Context: o campanie susținută care combină drone și atacuri cibernetice Materialul plasează incendiile din 16 august într-o serie mai largă de lovituri asupra Wildberries. Publicația notează că, pe 28 iulie, a mai avut loc un incendiu la complexul logistic Koledino3Pl, în urma unui atac cu dronă. Separat, sunt menționate și atacuri cibernetice: în perioada 10–11 august, specialiști cibernetici ai Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR) ar fi atacat infrastructura digitală a companiei. Potrivit „Cyber Corps” din cadrul HUR, operațiunea ar fi produs perturbări pe scară largă, inclusiv asupra canalului principal de relații cu clienții, a infrastructurii de plăți și a posibilității utilizatorilor de a finaliza tranzacții financiare. Dimensiunea pierderilor invocate și de ce contează pentru economie Kyiv Post citează estimări ale analiștilor Data Insight potrivit cărora, înainte de atacurile de duminică, Wildberries ar fi pierdut până la o treime din spațiul de depozitare (cel puțin 1,18 milioane de metri pătrați), iar bunurile distruse sau avariate ar fi fost evaluate la aproximativ 480 miliarde ruble (5,7 miliarde dolari, aprox. 25,7 miliarde lei). Publicația susține că aceste perturbări au afectat semnificativ zeci de mii de afaceri care depind de platformă, care ar reprezenta aproximativ 10% din vânzările de retail din Rusia. În ceea ce privește justificarea țintirii, Kyiv Post notează că autoritățile de la Kiev au declarat Wildberries o țintă militară legitimă, susținând că marketplace-ul ar vinde bunuri folosite de forțele armate ruse. Compania neagă că ar furniza armatei, însă publicația menționează că, la începutul lunii august, pe platformă ar fi fost disponibile produse cu utilizare duală, precum drone FPV și cabluri cu fibră optică. Incident separat: incendiu la Donețk, fără bilanț oficial Într-un eveniment distinct, explozii au fost raportate în seara de 15 august în Donețk (teritoriu ocupat), iar canalul Exilenova+ a afirmat că drone ar fi lovit centrul comercial Galaktika, declanșând un incendiu de amploare. Autoritățile de ocupație ruse nu au emis, potrivit sursei, un comunicat oficial privind consecințele sau eventuale victime. [...]
Modernizarea dronelor rusești cu motoare cu reacție ridică miza apărării antiaeriene a Ucrainei , prin creșterea vitezei și a șanselor de a evita interceptarea, potrivit Mediafax . Moscova ar dezvolta o versiune a dronei de atac BM-35 propulsată de un motor cu reacție, într-o adaptare la apariția dronelor interceptoare folosite de Kiev. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , susține că Rusia a început deja să monteze motoare cu reacție pe dronele Shahed, utilizate pe scară largă în război. El afirmă că modificările nu vizează doar Shahed, ci și „UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de atac de buget, cu rază medie”, într-o logică de creștere a eficienței loviturilor. „Inamicul montează motoare cu reacție nu doar pe drone de tip Shahed, ci și pe UAV-uri de atac de buget, cu rază medie.” Ce se schimbă operațional: viteză mai mare, interceptare mai dificilă Potrivit Ukrainska Pravda, versiunea BM-35 cu motor cu reacție ar putea depăși 217 mile pe oră (aproximativ 350 km/h) și ar avea o rază de acțiune de peste 200 de kilometri. În evaluarea unor oficiali militari ruși, viteza suplimentară ar ajuta drona să evite mai ușor dronele interceptoare ucrainene. În paralel, Rusia continuă tactica lansărilor în valuri a unor UAV-uri ieftine, menite să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană, notează aceeași sursă. Context: intensificarea atacurilor cu drone și presiunea pe sistemele de apărare Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 152 de drone în noaptea de vineri spre sâmbătă, dintre care 124 ar fi fost distruse. Atacurile au avut și victime: oficiali locali au declarat că un atac asupra unui bloc din Marhanets (sud-estul Ucrainei) a ucis un bebeluș de trei luni și a rănit alte 11 persoane. De cealaltă parte, oficialii ruși au anunțat un atac ucrainean de amploare asupra infrastructurii industriale din regiunea Samara, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 598 de drone ucrainene deasupra a 19 regiuni, precum și deasupra Mării Negre, Mării Azov și Crimeei. În acest tablou, Ucraina avertizează că Rusia încearcă să profite de deficitul de sisteme antirachetă furnizate de Occident, iar Zelenski face presiuni pentru livrări suplimentare de rachete Patriot, considerate esențiale pentru apărarea antiaeriană. [...]
Atacul ucrainean din regiunea Moscovei a lovit infrastructură logistică, inclusiv un depozit Wildberries , ceea ce ridică riscuri operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și distribuția de bunuri în proximitatea capitalei ruse, potrivit news.ro . În noaptea de sâmbătă spre duminică, forțele ucrainene ar fi vizat un depozit al retailerului online rus Wildberries și mai multe localități din regiunea Moscovei, relatează Kyiv Independent, citat de publicația română. Un incendiu a izbucnit la un depozit Wildberries din satul Koledino, în apropiere de Moscova, după ce ar fi fost lovit, potrivit canalului de monitorizare Exilenova Plus. Tot în timpul atacului, în orașul Domodedovo, complexul de producție și logistică „Severnoe Domodedovo” ar fi fost cuprins de flăcări, conform aceleiași surse. Au fost semnalate atacuri și sunetul sistemelor de apărare aeriană în funcțiune și în orașul Cehov, mai notează Exilenova Plus. Autoritățile nu au comentat deocamdată aceste informații, iar detaliile nu au putut fi verificate imediat, precizează Kyiv Independent. De ce contează: lovituri cu potențial economic asupra unei platforme mari de consum Wildberries are un rol important în economia de consum din Rusia, iar avarierea unor puncte logistice poate afecta operațiunile de depozitare și livrare, cel puțin local. În plus, potrivit Kyiv Independent, Wildberries listează pe site o gamă de echipamente militare, inclusiv componente pentru drone și veste antiglonț, iar divizia bancară a companiei a fost sancționată de Uniunea Europeană în iulie, pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei. Context: intensificarea loviturilor în adâncimea teritoriului rus Ucraina lovește „în mod regulat” infrastructura militară din interiorul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul, mai arată aceeași relatare. În acest context, președintele Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă că forțele ucrainene au lovit baza aeriană militară rusă Savasleika și o instalație-cheie a Roscosmos din regiunea Samara, folosind rachete „Flamingo” de producție internă. Separat, Statul Major General al Ucrainei a declarat că, în noaptea de 14 august, Ucraina a lovit unul dintre cele mai mari porturi rusești de la Marea Baltică, avariind două fabrici și provocând un incendiu. Wildberries a mai fost asociată recent cu un incident similar: pe 11 august, un centru logistic al companiei din satul Novaia Usman (regiunea Voronej) a fost cuprins de flăcări după o serie de explozii, pe fondul atacurilor ucrainene; ulterior, atacul a fost confirmat de Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei. [...]
Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia , inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene. De ce contează: cost mai mic, rază mai mare, presiune pe infrastructura petrolieră Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km. Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse. Ce tipuri de drone sunt menționate și ce ținte au fost lovite În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni: Nyan , dronă cu reacție dezvoltată de Callen-Lenz, filială a BAE Systems : construită din fibră de carbon, cu anvergura aripilor de 2,9 metri și rază de acțiune de peste 250 km. Un alt model britanic cu rază mai lungă , produs de o companie al cărei nume nu este făcut public din motive de securitate: lansat cu catapulta și capabil să parcurgă peste 950 km. Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl , potrivit surselor citate. Context: semnal politic și planuri de livrări la scară mare O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță. Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei. Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone , plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate , conform articolului. [...]
Mutarea activității lui Vladimir Putin spre Siberia și Extremul Orient indică o recalibrare operațională a securității la vârful Kremlinului , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone și al temerilor privind lovituri asupra unor ținte din Rusia, potrivit Adevărul . Publicația notează că președintele rus apare tot mai rar în Moscova și Soci, iar aparițiile publice ar fi tot mai frecvent la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile. În același context, Putin a declarat săptămâna trecută, la Novosibirsk (la circa 3.000 km de granița cu Ucraina), că „nu s-a temut niciodată de nimic”, conform materialului citat de Adevărul, care face trimitere la publicația Dialog. De ce contează: semnalul unei „geografii” noi a puterii și securității În anii trecuți, Putin își petrecea tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci, însă în 2026 ar fi renunțat la această rutină. Adevărul susține că liderul rus nu mai apare nici în reședința sa de la Soci, nici în Moscova, iar Kremlinul ar încerca să mascheze această schimbare. Publicația Dialog este citată cu ideea că, după intensificarea atacurilor ucrainene, traseul public al lui Putin „se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient”, în timp ce întâlniri prezentate oficial ca având loc la Moscova ar fi, de fapt, „cu ușile închise”. În același pasaj, Dialog afirmă că și „elita” Kremlinului s-ar fi mutat „în spatele Uralilor”, inclusiv în reședințe de lux din zone unde dronele ucrainene „nu pot ajunge”. Cine ar fi urmat mutarea și ce măsuri sunt invocate Potrivit aceleiași surse citate, în Munții Altai s-ar fi mutat mai multe nume din cercul puterii și din companii-cheie ale statului rus, între care: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin; Mihail Mișustin, premierul Rusiei; German Gref, șeful Sberbank; Alexei Miller, directorul Gazprom; „și alte persoane importante”, fără a fi nominalizate în articol. Adevărul mai relatează că Putin ar fi intensificat măsurile de securitate, deja „fără precedent”, inclusiv printr-o mai bună ascundere a deplasărilor. Restricții extinse la Soci: zonă de securitate în jurul reședinței prezidențiale Din martie, la Soci ar fi fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor legate de posibile atacuri cu drone, măsură care ar fi venit cu restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă, potrivit articolului. Materialul citează și informații publicate de Kyiv Post , conform cărora Serviciul Federal de Protecție al Rusiei (agenția responsabilă de securitatea președintelui) ar fi pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Soci. În lipsa unor confirmări oficiale detaliate privind locațiile reale ale întâlnirilor și deplasărilor, informațiile rămân la nivel de relatare bazată pe sursele citate de Adevărul, însă conturează o tendință: mutarea centrului de activitate al conducerii ruse către zone mai greu de atins, concomitent cu întărirea măsurilor de protecție în jurul reședințelor prezidențiale. [...]
Escaladarea retoricii militare iraniene pune sub semnul întrebării șansele unui acord de pace cu SUA , cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut într-un memorandum semnat în iunie, potrivit HotNews . Statul Major al Armatei Iraniene a transmis duminică, într-un comunicat, că nu va ceda în fața Statelor Unite până la „înfrângerea lor completă”. Mesajul a fost emis cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim, citată de EFE și Agerpres. „Până la înfrângerea completă a duşmanilor americano-sionişti din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei naţiuni iraniene şi la capitularea inamicului, nu vom ceda în faţa Statelor Unite.” Termenul-limită din memorandum, pe fondul reluării ostilităților Iranul și SUA au semnat la 17 iunie un memorandum de înțelegere care prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare și un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Declarația de duminică vine cu o zi înainte de expirarea acestui termen. În același timp, în material se arată că ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce Washingtonul a acuzat Teheranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar ulterior cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului. Ce revendică Teheranul și cum își justifică poziția Comunicatul militar invocă apărarea „cererilor legitime” și „restaurarea drepturilor” poporului iranian și ale liderului suprem, Mojtaba Khamenei, fără să detalieze care sunt aceste cereri. Totodată, Statul Major General susține că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (o referire la SUA), ar fi reușit să „îngenuncheze” liderii acesteia. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese dacă există negocieri active în ultimele 24 de ore ale termenului sau dacă părțile pregătesc o prelungire a memorandumului. Cert este că, pe fondul reluării confruntărilor și al acuzațiilor reciproce, mesajul de „înfrângere completă” indică o înăsprire a poziției publice a Teheranului exact în momentul în care ar fi trebuit închis un acord final. [...]
