Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a încheiat acorduri cu Arabia Saudită, Qatar și EAU pentru aprovizionare cu petrol în schimbul sprijinului militar, potrivit informațiilor POLITICO.
Președintele Volodîmîr Zelenskyy a spus că înțelegeri similare sunt în pregătire și cu Oman, Kuweit și Bahrain. Din datele disponibile nu reiese volumul livrărilor, durata acordurilor sau condițiile comerciale (preț, termene, rute logistice).
Din perspectivă operațională, o astfel de linie de aprovizionare ar putea reduce riscul de întreruperi pentru Ucraina într-un moment în care infrastructura energetică și lanțurile de import sunt vulnerabile. În lipsa detaliilor, rămâne neclar dacă acordurile vizează livrări constante sau doar loturi punctuale, precum și cum se face efectiv schimbul „petrol contra sprijin militar”.
Negocierile anunțate cu Oman, Kuweit și Bahrain indică intenția Kievului de a diversifica sursele din regiunea Golfului, dar stadiul și calendarul acestor discuții nu sunt precizate în informația disponibilă.
Recomandate
Rusia a atacat Ucraina cu aproape 150 de drone în noaptea de joi spre vineri, înainte ca Vladimir Putin să anunțe un armistițiu de Paște, potrivit Antena 3 CNN . Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 113 dintre drone, iar autoritățile au indicat că bombardamentele continuau vineri dimineață. Atacurile au provocat victime în regiunea Dnipro, din estul Ucrainei. Administrația regională a anunțat pe Telegram că două persoane au fost ucise și trei au fost rănite în urma loviturilor aeriene ruse asupra unor districte din zonă, transmite AFP, conform Agerpres. Jurnaliștii de la Ukrainska Pravda au relatat că forțele ruse au folosit 128 de drone de tip Shahed, Gerbera, Italmas și alte vehicule aeriene fără pilot (UAV), începând din seara de 9 aprilie. Potrivit informațiilor citate, până în dimineața de 10 aprilie atacul era încă în desfășurare. Forțele Aeriene ale Ucrainei au comunicat că, până la ora 08:00, au distrus sau au bruiat 113 drone în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au mai precizat că au fost înregistrate lovituri ale 14 drone în șase locații și căderi de resturi în alte șapte locații. Pe fondul acestor atacuri, Putin a anunțat un armistițiu pentru Paștele Ortodox, valabil sâmbătă și duminică, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus ulterior că îl acceptă, menționând totodată că Kievul a propus deja o astfel de pauză a ostilităților. Armistițiul ar urma să înceapă sâmbătă la ora locală 16:00 (13:00 GMT), conform informațiilor din articol. [...]
Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului de Paștele ortodox , potrivit Euronews România , care citează un comunicat transmis joi de Kremlin și relatat de AFP. Măsura ar urma să se aplice la finalul zilei de sâmbătă și pe parcursul zilei de duminică, în contextul sărbătorii Paștelui ortodox. În același timp, articolul menționează că și Kievul propusese o întrerupere a ostilităților în această perioadă. „Prin decizia comandantului suprem, V.Putin, în legătură cu apropiata sârbătoare a Paștelui ortodox, o încetare a focului a fost decretată pentru sâmbătă, 11 aprilie, începând de la ora locală 16:00 (13:00 GMT) până la sfârșitul zilei de 12 aprilie 2026”, se menționează în comunicatul Kremlinului. Raportat la ora României, intervalul indicat de Kremlin începe sâmbătă, 11 aprilie, la 18:00 (București), având în vedere echivalarea cu 13:00 GMT din textul citat. Anunțul nu include, în informațiile publicate, detalii despre mecanismul de monitorizare sau despre condițiile concrete ale încetării focului, iar articolul nu precizează reacția oficială a Ucrainei la comunicatul Kremlinului. [...]
FMI se așteaptă la cereri suplimentare de sprijin de 20–50 mld. dolari , pe termen scurt, din cauza consecințelor războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin directoarei generale a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, și au fost făcute înaintea reuniunilor de săptămâna viitoare ale FMI și Băncii Mondiale. Georgieva a spus că războiul a determinat instituția să își reducă previziunile de creștere globală, transmite Reuters, preluată de Agerpres, conform articolului. În ianuarie, FMI estima o creștere a economiei mondiale de 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027. „Chiar şi în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară şi curată la status quo anterior”, a spus Georgieva. În discurs, șefa FMI a invocat drept exemplu complexul Ras Laffan din Qatar, despre care a afirmat că produce 93% din totalul gazelor lichefiate din Golf și că este închis din 2 martie, cu o revenire la capacitate maximă estimată la trei-cinci ani. Totodată, ea a indicat incertitudini legate de tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și de redresarea traficului aerian regional, pe fondul efectelor asupra energiei și transportului. FMI urmează să publice săptămâna viitoare mai multe scenarii în raportul World Economic Outlook, de la o normalizare relativ rapidă până la un scenariu cu prețuri ridicate ale petrolului și gazelor pentru o perioadă îndelungată. Chiar și în varianta favorabilă, instituția anticipează un ritm de creștere afectat de daune asupra infrastructurii, întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare și pierderea încrederii. Pe partea de politici economice, Georgieva a spus că șocul energetic a alimentat deja așteptările inflaționiste pe termen scurt, deși cele pe termen lung au rămas stabile. În acest context, ea a îndemnat băncile centrale să reacționeze cu majorări ale ratelor dobânzilor dacă așteptările inflaționiste riscă să scape de sub control și a cerut guvernelor să evite măsuri care ar putea agrava situația, inclusiv prin extinderea subvențiilor energetice, insistând ca eventualele măsuri de sprijin să rămână temporare. [...]
Administrația Trump ridică miza negocierilor cu Iranul, trimițându-l pe vicepreședintele JD Vance la Islamabad cu un avertisment explicit că SUA nu vor tolera „jocuri” la masa tratativelor , potrivit News RO . Mesajul indică o linie mai dură de negociere, cu potențial de a influența rapid stabilitatea regională și, implicit, riscurile geopolitice care se reflectă în piețele de energie și transport. JD Vance s-a îmbarcat vineri dimineața (ora locală) la bordul avionului Air Force Two, cu destinația Islamabad, unde urmează să conducă discuții „de mare importanță” cu partea iraniană pentru încheierea războiului, conform relatării care citează CNN. Vicepreședintele a spus că se așteaptă la negocieri „pozitive”, dar a condiționat deschiderea SUA de „bună-credință” din partea Teheranului. „Așa cum a spus președintele Statelor Unite, dacă iranienii sunt dispuși să negocieze cu bună-credință, suntem cu siguranță dispuși să le întindem o mână de ajutor. Dacă vor încerca să se joace cu noi, vor descoperi că echipa de negociatori nu este atât de receptivă”, a declarat Vance, potrivit sursei. Cine negociază și ce mandat declară că are Vance a afirmat că Donald Trump a transmis echipei de negociatori „linii directoare clare”, fără să ofere detalii despre conținutul acestora. Din echipă fac parte, potrivit informațiilor din material: Steve Witkoff, trimis special; Jared Kushner. Vicepreședintele a reluat ideea că obiectivul este o „negociere pozitivă”, însă a lăsat de înțeles că flexibilitatea depinde de comportamentul părții iraniene. De ce contează: semnal de înăsprire și risc de escaladare Dincolo de deplasarea în sine, elementul cu greutate este avertismentul public, formulat înaintea discuțiilor, care sugerează că Washingtonul își pregătește terenul pentru o poziție mai puțin conciliantă dacă negocierile deraiază. În termeni practici, o astfel de poziționare poate crește riscul de impas sau de reluare a tensiunilor, cu efecte în lanț asupra securității regionale și a fluxurilor comerciale. Materialul nu include detalii despre agenda exactă, calendarul complet al întâlnirilor sau parametrii unui eventual acord, astfel că rămâne neclar ce concesii sau garanții sunt în discuție și ce urmează după runda de la Islamabad. [...]
Restricțiile europene asupra bazelor SUA tensionează relația transatlantică potrivit Financial Times , deciziile unor state NATO de a limita accesul american la facilități militare riscă să afecteze angajamentul Washingtonului pentru securitatea Europei, într-un moment sensibil marcat de conflictul cu Iranul. Tema a fost centrală la întâlnirea de miercuri de la Washington dintre Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, unde, conform analizei FT, nemulțumirile americane au vizat în special Franța și Spania, dar și Italia și Marea Britanie, aceasta din urmă revenind ulterior asupra poziției inițiale. Diplomați ai alianței avertizează că situația este diferită față de episoadele anterioare de tensiune, întrucât actualul context a generat diviziuni reale între aliați. În spatele ușilor închise, Trump ar fi reacționat dur, fiind descris drept „furios” și sugerând posibile măsuri punitive împotriva statelor considerate insuficient de implicate. Mark Rutte a confirmat indirect tensiunile, vorbind despre „dezamăgirea” liderului american, dar și despre o mobilizare ulterioară a aliaților europeni pentru a oferi sprijin logistic. Printre deciziile care au iritat Washingtonul se numără: Spania a blocat utilizarea bazelor de la Rota și Morón pentru operațiuni legate de Iran și accesul în spațiul aerian; Italia a refuzat realimentarea avioanelor militare americane la baza Sigonella; Marea Britanie a ezitat inițial, autorizând ulterior utilizarea limitată a unor baze; Franța a aprobat solicitările „de la caz la caz”, dar a fost acuzată că ar fi refuzat un transport militar. Un diplomat NATO a descris aceste decizii drept „un autogol complet”, subliniind că este vorba despre baze destinate în principal utilizării de către armata SUA, chiar dacă unele sunt operate în comun. Pe fond, problema este una strategică. Diplomații citați de FT avertizează că astfel de refuzuri subminează argumentul central pentru menținerea prezenței militare americane în Europa: capacitatea SUA de a-și proiecta puterea globală de pe continent. În același timp, ideea unei autonomii strategice europene câștigă teren, dar măsurile recente sunt considerate excesive și influențate de calcule politice interne. Germania adoptă o poziție diferită. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că nu intenționează să restricționeze utilizarea bazelor americane, avertizând că NATO nu trebuie să se fragmenteze din cauza conflictului cu Iranul. Concluzia diplomaților este clară: costul acestor decizii ar putea fi „enorm”, inclusiv prin erodarea sprijinului american pentru alianță, chiar și în rândul celor care susțin tradițional rolul NATO. [...]
Grupurile politice pro-europene din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene să implementeze măsuri urgente pentru a asigura alegeri libere și corecte în Ungaria, invocând riscuri de constrângere și distorsiune în procesul electoral. Această solicitare a fost formulată într-o scrisoare adresată Comisiei, subliniind necesitatea de a proteja democrația în fața amenințărilor actuale. Parlamentul European a evidențiat problemele existente în sistemul electoral ungar, inclusiv influența excesivă a guvernului asupra mass-media și a resurselor publice, care ar putea afecta integritatea alegerilor. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru a menține standardele democratice în Uniunea Europeană și pentru a preveni deteriorarea valorilor fundamentale ale blocului comunitar. Comisia Europeană va trebui să răspundă acestei solicitări și să evalueze dacă sunt necesare intervenții suplimentare pentru a asigura un proces electoral transparent în Ungaria. [...]
