Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina reclamă o breșă operațională în apărarea antiaeriană după ce, potrivit Mediafax, nu ar fi primit avertismentele obișnuite de la aliați înaintea unui atac rusesc cu rachete balistice asupra Kievului, într-un moment în care Washingtonul ar fi amenințat cu limitarea schimbului de informații militare.
Explozii puternice au fost raportate în capitala Ucrainei la scurt timp după declanșarea alertei aeriene. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că un bloc de locuințe cu nouă etaje din districtul Desnianski a fost lovit și a luat foc. Alerta aeriană a fost activată și în mai multe regiuni din vestul Ucrainei, inclusiv Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk.
Forțele Aeriene ucrainene au confirmat folosirea de către Rusia a rachetelor balistice împotriva Kievului, dar au semnalat o situație „neobișnuită”: absența informațiilor transmise de partenerii externi despre lansări.
Consilierul prezidențial Dmitro Litvin a declarat că Ucraina nu a beneficiat de avertizarea anticipată primită, de regulă, în cazul lansărilor de rachete rusești. Potrivit Forțelor Aeriene, nu au fost transmise informații de la parteneri despre lansări nici în ziua atacului, nici în ziua precedentă.
Președintele Volodimir Zelenski a spus că cinci rachete balistice au lovit infrastructura civilă din Kiev și a subliniat că avertizările furnizate de serviciile de informații occidentale sunt esențiale pentru salvarea de vieți, în condițiile în care rachetele balistice au viteze foarte mari, iar fereastra dintre lansare și impact poate fi foarte scurtă.
Publicația notează că nu este clar dacă lipsa avertismentelor ține de o decizie politică americană, de o problemă tehnică sau de alți factori.
Episodul vine după informații despre presiuni ale administrației Trump asupra conducerii de la Kiev. Potrivit The Kyiv Independent, care citează doi oficiali ucraineni, reprezentanți ai administrației americane ar fi avertizat că SUA ar putea întrerupe schimbul de informații și mecanismul de furnizare a armamentului american dacă Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii petroliere a Rusiei.
Unul dintre oficialii ucraineni a declarat pentru publicație:
„I-au sunat pe toți oficialii militari de rang înalt și i-au amenințat. Le spun tuturor că vor opri atât schimbul de informații, cât și PURL”.
Mediafax explică faptul că PURL (Prioritised Ukraine Requirements List) este mecanismul prin care state europene membre NATO finanțează achiziționarea de armament american pentru Ucraina, inclusiv echipamente considerate esențiale pentru apărare. Financial Times a relatat, la rândul său, despre presiunile americane, citând oficiali europeni care ar fi primit apeluri din partea Washingtonului.
În același context, Donald Trump ar fi anunțat un acord cu Vladimir Putin privind introducerea motorinei rusești pe piețele internaționale, pe fondul creșterii prețurilor combustibililor, și ulterior, pe 11 octombrie, existența unui presupus „armistițiu energetic” Rusia–Ucraina. Anunțul a generat confuzie, după ce autoritățile ucrainene au spus că nu fuseseră informate în prealabil despre termenii unui asemenea acord.
Zelenski a transmis că Ucraina ar respecta un armistițiu energetic reciproc doar dacă Rusia încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În pofida anunțului lui Trump, Moscova ar fi continuat bombardamentele asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurii civile și energetice.
Recomandate
Lipsa avertizărilor despre rachete balistice ridică riscul operațional pentru apărarea Kievului , pe fondul suspiciunilor că SUA ar fi redus schimbul de informații cu Ucraina, potrivit Daily Mail . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că „nu a existat nicio avertizare din partea partenerilor” înainte ca cinci rachete balistice să lovească Kievul peste noapte, în timp ce Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone și rachete. În Harkiv, atacurile au lăsat patru morți și zeci de răniți, conform aceleiași surse. Într-o declarație pe platforma X, Zelenski a argumentat că avertizările bazate pe informații despre lansarea rachetelor balistice sunt esențiale pentru salvarea de vieți. „Datele de informații despre lansările rachetelor balistice rusești ajută la salvarea de vieți, iar acesta este unul dintre cele mai critice aspecte. Când există o avertizare, tocmai aceasta ajută la prevenirea uciderilor.” Presiune politică și semne de întrebare la Washington În primul briefing, noul secretar de presă al Casei Albe, Katie Zacharia , a refuzat să nege că Washingtonul ar fi oprit schimbul de informații cu Kievul. Întrebată direct dacă SUA au oprit fluxul de informații către Ucraina, ea a răspuns: „Va trebui să revin asupra acestui lucru.” Zelenski nu a indicat explicit SUA sau pe președintele Donald Trump, însă publicația notează că, de regulă, Statele Unite avertizează Kievul când sunt lansate rachete balistice, iar momentul este „conspicu” în contextul tensiunilor politice. Ce s-a întâmplat în noaptea atacului Potrivit materialului, sirenele de raid aerian ar fi pornit abia după ce cinci explozii zguduiseră deja capitala ucraineană. Atacul a inclus „peste o sută” de arme diferite, inclusiv drone cu propulsie și muniții rătăcitoare (drone care pot „pândi” zona înainte de a lovi ținta). Daily Mail mai scrie că cele cinci rachete balistice de tip Iskander ar fi fost lansate din regiunea Briansk din Rusia, aflată la granița cu Ucraina. În acest context, viteza mare și distanța scurtă până la Kiev pot reduce timpul de avertizare. Kievul spune că informațiile americane „încă” circulă Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat la Warsaw Security Forum că schimbul de informații cu SUA continuă și a sugerat că întârzierea ar putea fi explicată de tipul de armament folosit de Rusia. „Da, continuăm această cooperare. Și este adevărat că în atacul de aseară a existat o întârziere, dar este din cauza tipului special de armament folosit de partea rusă.” Context: „armistițiul energetic” și escaladarea atacurilor Articolul plasează episodul pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Kievului pentru concesii către Moscova și al discuțiilor despre un „armistițiu energetic”. Zelenski a spus că Ucraina nu a lovit rafinării rusești sau sectorul energetic după ce Trump a anunțat duminică un astfel de armistițiu, dar a acuzat Rusia că a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice și critice a Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a avertizat că încetinirea ajutorului pentru Ucraina și îngreunarea apărării împotriva rachetelor balistice „nu vor ajuta” la apropierea păcii. [...]
UE a deschis noi capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, un pas care mută discuția spre piața internă și competitivitate , adică zone cu efect direct asupra regulilor de funcționare economică și a accesului la piața unică, potrivit Agerpres , care citează AFP. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis pe X că „viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova este în Uniunea noastră” și că cele două țări vor fi însoțite „la fiecare pas” pe drumul aderării. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, tot pe X, „un nou pas important” spre UE. De ce contează: negocierile intră în capitole cu miză economică După această etapă, negocierile cu Ucraina și Republica Moldova – care avansează în paralel – urmează să se concentreze pe două grupuri de capitole: „piața internă” și „competitivitate și creștere incluzivă”. Potrivit comisarului european pentru extindere, Marta Kos , reformele din zona pieței interne ar urma să aibă efecte economice concrete pentru Ucraina, prin facilitarea comerțului și a creșterii companiilor ucrainene în Europa. În arhitectura procesului de aderare, negocierile sunt organizate în 35 de capitole, grupate în șase tematici, de la drepturi fundamentale și piața internă până la agricultură și relații externe. Pentru finalizarea aderării este necesară o decizie unanimă a celor 27 de state membre. Ce a deblocat pasul de acum: legislația privind minoritățile Deschiderea noilor capitole vine după adoptarea, de către parlamentarii ucraineni, a unei legislații pentru protejarea drepturilor minorităților naționale, măsură prezentată ca eliminând un obstacol important în calea aderării. În context, statutul minorității ungare din vestul Ucrainei a generat tensiuni cu Budapesta, care blocase cererea de aderare a Kievului, depusă oficial la câteva zile după invazia rusă din februarie 2022. Calendar și implicații pentru Republica Moldova Marta Kos a afirmat că, „din punct de vedere tehnic”, ar fi posibil ca negocierile să fie finalizate în primul sau al doilea trimestru din 2028. Pentru Republica Moldova, comisarul a legat avansul reformelor de accesul la finanțare europeană, menționând că la o reuniune recentă a Consiliului s-a discutat despre „fonduri” descrise drept cele mai mari pentru Chișinău și că reformele ar putea aduce finanțări suplimentare. Separat, UE a anunțat și progrese în discuțiile cu Albania, prin închiderea provizorie a unui capitol de negociere. [...]
Donald Trump neagă oprirea schimbului de informații cu Ucraina, dar mesajele contradictorii de la Casa Albă alimentează incertitudinea operațională pentru apărarea antiaeriană a Kievului , potrivit Kyiv Post , pe fondul unor tensiuni recente între Washington și Kiev. Trump a făcut declarațiile marți, 13 octombrie, în Alaska, răspunzând unei întrebări despre presupusa suspendare a sprijinului informativ. Conform Interfax-Ukraine, citată de publicație, președintele SUA a respins acuzațiile și a spus că SUA „îi ajută” pe ucraineni și că își dorește încheierea războiului. Totuși, întrebată separat dacă schimbul de informații a fost oprit, noul purtător de cuvânt al Casei Albe, Katie Zacharias, a declarat că va reveni cu un răspuns, ceea ce a amplificat neclaritatea privind continuitatea și amploarea cooperării. De unde a pornit suspiciunea: presiuni legate de loviturile asupra rafinăriilor Îngrijorările au crescut după relatări potrivit cărora emisarul prezidențial Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi avertizat negociatorii ucraineni, la discuții în Miami, că Washingtonul ar putea suspenda schimbul de informații dacă Kievul continuă să lovească infrastructura energetică a Rusiei. Separat, o persoană familiarizată cu discuțiile a declarat pentru Reuters (menționată de Kyiv Post) că SUA ar fi ridicat și posibilitatea restricționării achizițiilor de armament prin Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) – un mecanism prin care aliați europeni cumpără armament american pentru Ucraina. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat marți că nu există „nicio schimbare” privind livrările de arme către Ucraina prin PURL. Atacul cu rachete asupra Kievului și problema avertizării timpurii Contextul imediat al întrebărilor despre schimbul de informații a fost un atac rusesc cu aproximativ șase rachete balistice asupra Kievului, în jurul orei 22:00, luni, 12 octombrie, care a lovit facilități de transport și depozitare în mai multe districte. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina nu a primit avertizare despre lansări din partea partenerilor, iar Forțele Aeriene au indicat că rachetele au fost detectate abia după ce atacul era în desfășurare. La Warsaw Security Forum , ministrul de externe Andrii Sîbiha a confirmat că cooperarea cu Washingtonul continuă, inclusiv pe zona de informații: „Probabil mă întrebați dacă primim date de informații din partea americană. Da, continuăm această cooperare.” Sîbiha a recunoscut că alerta aeriană a fost emisă târziu, dar a pus întârzierea pe seama tipului de armă folosit de Rusia, nu pe o întrerupere a schimbului de informații. Nici el, nici Trump nu au precizat dacă s-a modificat amploarea cooperării. [...]
Stabilizarea frontului din Ucraina pare să fi blocat avansul Rusiei , iar costul uman ridicat și trecerea la războiul cu drone sunt prezentate ca principalele explicații, potrivit HotNews , care citează un interviu al fostului comandant-șef ucrainean Oleksandr Sîrski pentru BBC. Sîrski susține că linia frontului a fost „stabilizată” prin eliminarea unui număr foarte mare de soldați ruși, afirmând că pierderile totale ale Moscovei ar fi fost de șase ori mai mari decât cele ale Ucrainei, iar dacă se iau în calcul doar morții, diferența ar ajunge la 11 ori. El a descris acest efect ca o „anihilare” a capacității Rusiei de a avansa. Ce spun estimările independente despre pierderi În lipsa unor bilanțuri oficiale complete publicate de Moscova și Kiev, articolul citează două repere externe: estimările serviciilor de informații britanice indică aproximativ 500.000 de militari ruși uciși de la începutul invaziei la scară largă (februarie 2022), potrivit interviului pentru BBC ; Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estima că Ucraina pierduse până la 150.000 de militari uciși până în iunie 2026. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări și nu ca date confirmate oficial de părțile implicate. Dronele, factor operațional major în uzura Rusiei Un element central al explicației lui Sîrski este utilizarea pe scară largă a dronelor, despre care afirmă că ar fi ajuns să fie responsabile pentru 80% din pierderile armatei ruse. În această logică, conflictul se mută tot mai mult spre o competiție de producție, aprovizionare și adaptare tehnologică, nu doar de manevră pe teren. Indicatori de teren: câștiguri teritoriale limitate pentru Rusia Fostul comandant-șef mai afirmă că eficiența strategiei sale se vede în rezultate: în primele șase luni ale anului 2026, Rusia ar fi cucerit în total doar 61 de kilometri pătrați, iar frontul ar fi fost „complet stabilizat”. Tendința este susținută și de o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din octombrie 2026, citată de HotNews, potrivit căreia Rusia a pierdut în septembrie mai mult teritoriu decât a cucerit. Context: demiterea lui Sîrski și disputa privind tehnologia Sîrski a fost demis în această vară de președintele Volodimir Zelenski, pe fondul unui conflict cu ministrul de atunci, Mihailo Fedorov, care îl acuza că blochează inovațiile tehnologice. Generalul respinge acuzația și spune că dezacordurile au apărut deoarece ministrul „nu a ținut cont de interesele armatei” și ar fi creat un dezechilibru în aprovizionare, neglijând echipamente terestre esențiale. Separat, el a respins și acuzațiile unor soldați potrivit cărora li s-ar fi ordonat să rămână pe poziții chiar și când erau aproape înconjurați, ceea ce ar fi dus la pierderi mari. (HotNews a relatat anterior despre demiterea lui Sîrski aici .) [...]
Germania și Ucraina cer oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe fondul unui „armistițiu energetic” anunțat de Trump, dar contestat de atacuri raportate ulterior , potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Friedrich Merz despre lovituri rusești asupra unor obiective civile și instalații energetice ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. În același context, Merz a reafirmat solidaritatea Germaniei cu Ucraina. Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, pe Truth Social, că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic cu aplicare „imediată”. Totuși, autoritățile ucrainene au raportat ulterior atacuri punctuale asupra rețelei electrice din Kiev și din Harkov, în estul țării. Discuții cu lideri occidentali și condiția „răspunsului Rusiei” Zelenski și-a exprimat deschiderea față de propunerea de armistițiu energetic, dar a subliniat că Rusia nu a răspuns încă. În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a spus că a discutat cu Merz și cu alți lideri, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul polonez Donald Tusk. „Toată lumea are o poziţie absolut clară: Ucraina trebuie susţinută, iar Rusiei nu trebuie să i se ofere nicio şansă de a îngenunchea Ucraina şi Europa” Zelenski a mulțumit pentru sprijinul deja acordat și a indicat că „cel mai important lucru” îl reprezintă pachetele de asistență care servesc apărării și protecției Ucrainei. Următorii pași: formate de coordonare și „reziliența financiară” Președintele ucrainean a anunțat că a convenit organizarea unei reuniuni a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina (Germania, Regatul Unit și Franța). Totodată, el a precizat că a discutat și despre „sprijinirea rezilienței financiare a Ucrainei”, într-o postare pe platforma X. Separat, Zelenski a mai spus că Germania lucrează la organizarea unei reuniuni a „Coaliției Voinței”, un grup care reunește peste 30 de țări. [...]
Canada avertizează că relaxarea sancțiunilor pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , după ce premierul Mark Carney a criticat acordul Washington–Moscova într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , relatează Agerpres . Potrivit unui comunicat difuzat de Ottawa după discuția telefonică, Carney a spus că înțelegerea „subminează tocmai eforturile depuse de Ucraina, Canada și aliații noștri pentru a instaura pacea și stabilitatea în Europa”. În același comunicat, guvernul canadian susține că acordul „va oferi Rusiei venituri suplimentare care vor ajuta la finanțarea războiului său ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei”. Ce prevede acordul și de ce contează Acordul a fost anunțat vineri de președintele american Donald Trump, care a afirmat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele globale. În paralel, administrația SUA a ridicat temporar sancțiunile americane impuse combustibilului rusesc, măsuri care fuseseră introduse pentru a limita veniturile Moscovei folosite în războiul din Ucraina. Din perspectiva Canadei, miza este una de politică de sancțiuni: orice relaxare, chiar temporară, riscă să slăbească presiunea economică asupra Rusiei și să creeze resurse suplimentare pentru continuarea conflictului. [...]
