Știri
Știri din categoria Externe

Utilizarea roboților tereștri fără pilot a crescut accelerat pe frontul din Ucraina, iar linia de contact este tot mai mult dominată de sisteme ieftine, de unică folosință, în detrimentul tancurilor, potrivit Digi24, care citează un material The Guardian.
În articol se arată că vehiculele terestre fără pilot (UGV) au început să fie folosite într-o varietate de configurații – pe șenile sau pe roți, pentru transport de mine antitanc ori pentru misiuni logistice – iar din primăvara lui 2024 utilizarea lor ar fi crescut „exponențial”. Un locotenent ucrainean, Pavlov, susține că războiul a intrat într-o etapă în care armatele vor fi împinse să se „robotizeze”, pe fondul presiunii exercitate de dronele aeriene asupra mișcărilor la sol.
Conform relatării, roboții tereștri ar acoperi în prezent 90% din logistica armatei ucrainene, în condițiile în care deplasarea clasică este îngreunată de dronele inamice cu vedere la prima persoană (FPV, adică drone controlate de la distanță printr-o cameră care transmite imagine în timp real).
În ianuarie, armata ucraineană ar fi derulat un număr record de 7.000 de operațiuni cu astfel de vehicule.
Pe lângă transportul de alimente, muniție și materiale pentru adăposturi, UGV-urile sunt folosite și pentru evacuarea răniților (până la trei persoane, potrivit textului), dar și în roluri de luptă, fiind echipate cu mitraliere sau lansatoare de grenade controlate de la distanță. Un operator de drone din Brigada 25 Aeropurtată, citat în articol, descrie schimbarea de pe front astfel: „Nu este ca în Razboiul Stelelor, unde sunt o mulțime de lasere. Linia frontului seamănă mai mult cu Terminator. Un robot terestru ajunge la poziția ta și nu poți face nimic în privința asta”.
Materialul mai notează că UGV-urile pot îndeplini și sarcini de geniu militar (minare și deminare, instalare de sârmă ghimpată, remorcare și recuperare de vehicule avariate). Pavlov afirmă că unitatea sa pierde aproximativ trei roboți pe zi în urma atacurilor aeriene rusești, ceea ce ar echivala cu o rată de uzură de 25%, dar susține că pierderile sunt acceptate în schimbul reducerii riscurilor pentru infanterie.
În paralel, Rusia ar folosi pe scară largă sisteme similare și ar fi dezvoltat un vehicul electric numit „Courier”, capabil să transporte 250 kg și să desfășoare operațiuni de război electronic, în timp ce partea ucraineană susține că are, deocamdată, un avantaj tehnologic și urmărește extinderea producției.
Recomandate

Propunerea lui Zelenski de a-l întâlni pe Putin la G7 mută presiunea diplomatică pe Moscova , într-un moment în care liderul ucrainean încearcă să obțină sprijin militar suplimentar și să forțeze o discuție despre încheierea războiului, potrivit Digi24 . Volodimir Zelenski a declarat că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summitul G7 din Franța , care se desfășoară la Evian-les-Bains, pentru discuții „menite să pună capăt” războiului care durează de peste patru ani. Declarațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. Zelenski a spus că SUA ar fi fost de acord să-l invite pe Putin la reuniune și că mesajul transmis a fost că o întâlnire în formatul G7 ar avea loc în prezența președintelui american Donald Trump și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Am transmis mesajul că suntem gata să ne întâlnim cu Putin în cadrul G7 pentru că (Donald) Trump va fi acolo şi (Emmanuel) Macron va fi acolo, deci europenii plus America. Aceasta este o ocazie bună, cred, foarte bună de a ne întâlni cu toţii.” Un responsabil ucrainean a declarat că Zelenski le-a comunicat americanilor și lui Macron propunerea, iar Ucraina a transmis invitația și părții ruse, însă nu a primit „un răspuns clar”. Biroul lui Macron nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Contextul: atacuri asupra Kievului și miza de la G7 Zelenski a vorbit dintr-o mănăstire istorică din Kiev, avariată în urma unui atac cu rachete și drone al Rusiei, în noaptea de duminică spre luni. În același val de atacuri, „cel puțin zece persoane” au fost ucise la Kiev și Harkov, potrivit informațiilor citate. Președintele ucrainean l-a acuzat pe Putin de comportament „cinic”, afirmând că atacul major — 70 de rachete și 611 drone — a avut loc la câteva ore după o convorbire telefonică între liderul rus și Donald Trump. Ce urmărește Zelenski: mai multă apărare antiaeriană Pe agenda sa la summit, Zelenski a indicat drept prioritate obținerea „cât mai multor sisteme de apărare antiaeriană”, pentru a crește capacitatea Ucrainei de a se apăra de atacurile rusești. El a mai spus că va avea întâlniri cu liderii europeni și cu Donald Trump, pentru a discuta „cum să-l facem pe Putin să pună capăt acestui război”. În paralel, Digi24 notează că Zelenski i-a adresat luna aceasta o scrisoare deschisă lui Putin, în care s-a oferit pentru discuții față în față și a susținut că războiul amplifică presiunea asupra economiei Rusiei. Putin a răspuns public că nu vede un motiv pentru o astfel de întâlnire și că atacurile ucrainene cu drone cu rază lungă nu reprezintă o amenințare pentru economia rusă. [...]

Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA , mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres . Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump , a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”. „Vom vedea ce va rezulta din aceasta.” De ce contează: locul întâlnirii rămâne un obstacol major Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta. În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova. Ce urmează Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert. [...]

Rusia neagă că a lovit Lavra din Kiev și pune pagubele pe seama unei rachete Patriot „expirate” , deși la fața locului au fost raportate resturi de drone Shahed, potrivit Kyiv Post . Episodul are miză de reglementare și politică externă: acuzațiile privind „muniție expirată” încearcă să mute responsabilitatea asupra sprijinului militar occidental și să submineze credibilitatea sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că complexul Kyiv-Pechersk Lavra, sit protejat de UNESCO, ar fi fost lovit nu de arme rusești, ci de o rachetă interceptoare din sistemul american Patriot, care ar fi „funcționat defectuos” în timpul atacului. În aceeași declarație, Moscova a afirmat că una dintre cauzele defecțiunii ar fi faptul că țările occidentale ar fi livrat Ucrainei rachete „expirate”. Această versiune a fost contrazisă de relatări de la fața locului. The Guardian, citat de Kyiv Post , a scris că în dimineața de luni, în afara complexului, ofițeri ai securității de stat se aflau lângă rămășițele a două drone Shahed, ceea ce ar contrazice explicația Rusiei. Contextul atacului și semnificația țintei Kyiv Post notează că incendiul de la complexul monahal a izbucnit în timpul unui atac aerian de amploare asupra Kievului, care ar fi implicat 70 de rachete și 611 drone. Kyiv Pechersk Lavra datează din secolul al XI-lea și este considerat unul dintre cele mai sacre locuri religioase din Ucraina; situl recunoscut de UNESCO este deținut de statul ucrainean ca rezervație națională și este, în mare parte, deschis publicului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a calificat loviturile drept atacuri deliberate asupra patrimoniului cultural comun al umanității și a cerut folosirea mecanismelor internaționale de tragere la răspundere, inclusiv proceduri UNESCO. Reacția Kievului: presiune pe G7 pentru apărare aeriană Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un răspuns „decisiv și semnificativ” din partea liderilor G7 și a solicitat intensificarea presiunii asupra Moscovei, precum și consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. În mesajul citat de Kyiv Post, Zelenski a spus că amploarea atacului ar arăta intenția Rusiei de a continua războiul și a cerut sisteme suplimentare de apărare aeriană. [...]

Reținerea unui fost lider al Camerei de Comerț Americane din Myanmar ridică riscurile operaționale pentru companiile străine care activează într-o țară unde autoritățile comunică rar cu presa internațională, iar procedurile rămân opace, potrivit NPR . Adam Castillo, fondator și proprietar al firmei de management al riscurilor de securitate AGS Myanmar și fost președinte al Camerei de Comerț Americane din Myanmar (AMCHAM Myanmar) în perioada 2023–2025, a fost reținut joi pe aeroportul internațional din Yangon, conform unui asociat citat sub protecția anonimatului, invocând motive de siguranță. Ce se știe despre acuzațiile financiare Cazul este legat de o investigație internă a AMCHAM Myanmar privind tranzacții financiare suspecte realizate de foști membri ai conducerii. Directoarea executivă a organizației, Myat Phyu The, a spus că nu poate oferi detalii, indicând însă că raportul anual din 29 mai „acoperă problema în cauză”. În raport, actualul consiliu de conducere arată că a descoperit anul trecut tranzacții suspecte „întreprinse de foști reprezentanți ai consiliului” și a trimis cazul către o firmă de avocatură pentru analiză. Documentul menționează un contract semnat în noiembrie 2024 cu o firmă de relații publice din Washington, care ar fi plătit unui „fost reprezentant al consiliului” suma de 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei), bani care ar fi fost „aparent încasați și distribuiți în afara conturilor AMCHAM Myanmar”. Raportul mai precizează că semnătura ar fi depășit limitele de semnare ale unui reprezentant individual, că acordul nu ar fi fost aprobat de consiliu și că organizația nu ar fi primit fonduri, nu ar fi făcut plăți și nu ar fi primit servicii, iar situația nu ar fi fost dezvăluită auditorilor statutari. Documentul indică implicarea a „doi foști membri ai consiliului”, fără a-i numi. Reacții oficiale limitate și lipsă de transparență Guvernul susținut de armată din Myanmar nu a emis o declarație oficială, iar instituțiile locale contactate nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În același timp, Departamentul de Stat al SUA a transmis că este la curent cu informațiile privind reținerea unui cetățean american, dar nu poate comenta „din considerente de confidențialitate”. Mai multe publicații apropiate armatei, inclusiv NP News, au relatat că reținerea ar fi urmat unei plângeri depuse de AMCHAM Myanmar, însă aceste informații nu sunt confirmate printr-un anunț oficial al autorităților. De ce contează pentru mediul de afaceri Pentru companiile străine, episodul subliniază un risc operațional major: într-un context de război civil și instituții care comunică rar cu presa internațională, disputele interne sau suspiciunile de nereguli pot escalada rapid în acțiuni ale autorităților, cu vizibilitate publică redusă și cu puține clarificări procedurale. Myanmar traversează o perioadă de violențe din 2021, după înlăturarea guvernului ales condus de Aung San Suu Kyi, iar în ultimii ani au crescut relatările despre rețineri ale străinilor, în special ale jurnaliștilor. Ce urmează și ce rămâne neclar AGS Myanmar a transmis către The Associated Press că este o „chestiune în desfășurare” și a refuzat să comenteze. Castillo nu a răspuns unui e-mail trimis prin site-ul său personal. Nu este clar unde a călătorit înainte de a reveni în Myanmar; postări de pe Instagram indică participarea, cu o zi înainte de reținere, la un forum de afaceri în Kuala Lumpur, unde și-ar fi promovat o carte recent lansată. Potrivit sursei, nu este clar dacă volumul a avut vreun rol în reținerea sa. [...]

Conducerea IDF și a Mossad se opune acordului nuclear emergent cu Iranul , considerând că în forma discutată lasă neatinse amenințări-cheie pentru Israel și ar putea slăbi presiunea economică asupra Teheranului, potrivit informațiilor publicate de The Jerusalem Post . Unghiul principal al opoziției este unul operațional și de securitate: oficiali de rang înalt din armată (IDF) și serviciul de informații externe (Mossad) apreciază că înțelegerea este „insuficientă” raportat la raportul de forțe dintre părți, la „sângele și resursele” investite și la amenințările curente cu care se confruntă Israelul. Deși poziția nu ar fi unanimă, publicația notează că este „aproape unanimă”, iar mesajele sunt transmise în forumuri private. Ce lipsește din acord, în viziunea IDF și Mossad Potrivit materialului, administrația Trump ar fi fost concentrată „aproape în întregime” pe două dosare: redeschiderea Strâmtorii Hormuz și chestiunea nucleară. În schimb, IDF și Mossad ar fi sperat ca negocierile să includă și alte două teme pe care le gestionează „zilnic” de ani de zile: rachetele balistice; rețelele de „proxy” (grupări aliate/afiliate Iranului, descrise în text drept „proxy-uri teroriste”). Aceste subiecte ar fi rămas în afara acordului, conform informațiilor prezentate. Miza sancțiunilor: presiune financiară versus „fereastra” pentru schimbare de regim O parte dintre oficialii Mossad (și mai puțini ofițeri din IDF) ar susține menținerea Iranului sub sancțiuni până când regimul „își schimbă” comportamentul în sens mai larg sau până când este înlăturat. Publicația relatează că unii dintre aceștia ar paria că regimul iranian ar putea cădea „în decurs de un an” dacă presiunea sancțiunilor rămâne, invocând: pierderi de peste 300 de miliarde de dolari ale Iranului „din bombardamente”; pierderi suplimentare „uriașe” zilnice după ce SUA ar fi instituit o „contra-blocadă” a Strâmtorii Hormuz. În acest context, semnarea acordului ar urma să permită intrarea unor „miliarde de dolari” către regim, iar conducerea IDF și Mossad ar teme că o eventuală perspectivă de schimbare de regim ar putea fi împinsă „mult dincolo de un an”, ratând ceea ce descriu drept o oportunitate rară. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al semnării sau despre parametrii tehnici ai acordului, însă indică faptul că dezbaterea internă din Israel se poartă în jurul compromisului dintre limitarea dosarului nuclear și menținerea presiunii economice, în condițiile în care rachetele și rețelele regionale ale Iranului ar rămâne, deocamdată, în afara înțelegerii. [...]

Consiliul UE a prelungit până în iunie 2027 regimul de sancțiuni pentru Crimeea și Sevastopol, menținând interdicții care blochează importuri, investiții și exporturi de tehnologii către peninsula anexată , potrivit Mediafax . Decizia consolidează cadrul de conformare pentru companiile care operează în UE și limitează în continuare orice activitate economică legată de teritoriile anexate ilegal de Rusia. Măsurile restrictive vor rămâne în vigoare până la 23 iunie 2027, după ce Consiliul UE a făcut evaluarea anuală a sancțiunilor aplicate Federației Ruse, notează publicația, citând Ukrinform și comunicarea oficială a instituției europene. „În urma evaluării anuale, Consiliul a decis, de asemenea, să reînnoiască măsurile restrictive introduse de UE ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă și să prelungească aceste măsuri până la 23 iunie 2027.” Ce restricții rămân în vigoare și unde se vede impactul economic Conform informațiilor din comunicatul Consiliului UE, sancțiunile – introduse inițial în iunie 2014 – includ: interdicția importurilor în statele membre UE pentru produsele provenite din Crimeea și Sevastopol; interdicții privind investițiile financiare și dezvoltarea infrastructurii în Crimeea și Sevastopol; interdicția furnizării de servicii turistice în Crimeea și Sevastopol; restricții la exportul anumitor bunuri și tehnologii către companii din Crimeea sau pentru utilizarea acestora în peninsula anexată. Măsurile se aplică în sectoare precum transporturile, telecomunicațiile și energia, dar și în activități de explorare și exploatare a petrolului, gazelor naturale și altor resurse minerale. Context: poziția UE și pașii următori Reprezentanții UE reiterează că blocul comunitar nu recunoaște anexarea Crimeei și a Sevastopolului și o consideră o încălcare a dreptului internațional. Tot luni, 15 iunie, Consiliul UE a aprobat și un nou pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, mai arată informațiile citate de Mediafax. În materialul sursă nu sunt detaliate măsurile din acest nou pachet. [...]