Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își mută o parte din achizițiile militare într-o platformă digitală, scurtând aprovizionarea de la luni la circa o săptămână, printr-un sistem care permite unităților din teren să comande direct drone și echipamente, potrivit Mediafax, care citează publicația italiană Il Post.
Platforma se numește Brave1 și funcționează ca un „magazin online” dedicat armatei, unde unitățile pot alege din sute de modele de drone și echipamente dezvoltate de companii și startup-uri aprobate de autoritățile ucrainene. Diferența față de sistemul clasic este că nu mai există o achiziție uniformă pentru toate unitățile: fiecare brigadă își selectează produsele în funcție de misiunile pe care le desfășoară.
În oferta platformei intră, între altele, drone de recunoaștere, drone de atac, modele controlate prin fibră optică, aparate cu camere termice pentru operațiuni de noapte și alte sisteme robotizate folosite pe câmpul de luptă. Comandanții pot verifica disponibilitatea în timp real și pot plasa comenzi direct în platformă, iar livrările ajung „în multe cazuri” în aproximativ o săptămână, conform aceleiași surse.
Brave1 include și un mecanism de recompensare: brigăzile primesc puncte în funcție de rezultatele obținute în operațiuni, iar acestea pot fi transformate în resurse pentru achiziții suplimentare. În paralel, unitățile beneficiază și de bugete directe alocate de stat, pe care le pot cheltui prin intermediul platformei. Autoritățile ucrainene susțin că astfel resursele ajung mai repede acolo unde sunt necesare.
Un motiv central pentru introducerea Brave1 este ritmul rapid de evoluție al tehnologiei dronelor: în Ucraina, sute de startup-uri și companii lansează constant modele noi, iar procedurile clasice de achiziții nu reușeau să țină pasul, ceea ce ducea la întârzieri de luni din cauza aprobărilor birocratice.
Modelul are și critici: unii specialiști consideră că folosirea unui sistem de recompense inspirat din jocurile video poate contribui la banalizarea războiului și la transformarea acțiunilor militare într-o competiție bazată pe punctaje. În același timp, relatările citate indică faptul că militarii apreciază în special viteza de livrare și adaptarea echipamentelor la nevoile din teren.
Brave1 a fost lansată în 2023 ca program pentru dezvoltarea tehnologiilor militare și a devenit, din 2025, principala platformă digitală pentru achiziția de drone și sisteme robotizate, iar autoritățile de la Kiev ar urma să extindă modelul și către alte categorii de echipamente, inclusiv pentru a reduce birocrația și riscul de corupție în aprovizionare. Oficialii ucraineni admit însă că digitalizarea nu elimină problema de fond: nevoia permanentă de finanțare și resurse pentru susținerea operațiunilor militare.
Recomandate
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră , într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică . Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile. Ținte cu relevanță industrială și energetică Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără: o uzină din regiunea Kirov, situată la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera Ucrainei, despre care Zelenski afirmă că furnizează componente pentru armamentul rusesc; o rafinărie de petrol din Tiumen; un centru logistic în Ekaterinburg; un depozit de combustibil din regiunea Rostov-pe-Don. Marea Caspică: lovituri asupra transporturilor militare Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate. Context: atac aerian rusesc cu drone și rachete Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea lovi din nou masiv cu rachete în 48 de ore , pe fondul unor semnale că Moscova pregătește pentru toamnă un nou val de mobilizare, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski citate de news . Miza imediată este una operațională: autoritățile de la Kiev cer populației să respecte alertele aeriene, în timp ce armata își calibrează apărarea și loviturile „preventive”. În discursul video către națiune, Zelenski a spus că a primit „informații clare” de la serviciile de informații ucrainene și de la parteneri că Rusia „a pregătit rachete” pentru un nou atac masiv. Potrivit lui, datele preliminare indică o fereastră de până la 48 de ore pentru producerea loviturii. „Vă rog să aveţi grijă de voi şi să acordaţi atenţie semnalelor de alarmă aeriană.” Mobilizare „semnificativă” în toamnă: semnal despre prelungirea războiului Pe lângă riscul imediat al unui atac cu rachete, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti „ un val de mobilizare ” în această toamnă, descris ca fiind „destul de semnificativ”. În interpretarea liderului ucrainean, acesta ar fi un indiciu că Moscova nu este dispusă să intre în negocieri, mai ales în condițiile în care, susține el, nu este avantajată de situația de pe front și nu a mai reușit să avanseze semnificativ. Zelenski a argumentat că Rusia ar avea nevoie de mai mulți oameni pentru a continua asalturile, afirmând că „rușii pierd pe front mai mulți soldați decât recrutează”, iar președintele Vladimir Putin ar intenționa să intensifice atacurile și să extindă războiul. Răspunsul Kievului: apărare „la toate nivelurile”, inclusiv lovituri în adâncime În fața acestor riscuri, Zelenski a cerut o apărare „preventivă” pe mai multe planuri, de la front la diplomație. El a inclus explicit continuarea atacurilor ucrainene „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, precum și lovituri asupra sectorului energetic și eforturi diplomatice. Declarațiile vin după „o nouă zi de atacuri ruse asupra Ucrainei”, despre care Zelenski a spus că s-au soldat cu „cel puțin 15 morți”, conform aceleiași surse. Context: precedentul mobilizării din 2022 și recrutările ulterioare În material este reamintit că, la finalul lui septembrie 2022, Rusia a lansat un val de mobilizare care a dus la înrolarea a aproximativ 300.000 de rezerviști și a contribuit la stabilizarea frontului, în timp ce „sute de mii” de ruși ar fi părăsit țara pentru a evita mobilizarea. Ulterior, autoritățile ruse ar fi recrutat zeci de mii de soldați pe bază de voluntariat, promițând salarii mari și beneficii sociale. Separat, este menționat că, în ultimele luni, Kievul ar fi încetinit înaintarea trupelor ruse și ar fi intensificat atacurile asupra obiectivelor industriale din Rusia și asupra logisticii armatei ruse. [...]
Zelenski susține că izolarea politică a lui Putin se adâncește , pe fondul pierderilor din Ucraina, al sancțiunilor și al atacurilor, ceea ce ar putea complica capacitatea Kremlinului de a menține cursul actual al războiului, potrivit Antena 3 . Președintele Ucrainei afirmă că Vladimir Putin este „din ce în ce mai învinuit” de consilierii săi pentru pierderile tot mai mari suferite de Rusia în Ucraina și că anturajul liderului de la Kremlin „își pierde răbdarea”. Într-un mesaj publicat pe Twitter, Zelenski susține că aliații lui Putin își pierd încrederea în capacitatea acestuia de a continua conflictul, care durează de patru ani. În același mesaj, Zelenski leagă această „nouă atmosferă” de situația de pe front, de „sancțiunile noastre de lungă durată” și de „atacurile de rază medie”, care ar fi contribuit la o presiune crescută în jurul lui Putin. „Situația de pe front, împreună cu sancțiunile noastre de lungă durată și atacurile de rază medie, creează o nouă atmosferă în jurul lui Putin. O atmosferă extrem de toxică.” Zelenski mai afirmă că mesajul privind responsabilitatea lui Putin pentru pierderile Rusiei ar ajunge atât la Ucraina, cât și la partenerii săi, și că „societatea rusă începe să simtă acest lucru din ce în ce mai mult”. În final, liderul ucrainean cere „decizii care să aducă pacea”, fără a detalia ce măsuri concrete are în vedere. Discuții la Kiev despre apărarea antiaeriană și cooperarea cu SUA În videoclipul la care face referire postarea, Zelenski spune că ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a fost la Kiev, împreună cu comandantul misiunii speciale NATO de asistență în domeniul securității și pregătirii pentru Ucraina, generalul-locotenent Bazart. Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat în principal rachetele Patriot , necesare pentru apărarea populației, în contextul în care ar exista un „deficit de rachete antibalistice” în ultimele luni. Tot în același context, Zelenski afirmă că a discutat și cu reprezentanții VITA despre „licențe” și „rachete” și a cerut accelerarea sprijinului. De asemenea, el menționează un acord privind dronele cu SUA, aflat în analiză la nivelul echipelor, pe care îl descrie drept o posibilă „nouă etapă” a cooperării cu America. [...]
Vizita lui Netanyahu la Washington readuce pe agenda SUA–Israel dosarul Iranului și extinderea Acordurilor Abraham , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, potrivit Mediafax . Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua luni o vizită oficială în capitala SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, iar întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru marți, conform anunțului făcut vineri de Biroul premierului israelian. Vizita este prima deplasare oficială a lui Netanyahu la Washington de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, iar situația de securitate din regiune este indicată drept una dintre temele centrale ale discuțiilor. Dosarele de pe masă: Iran și Acordurile Abraham Întâlnirea are loc pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran. Pe agenda discuțiilor sunt menționate: situația de securitate din Orientul Mijlociu și relațiile SUA–Israel; extinderea Acordurilor Abraham, inițiativa lansată în primul mandat al lui Trump, prin care mai multe state arabe au normalizat relațiile cu Israelul. În acest context, presa internațională estimează că un obiectiv major rămâne aderarea Arabiei Saudite la aceste acorduri. Totodată, Trump a declarat recent că un acord americano-saudit privind dezvoltarea unui program nuclear civil ar fi posibil doar dacă Riadul recunoaște oficial statul Israel. Vizită cu acces limitat pentru presă și program modificat Deplasarea se va desfășura „în condiții maxime de discreție”, cu acces limitat pentru presă. Autoritățile israeliene au precizat că jurnaliștii israelieni nu vor avea acces la bordul aeronavei oficiale „Aripa Sionului” (Wing of Zion), iar cei care vor să relateze despre vizită trebuie să se deplaseze pe cont propriu și să se înregistreze în prealabil la Biroul premierului, fără garanția accesului la evenimentele oficiale. Vizita fusese programată inițial pentru săptămâna precedentă, dar a fost amânată după reprogramarea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Potrivit Biroului premierului israelian, citat de Reuters, Netanyahu va participa și la funeraliile acestuia, descris în comunicatul oficial drept „un prieten al Israelului”. Ultima vizită a lui Netanyahu la Washington a avut loc în februarie. Potrivit Axios, întâlnirea de săptămâna viitoare ar urma să fie a șaptea între Netanyahu și Trump în Biroul Oval de la revenirea liderului republican la Casa Albă, mai multe decât în cazul oricărui alt lider străin. [...]
România intră în materialele oficiale ale BBC Proms , o expunere cu miză pentru turismul de inbound , printr-o pagină de promovare inclusă în zeci de mii de broșuri distribuite la Royal Albert Hall din Londra, potrivit Economica , care citează o postare a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). Între 17 iulie și 12 septembrie are loc BBC Proms, descris drept cel mai vechi și unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de muzică clasică. În ediția din acest an, MEDAT promovează destinația turistică România printr-o pagină dedicată inclusă în toate cele 85.000 de broșuri oficiale realizate pentru 63 dintre concertele festivalului. Pagina de promovare este ilustrată cu o imagine a Castelului Peleș și include mesajul „Discover Romania – one of Europe’s most diverse & best preserved natural landscapes”. Extinderea prezenței pe 5 august: promovare și diplomație culturală Pe 5 august, prezența României la festival este completată de debutul pianistei Alexandra Dariescu , prezentată ca prima pianistă din România invitată să concerteze la BBC Proms și primul artist român care revine pe scena festivalului după trei decenii. Cu această ocazie, broșura dedicată concertului, tipărită în 1.200 de exemplare, va include pe lângă pagina de promovare turistică încă o pagină dedicată diplomației culturale românești în Regatul Unit, împreună cu un mesaj de susținere adresat artistei. [...]
Republica Moldova scoate la privatizare mai multe active de stat, cu prețuri de pornire de până la 773 milioane lei moldovenești și cu obligații de investiții de peste 20,5 milioane euro , potrivit informațiilor transmise de Agerpres . Pachetul vizează industrii diferite – de la producție și chimie la imobiliare și edituri – iar calendarul include termene-limită în august și septembrie 2026. Procesele de privatizare, anunțate de Agenția Proprietății Publice , includ: Întreprinderea de Stat „ Fabrica de Sticlă din Chișinău ”, Întreprinderea de Stat „Hotel Zarea”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, Editura Didactică de Stat „Lumina” și Întreprinderea Experimentală Chimică „Izomer”. Fabrica de Sticlă: preț mare și investiții minime obligatorii „Fabrica de Sticlă din Chișinău” este oferită prin concurs investițional, ca „complex patrimonial unic”, cu un preț inițial de expunere de 773 milioane lei moldovenești. Conform caietului de sarcini, viitorul investitor trebuie să realizeze investiții minime de peste 20,5 milioane euro (aprox. 104 milioane lei) în termen de trei ani. Concursul se desfășoară în două etape (evaluarea documentelor și a ofertelor), iar câștigătorul va fi selectat în funcție de prețul propus și angajamentele investiționale asumate. Ofertele pot fi depuse până la 30 septembrie 2026, ora 17:00 (ora Chișinăului), la sediul Agenției Proprietății Publice. Licitații în august pentru hotel, edituri și chimie Separat, autoritățile anunță licitații pentru mai multe active, cu prețuri inițiale de vânzare: ÎS „Hotel Zarea” (în centrul municipiului Chișinău): 106 milioane lei moldovenești Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”: 6,3 milioane lei moldovenești Editura Didactică de Stat „Lumina”: 530.000 lei moldovenești Ofertele pentru aceste active pot fi depuse până la 19 august 2026, ora 12:00 (ora Chișinăului), iar licitația este programată pentru 20 august 2026. Tot pentru 20 august 2026 este programată și licitația separată pentru Întreprinderea Experimentală Chimică „Izomer”, oferită ca „complex patrimonial unic”, cu un preț inițial de vânzare de 9,5 milioane lei moldovenești. Cererile de participare trebuie depuse cel târziu până la 19 august 2026, ora 12:00 (ora Chișinăului). Cine poate participa și ce urmărește statul Participarea este deschisă, în condițiile prevăzute de lege, persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova, persoanelor fizice și juridice străine integral private, apatrizilor și asociațiilor de participanți eligibili. Potrivit comunicatului citat, obiectivele urmărite sunt utilizarea eficientă a proprietății publice, atragerea investițiilor private și crearea condițiilor pentru dezvoltarea și modernizarea activelor scoase la privatizare. Agenția de Investiții din Republica Moldova afirmă că sprijină diseminarea oportunităților și poate oferi informații generale despre mediul investițional și contacte instituționale relevante. [...]
