Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului, potrivit Agerpres, care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului.
În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru.
Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”.
Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile.
Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz.
Recomandate
Administrația Trump ia în calcul trimiterea a mii de militari în Orientul Mijlociu potrivit Digi24 , care citează Reuters, ca opțiune pentru operațiuni terestre împotriva Iranului. Sursele Reuters afirmă că unul dintre scenariile discutate vizează securizarea trecerii tancurilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin ocuparea unor poziții pe coasta iraniană de-a lungul rutei maritime. O altă variantă ar include trimiterea de unități terestre pe insula Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului. Unul dintre interlocutorii agenției a descris o astfel de operațiune drept „foarte riscantă”, invocând posibilitatea ca forțele iraniene să lovească insula cu drone și rachete. În paralel, se discută și o operațiune de capturare a rezervelor de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran. „În acest moment, nu s-a luat o decizie privind trimiterea trupelor terestre, dar președintele Trump analizează cu înțelepciune toate opțiunile”, a declarat un reprezentant al Casei Albe. Reuters mai amintește că Washingtonul planificase deja trimiterea în Orientul Mijlociu a unui grup de intervenție rapidă de peste 2.000 de pușcași marini, iar efectivele americane din regiune ar fi de aproximativ 50.000 de militari, conform aceleiași relatări. În context, Trump a spus că, de la 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat operațiunea militară „Furia epică” împotriva Iranului, armata americană a lovit peste 7.000 de obiective în țară, susținând că au fost vizate în principal ținte militare. Potrivit materialului, președintele a justificat loviturile prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare și de a distruge industria de rachete și flota navală, iar administrația s-ar pregăti acum pentru un conflict mai îndelungat decât estimările inițiale. [...]
Aliații NATO discută redeschiderea strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a blocat ruta în urma atacurilor americano-israeliene, potrivit HotNews.ro . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că există un acord de principiu între aliați că strâmtoarea „trebuie redeschisă” și că se caută „cea mai bună modalitate” de a face acest lucru. Rutte, aflat în nordul Norvegiei pentru exercițiul Cold Response, a afirmat că aliații „colaborează și discută” pașii următori și că NATO lucrează pentru „a găsi o soluție”. Declarațiile vin pe fondul unei crize care depășește rapid zona militară și intră în miezul securității energetice, în condițiile în care, înainte de război, prin Ormuz tranzitau aproape 20% din petrolul brut mondial și din gazul natural lichefiat. Miza politică pentru Alianță este însă și mai sensibilă: președintele american Donald Trump a criticat în ultimele zile refuzul unor aliați-cheie ai Washingtonului din NATO, inclusiv Franța și Marea Britanie, de a sprijini SUA în demersul de redeschidere a strâmtorii, relatează News.ro citând CNN . Trump a cerut luni asistența marilor puteri pentru a garanta securitatea strâmtorii, iar marți a numit refuzul multor țări NATO „o greșeală cu adevărat stupidă”, susținând totodată că, în final, ajutorul lor nu este necesar. În paralel, escaladarea militară continuă: armata americană a lovit cu bombe anti-buncăr depozite iraniene de rachete din apropierea strâmtorii Ormuz. În plan economic, blocajul aproape total al rutei strategice a împins prețurile petrolului în sus în ultimele două săptămâni, amplificând presiunea asupra guvernelor occidentale și accentuând tensiunile dintre SUA și o parte dintre aliații NATO privind împărțirea riscurilor și a costurilor unei intervenții. [...]
Donald Trump a provocat un moment stânjenitor în relația cu Japonia după o glumă despre Pearl Harbor , potrivit Yahoo News , în timpul unei întâlniri oficiale cu premierul japonez Sanae Takaichi, desfășurată la Casa Albă pe 19 martie 2026. Episodul a avut loc în contextul unei întrebări privind lipsa informării aliaților înaintea operațiunilor militare comune SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american a justificat decizia prin necesitatea elementului surpriză, afirmând că SUA „nu au informat pe nimeni”. Apoi, adresându-se liderului japonez, a spus: „Cine știe mai bine despre surpriză decât Japonia? De ce nu mi-ați spus despre Pearl Harbor?”. Replica a fost urmată de râsete reținute din partea unor oficiali americani, dar și de o tăcere vizibilă în sală. Momentul este considerat neobișnuit în context diplomatic, întrucât liderii americani evită de decenii referirile directe la atacul din 1941 în prezența oficialilor japonezi, ca parte a echilibrului relației postbelice dintre cele două state. De altfel, fostul premier Shinzo Abe a exprimat în 2016 condoleanțe oficiale la memorialul Pearl Harbor, marcând reconcilierea dintre cele două țări. Întâlnirea dintre Trump și Takaichi avea deja o miză ridicată, fiind prima întrevedere directă cu un aliat major după escaladarea conflictului cu Iranul. Japonia depinde în proporție de aproximativ 90% de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, zonă afectată de tensiuni, iar Washingtonul a cerut aliaților să contribuie militar la securizarea transporturilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și teme strategice: un acord de aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru reactoare nucleare redislocarea unor trupe americane din Japonia către Orientul Mijlociu creșterea activității militare a Chinei în jurul Taiwanului Premierul Sanae Takaichi nu a reacționat public la remarca lui Trump în timpul întâlnirii, însă episodul a umbrit o reuniune considerată crucială pentru securitatea regională și relația bilaterală. [...]
Donald Trump amână vizita la Beijing din cauza războiului cu Iranul - relațiile SUA–China intră într-o nouă incertitudine după ce, potrivit Reuters , președintele american a decis să își reprogrameze deplasarea programată pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie 2026, invocând schimbările majore din politica externă generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Vizita, care urma să fie prima în China din actualul său mandat, ar putea avea loc abia peste cinci sau șase săptămâni. Decizia vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, în condițiile în care discuțiile bilaterale vizau reducerea tensiunilor comerciale și politice. Printre subiectele aflate pe agendă se numărau tarifele, exporturile de tehnologie, problema Taiwanului, comerțul cu produse agricole și accesul la minerale rare, domenii unde divergențele au fost constante în ultimii ani. Amânarea este legată direct de escaladarea conflictului cu Iranul, care a reconfigurat prioritățile administrației de la Washington. Războiul a dus la creșterea prețului petrolului, a amplificat riscurile pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și a mutat atenția investitorilor către securitatea energetică. Efectele imediate ale deciziei: blocarea temporară a dialogului la nivel înalt între Washington și Beijing incertitudine sporită pe piețele financiare întârzierea unor posibile acorduri comerciale repoziționarea priorităților strategice ale SUA spre Orientul Mijlociu În paralel, negocierile tehnice continuă la nivel inferior. Discuții recente la Paris între secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au vizat creșterea exporturilor agricole americane și accesul la resurse strategice controlate de China. Contextul intern din SUA contribuie, de asemenea, la această decizie. O vizită de stat amplă la Beijing ar fi fost percepută ca nepotrivită pe fondul dificultăților economice interne și al pierderilor umane din conflictul din Orientul Mijlociu. În ansamblu, amânarea vizitei subliniază fragilitatea relației SUA–China și arată cum evoluțiile militare dintr-o regiune pot influența direct echilibrul diplomatic global. [...]
Statele arabe din zona Golfului Persic cer lui Donald Trump să nu oprească brusc războiul împotriva Iranului , potrivit Reuters . Aceste state doresc ca acțiunile să continue până când regimul de la Teheran nu va mai putea bloca Strâmtoarea Hormuz. Deși au fost vizate de atacuri cu rachete și drone iraniene, țările din Golf ezită să răspundă pe plan militar. Discuțiile dintre Statele Unite și țările din Golf au fost dezvăluite de oficiali și diplomați occidentali și arabi, sub protecția anonimatului. Inițial, statele arabe nu au susținut un conflict cu Iranul, dar atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din regiune au schimbat această poziție. Aceste atacuri au subliniat capacitatea Iranului de a perturba una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Statele Unite încearcă să convingă țările din Golf să se implice mai activ în conflict, pentru a demonstra susținere regională. Totuși, liderii din Golf sunt reticenți, temându-se că o implicare directă ar putea escalada conflictul într-un război mai mare. Unii oficiali încearcă să-l convingă pe Donald Trump că o astfel de acțiune i-ar putea consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern înainte de alegerile parțiale. Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare al Golfului, a declarat: „Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depășit toate limitele, cu fiecare țară din regiune. La început, ne-am opus războiului. Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i descrie”. Statele din regiune consideră că Iranul trebuie slăbit pentru a nu mai reprezenta o amenințare, dar se tem că implicarea în război le-ar transforma în ținte directe. Situația este complicată de lipsa unei poziții comune între țările din Golf, care nu au ajuns la un acord privind o eventuală intervenție militară. Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a menționat că partenerii din zona Golfului își intensifică eforturile și sunt dispuși să treacă la ofensivă, dar fără a specifica acțiuni concrete. Surse Reuters exclud acțiuni militare unilaterale din partea statelor din Golf, pentru a evita represaliile. Iranul, o țară cu populație majoritar șiită, privește cu suspiciune vecinii săi arabi majoritar sunniți, care găzduiesc baze militare americane. Atacurile iraniene au afectat imaginea de stabilitate a regiunii, pe care liderii din Golf au încercat să o promoveze pentru a atrage turiști și a extinde comerțul. Donald Trump a fost avertizat de serviciile secrete că atacarea Iranului ar putea declanșa represalii asupra aliaților din Golf. Trump a declarat că atacurile Iranului au fost neașteptate și șocante, conform declarațiilor sale în timpul unei reuniuni a consiliului de administrație al Centrului Kennedy. Reuters dezvăluie că președintele american fusese avertizat anterior că Teheranul ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz. [...]
Iranul a cerut Germaniei să „clarifice rolul” bazei americane de la Ramstein în atacurile aeriene ale SUA asupra teritoriului iranian, potrivit AGERPRES , care citează o declarație făcută joi pentru AFP de ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili. Solicitarea vizează baza militară americană de la Ramstein, descrisă drept cea mai mare din Europa, pe fondul bombardamentelor pe care Statele Unite le desfășoară în prezent împotriva Iranului. „Teheranul a cerut Germaniei să «clarifice rolul» bazei militare americane de la Ramstein, cea mai mare din Europa, în atacurile aeriene desfășurate în prezent de SUA asupra teritoriului iranian”, a declarat joi pentru AFP ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili. Din informațiile publicate, nu rezultă dacă autoritățile germane au oferit un răspuns oficial la această cerere și nici ce elemente concrete ar fi invocat partea iraniană în legătură cu rolul bazei. Articolul AGERPRES este disponibil integral doar abonaților, iar detaliile suplimentare despre demersul diplomatic și eventualele reacții ale Berlinului nu sunt accesibile în materialul consultat. [...]
