Știri
Știri din categoria Externe
Conflictul cu Iranul riscă să devină testul decisiv pentru Donald Trump, care își proclamă public victoria, în timp ce realitatea din teren și reacțiile economice contrazic această narațiune, potrivit Digi24, care preia o analiză publicată de The Guardian.
În text sunt inventariate mai multe declarații ale președintelui SUA, făcute în martie, în care acesta susține că războiul ar fi fost câștigat. În același timp, articolul arată că repetarea mesajului nu schimbă datele conflictului, iar „lumea se pregătește pentru un conflict care continuă să se extindă și care ar putea provoca ravagii în economia globală”.
„Permiteți-mi să spun că am câștigat”, a declarat el la un miting organizat în Kentucky pe 11 martie. „Cred că am câștigat”, a spus el pe peluza sudică a Casei Albe pe 20 martie. „Am câștigat acest război. Războiul a fost câștigat”, a afirmat el în Biroul Oval pe 24 martie. „Câștigăm cu o victorie zdrobitoare”, a declarat el la o cină de strângere de fonduri pe 25 martie, relatează The Guardian.
Analiza descrie războiul drept „testul suprem” al unui tipar asociat lui Trump: construirea unei narațiuni și impunerea ei ca adevăr. Potrivit textului, această strategie ar fi funcționat în mediul de afaceri și în politică, dar în cazul Iranului „hiperbola sinceră” s-ar fi lovit de „adevărul gol-goluț”.
Este citată și Tara Setmayer, cofondatoare a Seneca Project, care pune sub semnul întrebării posibilitatea de a declara o victorie doar prin mesaj public și indică lipsa unei explicații coerente pentru obiectivele intervenției. Ea afirmă că nu există o susținere solidă în rândul publicului american, în condițiile în care administrația nu ar putea descrie convingător „cum arată de fapt victoria”.
Textul trece în revistă episoade mai vechi în care Trump ar fi folosit aceeași abordare, inclusiv în afaceri și în campaniile politice, și amintește statistica potrivit căreia, în primul mandat, ar fi făcut peste 30.000 de afirmații false sau înșelătoare, conform unei numărători a Washington Post. Sunt menționate și momente în care realitatea ar fi devenit imposibil de ignorat, precum pandemia de Covid-19 și pierderea alegerilor din 2020, precum și contestarea rezultatului și evenimentele din 6 ianuarie 2021.
În planul consecințelor imediate, articolul susține că, la o lună de la izbucnirea conflictului, situația rămâne complicată: ar fi fost înregistrate 13 decese în rândul americanilor și costuri de „miliarde de dolari”, fără semne că regimul iranian își pierde controlul.
În plus, Teheranul ar fi declanșat o criză energetică globală prin blocarea strâmtorii Ormuz, iar sondajele ar indica o opoziție în creștere în rândul alegătorilor americani, în special față de perspectiva unei invazii terestre, în condițiile în care „nu există o strategie de ieșire evidentă”.
Recomandate
Benjamin Netanyahu leagă negocierile SUA–Iran de „dezafectarea” capacităților nucleare iraniene , invocând asigurări primite de la Donald Trump că orice acord cu Teheranul ar trebui să ducă la eliminarea completă a programului nuclear al Iranului, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva Israelului, este una de securitate și de reglementare diplomatică: condițiile puse într-un eventual acord ar putea limita sau, dimpotrivă, ar putea lăsa loc pentru acțiuni unilaterale ale Israelului. Declarațiile premierului israelian vin pe fondul unor discuții „avansate” între Washington și Iran. Netanyahu susține că a primit garanții privind „libertatea de acțiune” a Israelului în fața amenințărilor de securitate, iar informația este atribuită de Digi24 publicației israeliene The Times of Israel . Într-o postare pe X, Netanyahu a spus că a discutat cu Trump despre un „memorandum de înțelegere” care vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz și despre viitoarele negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. Potrivit lui Netanyahu, cei doi ar fi convenit că orice acord final trebuie să „elimine pericolul nuclear”. Ce condiții spune Netanyahu că ar implica „eliminarea” programului nuclear Netanyahu a detaliat ce înțelege prin eliminarea riscului nuclear, indicând două elemente operaționale: „dezafectarea” instalațiilor de îmbogățire nucleară ale Iranului; îndepărtarea materialului nuclear îmbogățit de pe teritoriul iranian. Digi24 notează însă că nu este clar dacă Trump i-a oferit asigurări specifice privind aceste condiții. Contextul negocierilor și legătura cu Libanul Potrivit informațiilor prezentate, Iranul ar fi refuzat să includă problema nucleară în memorandumul de înțelegere care ar urma să fie semnat, fiind dispus să o discute doar în negocierile pentru un acord final. În același timp, presa israeliană este citată cu informația că un armistițiu inițial de 60 de zile, care ar urma să fie încheiat, ar include și un armistițiu cu Hezbollah , grupare susținută de Iran în Liban. Netanyahu a mai afirmat că Trump ar fi „reafirmat” dreptul Israelului de a se apăra „împotriva amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv din Liban”. Separat, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat guvernul libanez să renunțe la negocierile directe cu Israelul, iar aripa militară a grupării a transmis pe Telegram că dezarmarea Hezbollah este „inacceptabilă” și ar echivala cu „anihilarea”. Aceste poziții apar în contextul în care Libanul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri cu Israelul la Washington, la începutul lunii viitoare. [...]
Iran sugerează că SUA ar fi fost forțate să accepte concesii pentru a încheia războiul cu Teheranul , într-o formulă de pace „în stil persan”, potrivit Al Jazeera . Mesajul, atribuit purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe , indică o posibilă repoziționare a negocierilor în favoarea Iranului, cu implicații directe pentru stabilitatea regională și riscul de escaladare. În materialul NewsFeed, purtătorul de cuvânt invocă un episod din istoria Persiei antice, descris ca o victorie în fața unei invazii eșuate a Imperiului Roman. Referința este folosită ca paralelă pentru a susține ideea că Statele Unite ar fi ajuns să facă „concesii” într-un acord care ar urma să pună capăt războiului „în termenii Teheranului”. Din informațiile publicate nu reiese care ar fi concesiile vizate, dacă există un acord formal sau un calendar de implementare. Al Jazeera notează doar că postarea „sugerează” această direcție, fără detalii despre conținutul negocierilor sau despre poziția oficială a SUA. [...]
Blocada porturilor iraniene din Strâmtoarea Ormuz rămâne integral în vigoare până la semnarea unui acord cu Teheranul, o poziție care prelungește presiunea asupra unui punct-cheie pentru transportul global de energie, potrivit Agerpres , care citează AFP și Reuters. Donald Trump a transmis pe Truth Social că blocada va fi menținută „până la încheierea, certificarea și semnarea unui acord”, argumentând că „ambele părți trebuie să își facă timpul necesar” și că „nu pot exista greșeli”. Condițiile puse pentru acord: nuclearul, în centrul negocierii Într-o convorbire telefonică avută sâmbătă seara cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi dat asigurări că orice acord final cu Iranul va include două condiții, potrivit unui oficial israelian citat sub anonimat: dezmembrarea programului nuclear al Iranului; transferul în afara țării al stocului de uraniu puternic îmbogățit. Aceeași sursă a susținut că președintele SUA nu va semna un acord final fără aceste condiții. Poziția Israelului și tensiunile de strategie În timpul discuției, Netanyahu a afirmat că Israelul își va păstra „libertatea de acțiune” în fața amenințărilor de pe mai multe fronturi, inclusiv din Liban, iar Trump și-ar fi reafirmat sprijinul pentru acest principiu, conform oficialului israelian. Pe fond, SUA și Iranul încearcă să finalizeze un acord pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, însă instituții de presă iraniene și americane au indicat anterior că dosarul nuclear ar urma să fie amânat. În paralel, presa americană a relatat în ultimele zile despre strategii divergente între Trump și Netanyahu: liderul de la Washington ar insista pe o soluție diplomatică, în timp ce aliatul israelian ar prefera reluarea ostilităților. [...]
Statele Unite și Iranul au convenit, în principiu, asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz , un pas care ar putea reduce presiunea asupra fluxurilor de energie și a transportului maritim, dar care rămâne condiționat de aprobări politice și de detalii încă negociate, potrivit Mediafax . Un oficial american de rang înalt, citat de The New York Times, a spus că înțelegerea ar include și un angajament al Iranului de a elimina uraniul „puternic îmbogățit”, însă a subliniat că acordul nu a fost semnat, iar părțile descriu diferit termenii. Acordul nu este semnat și poate dura „câteva zile” până la o decizie finală Până acum, nu au existat declarații publice imediate din partea Iranului. În ultimele 24 de ore, oficiali iranieni și americani au oferit descrieri contradictorii despre conținutul posibilului acord. Oficialul american a precizat că documentul este încă supus aprobării finale atât din partea președintelui Donald Trump , cât și a liderului suprem al Iranului, proces care „ar putea dura câteva zile”. Uraniumul îmbogățit și blocada porturilor, puncte încă sensibile Mecanismul prin care Iranul ar elimina uraniul puternic îmbogățit este „încă în curs de negociere”, potrivit oficialului american. Mediafax notează că Trump a insistat ca Statele Unite să confiște materialul, în linie cu obiectivul său de a limita programul nuclear iranian. Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a transmis că le-a ordonat negociatorilor săi „să nu se grăbească să încheie un acord”, după ce cu o zi înainte afirmase că un acord preliminar a fost „în mare parte negociat”. Dacă acordul va fi „certificat”, Trump a spus că SUA ar putea pune capăt blocadei porturilor iraniene, folosită ca instrument de presiune asupra Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Ce rămâne în afara cadrului inițial Trei oficiali iranieni au declarat sâmbătă că un potențial acord ar prevedea doar că dosarul nuclear va fi negociat în 30 până la 60 de zile. Atât oficialii americani, cât și cei iranieni ar fi descris înțelegerea ca pe un „cadru inițial” pentru negocieri ulterioare, nu ca pe o soluție finală. Potrivit oficialului american citat, cadrul nu ar aborda furnizarea de rachete de către Iran și nici nu ar include un moratoriu asupra îmbogățirii, urmând ca aceste teme să fie discutate în etape viitoare. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Ormuz ar reduce riscul de șoc pe piața petrolului , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a spus că duminică ar putea exista un anunț privind un acord cu Iranul care să pună capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Rubio a declarat la New Delhi, în cadrul primei sale vizite în India, că „este posibil ca, în următoarele ore, lumea să primească veşti bune”. Informația este atribuită AFP, iar detalii suplimentare sunt preluate de Agerpres . De ce contează: Ormuz, punct critic pentru fluxurile energetice Șeful diplomației americane a indicat că acordul aflat în lucru ar urma să răspundă preocupărilor SUA legate de Strâmtoarea Ormuz, despre care spune că a fost „efectiv blocată” de Iran de la începutul războiului lansat de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. Din perspectivă economică, orice semnal de deblocare a strâmtorii reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate accentuată în prețurile energiei, într-un context în care Ormuz este un coridor strategic pentru transporturile de petrol. Componenta de securitate: dosarul nuclear iranian Rubio a mai spus că acordul ar deschide un „proces” care ar putea duce la obiectivul declarat al președintelui SUA: o lume care „nu mai trebuie să se teamă sau să se îngrijoreze de o armă nucleară iraniană”. Context: Trump spune că există deja o propunere „negociată pe scară largă” Declarațiile lui Rubio vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că o propunere care include deschiderea Strâmtorii Ormuz a fost „negociată pe scară largă”. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Truth Social, Trump a susținut că: „Un acord a fost negociat pe scară largă, în aşteptarea finalizării, între Statele Unite ale Americii, Republica Islamică Iran şi diverse alte ţări.” Ce urmează, potrivit lui Rubio, este posibilitatea unui anunț „mai târziu duminică”, însă sursa nu oferă detalii despre calendarul exact sau despre forma finală a acordului. [...]
Polonia vrea să reducă riscul unor decizii-șoc privind trupele SUA și propune construirea unei infrastructuri permanente – „un mic oraș” – pentru găzduirea militarilor americani, pe fondul confuziei create de anularea unei rotații de rutină, potrivit Digi24 . Oferta Varșoviei vizează o prezență americană pe termen lung, cu facilități care ar include și spații de cazare pentru familiile soldaților. Viceministrul polonez al Apărării, Paweł Zalewski , a declarat într-un interviu pentru The Washington Times că discuțiile cu Washingtonul urmăresc „clarificarea situației” și consolidarea parteneriatului dintre cele două țări. „Va trebui să construim un mic oraș, cu o infrastructură complet autonomă pentru această prezență permanentă. Suntem gata să facem asta.” De unde a pornit „confuzia” și ce a anunțat Trump Contextul imediat este o schimbare bruscă de poziție la Washington: președintele Donald Trump a anulat o decizie a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care anulase la rândul său o desfășurare de 4.000 de soldați. Ulterior, Trump a spus că SUA vor furniza 5.000 de soldați suplimentari Poloniei. Zalewski a afirmat că procesul de clarificare cu partea americană ar urma să dureze până la patru săptămâni și că Polonia va fi consultată pe parcurs. „Ne-am concentrat pe clarificarea situației, deoarece eram dezorientați. Acest proces va dura până la patru săptămâni și vom fi consultați pe parcurs.” Miza pentru NATO : presiune pe europeni și predictibilitate mai mică Polonia găzduiește în prezent aproximativ 10.000 de soldați americani, dintr-o prezență totală a SUA în Europa de aproximativ 100.000, potrivit informațiilor citate. În același timp, incertitudinea planează asupra NATO, pe fondul semnalelor repetate ale lui Trump că statele europene ar trebui să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru propria securitate și că SUA își vor reevalua rolul pe continent. Zalewski a mai spus că oficialii americani au dat asigurări că modificările privind mișcările de trupe în Europa nu vor submina declarația lui Trump de a nu reduce angajamentul american față de Polonia. [...]
