Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a cerut întreruperea tuturor relațiilor comerciale ale SUA cu Spania, într-o escaladare cu potențial economic direct asupra fluxurilor bilaterale și asupra companiilor care operează între cele două piețe, potrivit HotNews. Declarația a fost făcută miercuri, la summitul NATO de la Ankara, în prezența secretarului general Mark Rutte.
Trump a spus că i-a ordonat lui Scott Bessent, secretarul american al Trezoreriei, să „întrerupă toate relațiile comerciale” cu Madridul, pe care l-a descris drept „un partener îngrozitor” în cadrul alianței, relatează Reuters. În același context, Bessent ar fi răspuns: „Da, domnule”, după ce Trump a cerut oprirea comerțului.
Mesajul președintelui american indică o mutare de la presiune politică la măsuri cu impact economic, în interiorul unei alianțe militare. Trump a legat explicit decizia de nemulțumirile față de pozițiile Spaniei în NATO și de cooperarea militară cu SUA.
În declarațiile citate, Trump a cerut oprirea imediată a contactelor comerciale și a folosit un limbaj dur la adresa Spaniei:
„Oprește totul imediat. Nici măcar să nu mai vorbești cu ei. Sunt fără speranță. Sunt niște oameni răi.”
Tot el a susținut că Spania „câștigă atât de mulți bani de pe urma relațiilor comerciale” cu SUA și că Washingtonul se va asigura că „vor câștiga mult mai puțin”.
Potrivit informațiilor din articol, Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de Spania din două motive principale:
Trump i-ar fi spus lui Rutte: „Spania nu este de acord cu nimic și nu ar trebui să o susțineți”.
SUA au două baze militare importante în Spania: Baza Navală Rota și Baza Aeriană Morón, notează HotNews.
În plus, Reuters menționează că un email intern al Pentagonului, dezvăluit anterior, prezenta opțiuni prin care SUA ar putea sancționa aliați NATO considerați nesprijinitori în războiul cu Iranul, inclusiv suspendarea Spaniei din Alianță. Articolul nu oferă detalii despre dacă și când ar urma să fie aplicate efectiv măsuri comerciale sau militare.
Recomandate
Donald Trump a reluat la Ankara criticile la adresa NATO , punând sub semnul întrebării „rentabilitatea” angajamentului american în alianță , pe fondul nemulțumirii că aliații nu ar fi sprijinit SUA în războiul declanșat împotriva Iranului, potrivit Economica . Mesajul are implicații directe pentru coeziunea alianței și pentru așteptările privind contribuțiile și solidaritatea între membri, într-un moment în care liderii NATO s-au reunit pentru un summit în Turcia. Trump a spus că a fost „foarte dezamăgit” și a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi avut loc în Turcia, unde a făcut referire la președintele Recep Tayyip Erdogan ca la „un lider foarte puternic”. În același context, liderul american a afirmat că SUA „nu au fost tratate bine” după ce „au făcut ceva în Iran”, reiterând ideea că aliații Washingtonului nu ar fi oferit sprijin în conflictul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. În intervenția sa, Trump a reluat și tema costurilor suportate de SUA în NATO, întrebând retoric de ce America „a investit trilioane de dolari în NATO” pentru a proteja Europa de Rusia „fără a primi nimic în schimb”. El a descris situația ca pe un „test” al disponibilității aliaților de a fi „acolo pentru noi la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. Groenlanda , un nou punct de fricțiune în interiorul alianței Tot la Ankara, Trump a readus în discuție Groenlanda, afirmând că insula ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca. Potrivit Reuters, citată de Economica, declarațiile privind dobândirea sau controlul asupra Groenlandei au alimentat tensiuni între Washington și Copenhaga, ambele state fiind membri fondatori ai NATO, iar subiectul a fost gestionat ulterior pe canal diplomatic. Trump a susținut că disputa privind Groenlanda i-a afectat relația cu NATO și a argumentat că Danemarca nu ar cheltui suficient pentru a sprijini insula, pe care a descris-o drept „un loc important pentru SUA”, invocând prezența navelor rusești și chineze în zonă. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În plan diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în iunie că discuțiile cu Danemarca și Groenlanda continuă lunar. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă la summitul din Turcia au fost convenite măsuri concrete ca răspuns la criticile lui Trump, însă mesajele transmise indică o presiune politică sporită asupra aliaților privind reciprocitatea sprijinului și gestionarea diferendelor interne. [...]
Interdicția manifestațiilor la Ankara, în timpul summitului NATO, a dus la confruntări și arestări , într-un context în care liderii Alianței se pregătesc să prezinte contracte de armament de „zeci de miliarde de dolari”, potrivit News . Protestele au perturbat circulația în capitala Turciei, iar poliția a intervenit pentru a dispersa manifestanții. Summitul NATO are loc marți și miercuri la Ankara, cu participarea șefilor de stat și de guvern ai celor 32 de state membre. În marja reuniunii, pe străzile orașului au avut loc confruntări între manifestanți anti-NATO și forțele de ordine, pe fondul interdicției impuse de guvernoratul Ankara privind orice manifestație până la finalul summitului. În imagini publicate de Reuters, manifestanți purtând tricouri cu mesajul „Trump, cară-te!” (în turcă) scandau sloganuri cu pumnul ridicat. Potrivit relatării, polițiștii i-au încercuit cu scutieri, i-au trântit la pământ și i-au încătușat, în timp ce unii protestatari erau ridicați de pe stradă. Arestări pe fondul tensiunilor interne din Turcia Arestările din timpul protestelor vin după „mai bine de două săptămâni” de rețineri ale unor opozanți politici, avocați și jurnaliști care se opun puterii turce, mai notează materialul. Potrivit AFP, doi jurnaliști turci – Buse Sögütlü (T24) și Ceren Erdogdu (Odav TV) – au fost plasați în arest preventiv luni, cu o zi înainte de deschiderea summitului. Avocatul lui Erman Ozturk a declarat AFP că nu cunoaște motivele arestării jurnalistului și a sugerat o posibilă legătură cu summitul NATO: „Nu știm în continuare de ce a fost arestat jurnalistul. Însă credem că este în legătură cu summitul NATO.” Context: miza politică și militară a summitului Donald Trump a fost primit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan și urmează să se întâlnească cu ceilalți lideri ai Alianței la summitul care începe marți seara. În același timp, președintele SUA acuză de mult timp guvernele europene că se bazează excesiv pe Statele Unite pentru apărarea continentului prin NATO, organizație care „apără continentul de la încheierea Războiului Rece”, potrivit sursei. [...]
Ungaria își menține linia de neimplicare militară în Ucraina, dar promite creșterea bugetului de apărare până la 5% din PIB în 2035 , o repoziționare cu implicații directe pentru planificarea NATO și pentru industria de apărare din regiune, potrivit G4Media . Premierul ungar Peter Magyar a declarat la Ankara, înainte de a doua zi a summitului NATO , că Budapesta consideră Ucraina „victima” agresiunii ruse și recunoaște dreptul acesteia de a-și apăra integritatea teritorială, însă a reiterat că Ungaria „nu va trimite arme sau trupe” în Ucraina. În schimb, guvernul ungar spune că va continua ajutorul umanitar. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. „Continuăm să acordăm ajutor umanitar Ucrainei, dar, aşa cum am spus de mai multe ori, Ungaria nu va trimite arme sau trupe în Ucraina.” Semnal către NATO: creștere „previzibilă” a cheltuielilor de apărare În același context, Magyar a susținut că „ungurii cred în forța și unitatea NATO” și s-a declarat hotărât să „restabilească poziția Ungariei de aliat de încredere al NATO”. Concret, el a afirmat că guvernul a decis să crească cheltuielile pentru apărare „într-un mod previzibil” și că Ungaria va atinge nivelul de 5% din PIB în 2035, în linie cu acordul de anul trecut din cadrul Alianței. Context politic: schimbare de guvern, continuitate pe sprijinul militar Magyar a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, după ce partidul său, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban . Fostul premier era asociat cu o poziție mai apropiată de Moscova și tensionată cu Kievul și a refuzat în mod constant sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Magyar a mai spus că a avut o scurtă discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că au convenit o întâlnire bilaterală „în viitorul apropiat”, fără alte detalii despre calendar sau agendă. [...]
Benjamin Netanyahu avertizează că o eventuală vânzare de avioane F-35 către Turcia ar putea schimba raportul de forțe în Orientul Mijlociu , într-un moment în care administrația Trump semnalează că ia în calcul ridicarea interdicției impuse anterior Ankarei, potrivit HotNews . Premierul israelian a spus, într-un interviu acordat CNN, că livrarea celor mai avansate avioane de vânătoare americane către Turcia „ar distruge echilibrul de forțe” din regiune, invocând „aspirații agresive” ale Ankarei. Declarațiile vin la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a afirmat, la summitul NATO de la Ankara, că va analiza posibilitatea vânzării de avioane „stealth” (cu semnătură radar redusă) către Turcia, alături de omologul său Recep Tayyip Erdogan. Miza: ridicarea interdicției și efectul asupra securității regionale Trump a sugerat că este dispus să anuleze interdicția privind vânzarea F-35 către Turcia, introdusă în timpul primului său mandat, descriind Turcia drept un aliat „extraordinar” al Statelor Unite. În contrapondere, Netanyahu a susținut că o astfel de decizie „nu face din Turcia un stat prietenos față de Statele Unite” și a afirmat că l-a îndemnat direct pe Trump să nu meargă mai departe cu vânzarea. În același interviu, Netanyahu a caracterizat Ankara drept „un regim infectat de Frăția Musulmană , care urăște Statele Unite” și a acuzat că Erdogan „amenință că va distruge” Israelul. Context: escaladarea retoricii Israel–Turcia și încercarea de a limita divergențele cu Trump Tensiunile publice dintre Israel și Turcia sunt alimentate și de schimburi recente de acuzații la nivel diplomatic. HotNews notează că ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat săptămâna trecută că Israelul „a devenit o povară pe care umanitatea nu o mai poate suporta”, iar șeful diplomației israeliene a calificat afirmațiile drept „o incitare la genocid ca la carte”. În paralel, Netanyahu a încercat să reducă impresia unei rupturi cu Trump, spunând că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în privința problemelor majore. El a adăugat că Trump „face ceea ce este bine pentru Statele Unite”, în timp ce el, ca prim-ministru, urmărește ceea ce consideră important pentru Israel. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump a indicat doar că „va analiza” vânzarea, fără un calendar sau o decizie finală anunțată. Reacția rapidă a lui Netanyahu arată însă că subiectul riscă să devină un punct sensibil în relația SUA–Israel, pe fondul repoziționărilor de securitate din regiune și al disputei tot mai vizibile dintre Israel și Turcia. [...]
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, riscând escaladarea într-un punct-cheie pentru comerțul global cu energie , în pofida unei promisiuni a președintelui american Donald Trump de a pune pe pauză atacurile pe durata funeraliilor de șapte zile ale liderului suprem iranian Ali Khamenei, potrivit Al Jazeera . Washingtonul susține că noile lovituri au fost un răspuns la atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor. Informația este relevantă prin potențialul impact asupra siguranței navigației și a fluxurilor comerciale într-o zonă critică, în condițiile în care orice deteriorare a situației în Hormuz poate amplifica riscurile operaționale pentru transportatori și poate alimenta volatilitatea pe piețele energetice. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii despre amploarea loviturilor, țintele vizate sau eventuale pagube, nici despre natura exactă a atacurilor asupra navelor comerciale invocate de SUA. [...]
Ucraina cere urgent mai multe sisteme Patriot, pe fondul eșecului apărării contra rachetelor balistice , iar miza imediată este capacitatea operațională de protecție a orașelor înainte de iarnă, potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski vrea să folosească summitul NATO de la Ankara pentru a obține sisteme suplimentare Patriot și rachete interceptoare, relatează BBC, citată de publicație. Zelenski ar urma să se întâlnească acolo și cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l convinge că Moscova trebuie împinsă spre negocieri. Presiunea vine după două lovituri asupra Kievului în mai puțin de o săptămână, cu proiectile care au atins clădiri rezidențiale și cu peste 50 de civili uciși. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, la unul dintre atacuri aproape toate dronele au fost interceptate, însă împotriva rachetelor balistice nu a fost doborâtă niciuna. „Terorism balistic” și deficitul de interceptare Kievul susține că problema principală este lipsa sistemelor americane Patriot, necesare pentru a contracara rachetele balistice care zboară cu „câteva mii de kilometri pe oră”. Într-un mesaj video, Zelenski a criticat faptul că producția nu ar fi fost încă ridicată la nivelul considerat necesar pentru protejarea populației. În paralel, liderul ucrainean le cere de mai mult timp aliaților europeni să cedeze din stocurile proprii, argumentând că rachetele păstrate în depozite „nu ajută pe nimeni” cât timp civilii sunt uciși în Ucraina. Publicația notează că, potrivit „Kyiv Post”, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut statelor membre să contribuie astfel încât Ucraina să primească „tot ce are nevoie” pentru a-și apăra suveranitatea. Atacuri ucrainene cu drone și efecte vizibile în Rusia În timp ce Rusia intensifică loviturile aeriene, Ucraina și-a extins atacurile cu drone cu rază lungă, vizând rafinării și obiective militare în interiorul Rusiei. Focus menționează că pe rețelele sociale circulă imagini cu cozi de ore la benzinării și dispute pentru cantități limitate de carburant. Printre ținte sunt menționate Sankt Petersburg (înaintea forumului economic al lui Vladimir Putin) și ulterior Moscova. Este confirmată și lovirea unei rafinării din Omsk, în Siberia, la peste 2.500 km de granița ucraineană. Pe Crimeea anexată de Rusia, dronele ucrainene ar lovi aproape zilnic logistică militară, rafinării și centrale electrice, ceea ce ar fi dus la pene de curent, penurie de combustibil și alimente și la declararea stării de urgență. Ce urmărește Kievul la Ankara Moscova acuză Kievul de „terorism” pentru atacurile asupra rafinăriilor, acuzație respinsă de Zelenski, care le descrie drept o „campanie de influență”. Din perspectiva sa, loviturile ar trebui să crească presiunea asupra Kremlinului pentru discuții de pace, însă Kievul exclude cedarea întregului Donbas, așa cum ar cere Rusia. Zelenski spune că speră ca întâlnirea din Turcia să nu se încheie fără rezultate, mai ales înainte de iarnă, când Ucraina vrea decizii rapide. Mesajul central: pentru a încheia războiul „cât mai repede”, fie „prin forță”, fie prin diplomație, Ucraina are nevoie în primul rând de mai multe rachete și sisteme de apărare antiaeriană pentru protejarea orașelor și a civililor. [...]
