Știri
Știri din categoria Externe
Consiliul de Pace al lui Donald Trump a transmis Hamas o propunere de dezarmare, potrivit Reuters, care citează două surse familiarizate cu discuțiile.
Documentul ar fi fost înmânat în cadrul unor întâlniri desfășurate la Cairo în ultima săptămână, iar discuțiile i-ar fi implicat pe Nickolay Mladenov și Aryeh Lightstone, au spus sursele. Mladenov este emisarul pentru Gaza al Consiliului de Pace numit de Trump, iar Lightstone este consilier american al trimisului special Steve Witkoff.
Propunerea vine în contextul planului american pentru viitorul Fâșiei Gaza, acceptat de Israel și Hamas în octombrie, care prevede retragerea trupelor israeliene și începerea reconstrucției, condiționată de depunerea armelor de către Hamas. Până acum, Hamas a respins cererea de a renunța la armament.
Mladenov a declarat joi că sunt în curs „eforturi serioase” pentru a aduce ajutor în Gaza și că mediatorii au convenit un cadru care ar putea avansa reconstrucția. Într-o postare pe X, cu ocazia Eid al-Fitr, el a susținut că propunerea impune „o singură alegere” – dezafectarea completă a armamentului de către Hamas și „orice grup armat”, fără excepții.
Reprezentanții Hamas nu au fost disponibili imediat pentru comentarii sâmbătă, a doua zi a sărbătorii. Reuters mai notează că discuțiile despre dezarmare au fost puse pe pauză la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, care a început pe 28 februarie.
Potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, Hamas – grup susținut de Iran – ar putea primi amnistie într-un acord în care acceptă să renunțe atât la armament greu, cât și la arme ușoare, inclusiv puști. Surse apropiate Hamas spun însă că organizația ar refuza probabil să predea puștile, invocând riscul unor atacuri din partea milițiilor rivale din Gaza, dintre care unele ar avea sprijin din partea Israelului; după încetarea focului din octombrie, Hamas și rivalii săi s-au atacat reciproc, inclusiv cu victime.
Pe teren, Israel nu a dat semne că își retrage trupele, care controlează aproximativ jumătate din teritoriul Gazei, în timp ce Hamas își menține controlul asupra celeilalte jumătăți și asupra populației de circa două milioane de persoane, majoritatea rămasă fără locuințe după doi ani de război.
O sursă a declarat că amnistia și investiții țintite în Gaza sunt prezentate drept stimulente, dar rămâne neclar dacă acest Consiliu de Pace ar avea fonduri pentru a le finanța; Reuters mai consemnează că Trump a obținut în februarie angajamente de circa 7 miliarde de dolari, însă doar o mică parte ar fi fost efectiv furnizată, fără detalii privind sumele.
Recomandate
Israelul a reluat strategia „decapitării” conducerii Hamas , încercând să îl elimine printr-un atac aerian în Gaza pe Izz al-Din al-Haddad , comandantul forțelor armate ale grupării, într-o mișcare care poate schimba rapid echilibrul operațional din enclavă, potrivit Digi24 . Haddad este prezentat drept „creierul” atacului din 7 octombrie 2023 , care a declanșat războiul din Fâșia Gaza. El ar fi succesorul lui Mohammad Sinwar, ucis în mai anul trecut, conform Reuters, citată de Digi24. De ce contează: ținta este cel mai înalt oficial Hamas vizat după acordul de încetare a ostilităților Miza atacului depășește un episod tactic: Haddad este descris ca fiind cel mai înalt oficial din Hamas vizat de Israel din octombrie anul trecut, moment asociat în material cu un acord susținut de SUA pentru încetarea ostilităților în Gaza. Dacă operațiunea ar fi reușit, ar fi reprezentat o lovitură directă asupra lanțului de comandă al Hamas într-un moment în care, potrivit Reuters, gruparea își consolidează controlul asupra unei mici porțiuni din Fâșie, pe coasta Mării Mediterane. Premierul Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz au susținut, într-un comunicat comun, că Haddad este responsabil pentru „răul suferit de mii de civili și militari israelieni”, inclusiv pentru omoruri și răpiri. Comunicatul nu precizează însă dacă liderul Hamas a fost ucis. Ce se știe despre loviturile din Gaza Atacul de vineri ar fi lovit un apartament din zona Rimal a orașului Gaza, potrivit unor echipaje de salvare și martori citați în material. În urma loviturii, ar fi fost ucis cel puțin un om și ar fi existat mai mulți răniți, însă identitatea persoanei ucise nu era cunoscută imediat. La scurt timp, o a doua lovitură israeliană a vizat un vehicul aflat pe o stradă din apropiere, iar personalul medical și martorii nu au raportat victime. Context operațional: extinderea controlului israelian în teritoriu Netanyahu a declarat vineri că Israelul și-a extins ocupația în Gaza la 60% din teritoriu, potrivit AFP, citată de Digi24. În acest cadru, tentativa de eliminare a lui Haddad indică o combinație între avans teritorial și lovituri punctuale asupra conducerii militare a Hamas, cu efect potențial asupra capacității grupării de a coordona operațiuni și de a-și menține controlul în zonele rămase. [...]
Convorbirea Merz–Trump încearcă să limiteze efectele retragerii a 5.000 de militari americani din Germania , într-un moment în care Berlinul își accelerează reînarmarea și caută să reducă dependența apărării europene de SUA, potrivit news.ro . Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat vineri, pe platforma X, că a avut o „convorbire telefonică bună” cu președintele american Donald Trump, după tensiuni recente care l-au determinat pe liderul de la Washington să anunțe retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în decurs de un an. Retragerea ar reprezenta circa 15% din trupele americane staționate în această țară, conform informațiilor citate de AFP. Miza: stabilizarea relației de securitate SUA–Germania Merz a insistat public asupra ideii de continuitate în relația de apărare transatlantică, afirmând că „Statele Unite şi Germania sunt parteneri solizi în cadrul unei NATO puternice”. Decizia de retragere a intervenit după ce Trump și-a exprimat iritarea față de cancelarul german în legătură cu războiul din Iran. Potrivit sursei, Merz a provocat nemulțumire la Casa Albă după ce a declarat, la 27 aprilie, în timpul unei vizite la o școală germană, că „americanii nu au în mod evident nicio strategie” în războiul din Iran, iar Teheranul „umileşte” SUA. Iran, Ucraina și coordonare pentru summitul NATO de la Ankara În mesajul de vineri, Merz a prezentat punctele de acord cu Washingtonul privind Iranul: „Iranul trebuie acum să se aşeze la masa negocierilor”; „El trebuie să deschidă Strâmtoarea Ormuz ”; „Teheranul nu trebuie să deţină arma nucleară”. Merz a mai precizat că a discutat cu Trump și despre „o soluţie paşnică în Ucraina” și că cei doi „și-au coordonat pozițiile” în perspectiva unui summit NATO programat la Ankara, pe 7 și 8 iulie. Context: reînarmarea Germaniei și reducerea dependenței de SUA Germania, descrisă drept prima economie a Uniunii Europene și principalul susținător militar al Ucrainei, a început sub conducerea lui Merz o consolidare importantă a forțelor armate, cu obiectivul de a răspunde unei Rusii ostile și de a reduce dependența apărării europene de Statele Unite. În acest cadru, anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane ridică o problemă operațională și politică pentru Berlin: menținerea credibilității descurajării NATO pe flancul estic, în paralel cu creșterea capacităților proprii. [...]
Israelul și Libanul au acceptat o prelungire de 45 de zile a armistițiului, o fereastră care menține deschise rutele comerciale și reduce riscul de șocuri regionale pe energie și transport , după negocieri desfășurate la Washington, potrivit Digi24 . Departamentul de Stat al SUA a transmis că încetarea ostilităților din 16 aprilie, anunțată de președintele american Donald Trump, va fi extinsă „cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, conform declarației purtătorului de cuvânt Tommy Piggott, citată de Reuters. Ce s-a decis și care e calendarul Washingtonul a descris discuțiile dintre Israel și Liban, purtate joi și vineri, drept „foarte productive” și a anunțat că părțile vor relua negocierile pe 2 și 3 iunie. Prelungirea armistițiului vine după mai multe runde de discuții, într-un context în care confruntarea a continuat, chiar și după anunțul de încetare a ostilităților din 16 aprilie, cu lupte concentrate în mare parte în sudul Libanului. Contextul militar care apasă asupra stabilității regionale Potrivit informațiilor transmise, aceasta a fost a treia rundă de negocieri după ce Israelul și-a intensificat atacurile aeriene asupra Libanului, ca reacție la lansarea de rachete de către Hezbollah către Israel, la 2 martie, la trei zile după începerea războiului dintre SUA, Israel și Iran. Luna trecută, Israelul și-a extins și ofensiva terestră în sudul Libanului. În paralel cu conflictul dintre SUA și Iran, războiul Israelului din Liban a continuat și după armistițiul din 16 aprilie, ceea ce indică faptul că prelungirea anunțată acum funcționează mai degrabă ca un mecanism de gestionare a escaladării decât ca o oprire completă a confruntărilor. [...]
Evitarea etichetei de „dictator” pentru Xi indică o încercare de detensionare a relației SUA–China , după vizita lui Donald Trump la Beijing, într-un moment în care, potrivit Antena 3 , discuțiile au fost prezentate ca un demers pentru „stabilitate” între cele două mari puteri, pe fondul perturbărilor economice asociate războiului din Iran. Întrebat de jurnaliști dacă îl consideră pe Xi Jinping „dictator”, președintele SUA a respins explicit calificativul, vorbind la bordul avionului prezidențial Air Force One , în drum spre Washington, după întâlnirea cu liderul chinez la Beijing. „Nici vorbă de aşa ceva! Este preşedintele Chinei. Nici gând!” De ce contează nuanța: semnal diplomatic după o vizită „foarte reușită” În relatarea citată de Antena 3 (EFE, prin Agerpres), Trump a încheiat o vizită de două zile la Beijing, descrisă ca fiind destinată promovării stabilității în relația bilaterală. Întâlnirea a fost caracterizată drept una „marcată de armonie”, iar Trump a spus că vizita a fost „foarte reușită”, potrivit agenției chineze Xinhua, prezentându-l din nou pe Xi drept un „vechi prieten” cu care are o „relație bună”. Un episod simbolic al apropierii a avut loc la Zhongnanhai , complexul Partidului Comunist Chinez, unde cei doi lideri s-au plimbat înaintea unei reuniuni în format restrâns; Trump a lăudat florile din complex, iar Xi a promis că îi va trimite semințe pentru Grădina de Trandafiri a Casei Albe. Contrastul cu perioada Biden și atacul politic intern Contextul întrebării a fost faptul că Joe Biden folosise anterior termenul „dictator” la adresa lui Xi. Antena 3 amintește că Biden l-a numit astfel în iunie 2023, după disputa legată de un presupus balon de spionaj chinez care a survolat SUA, și a repetat calificativul după întâlnirea lor din noiembrie 2023, la San Francisco. În același schimb cu presa, Trump l-a atacat pe Biden, pe care l-a numit „incompetent”, și a invocat acordul nuclear care ar fi permis Iranului să obțină arma nucleară, deși, notează sursa, acordul fusese încheiat de Barack Obama, nu de Biden. [...]
Donald Trump a transmis Taiwanului să evite o declarație de independență, pe fondul discuțiilor cu Beijingul care includ și vânzările americane de arme către insulă, potrivit Mediafax . Mesajul vine la finalul vizitei sale în China și indică o abordare mai prudentă a Washingtonului într-un dosar cu potențial major de escaladare, cu efecte directe asupra stabilității regionale și a fluxurilor comerciale globale. Într-un interviu acordat Fox News , Trump a spus că nu vrea ca Taiwanul să declare independența mizând pe sprijinul SUA, invocând riscul unui conflict la mare distanță. „Nu vreau ca cineva să declare independența și apoi, noi să fim nevoiți să parcurgem 15.000 de kilometri ca să mergem la război. Nu vrem ca cineva să spună: Hai să declarăm independența pentru că Statele Unite ne susțin.” Taiwan, „cea mai sensibilă” temă în relația SUA–China În paralel, la summit, Trump și președintele chinez Xi Jinping au discutat chestiunea Taiwanului, descrisă drept cea mai sensibilă problemă în relațiile bilaterale. Xi a avertizat că o gestionare greșită ar putea împinge cele două țări spre coliziune sau chiar conflict. „Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile China-SUA. Dacă este gestionată greșit, cele două națiuni ar putea intra în coliziune sau chiar în conflict, împingând întreaga relație China-SUA într-o situație extrem de periculoasă.” Legătura cu vânzările de armament: fără angajamente, spune Trump Trump a mai afirmat că a discutat „în detaliu” cu Xi subiectul Taiwanului și al vânzărilor de arme, dar susține că nu a făcut angajamente „în nicio direcție”. „Am discutat în detaliu despre Taiwan, știi, toată treaba cu vânzările de arme. Nu mi-am luat niciun angajament în nicio direcție.” În context, Mediafax notează că, în luna decembrie, Congresul SUA a aprobat un pachet de vânzări de armament către Taiwan în valoare de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 50,5 miliarde lei), descris drept cel mai mare pachet de arme furnizat insulei. [...]
Atacurile recente ale Rusiei indică o strategie de capitulare impusă, nu o negociere de pace , iar Occidentul riscă să nu-și transforme avantajul economic și bugetar într-un sprijin decisiv pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care relatează declarațiile fostului oficial american din domeniul apărării Ian Brzezinski . Brzezinski a afirmat, într-un interviu pentru TVP World, că cele mai recente lovituri asupra orașelor ucrainene arată că Vladimir Putin „nu se pregătește pentru pace”, ci încearcă să forțeze Ucraina să se supună. Declarațiile au fost făcute la conferința Impact 2026 din Poznań, în vestul Poloniei. „Putin nu vrea pace. El vrea Ucraina”, a spus Brzezinski, citând unul dintre colegii săi. Miza pentru Occident: avantajul economic există, dar lipsește „voința politică” Fostul secretar adjunct al apărării a susținut că NATO și SUA au „o economie și un buget de apărare mult mai mari decât Rusia”, însă nu au reușit să transforme acest avantaj într-un sprijin care să încline decisiv balanța în favoarea Kievului. „Este o chestiune de voință politică, nu de capacitate”, a spus el. În aceeași logică, Brzezinski a indicat că războiul a schimbat felul în care Europa privește apărarea, invocând războiul cu drone, inovațiile de pe câmpul de luptă și revenirea conflictelor la scară largă. Trump, corupția și sprijinul pentru NATO Comentând afirmația președintelui american Donald Trump că războiul s-ar putea apropia de sfârșit, Brzezinski a spus că aceasta ar arăta „un pic de naivitate” față de Putin. Întrebat despre o anchetă de corupție care vizează un fost consilier apropiat al președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, Brzezinski a declarat că acest caz ar demonstra că instituțiile ucrainene funcționează și a avertizat că tema corupției este folosită prea des ca pretext pentru a amâna măsurile necesare de sprijin. „Folosim prea des corupția ca scuză pentru a nu lua măsurile necesare pentru a ajuta Ucraina să câștige acest război”, a spus el. Despre Trump, Brzezinski a mai afirmat că acesta este „mai puțin dedicat securității europene” decât predecesorii săi, dar a adăugat că sprijinul pentru NATO rămâne puternic în Congres și în rândul americanilor. [...]
