Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump i-a insultat public pe Tucker Carlson, Megyn Kelly, Candace Owens și Alex Jones într-o postare pe Truth Social, acuzându-i că ar susține ca Iranul să obțină arma nucleară, potrivit The Jerusalem Post. Mesajul a fost publicat joi seară, iar articolul este datat 10 aprilie 2026.
Președintele SUA i-a descris pe cei patru influenceri de dreapta ca fiind „stupid people”, cu „low IQs”, și a susținut că aceștia îl „combat” de ani de zile. În aceeași postare, Trump a afirmat că pozițiile lor ar fi „opuse” mișcării MAGA și că „Make America Great Again” ar fi de partea lui.
În postare, Trump a susținut că cei patru „think it is wonderful for Iran... to have a nuclear weapon”, motivând că ar urmări atenție și audiență. El i-a acuzat că ar căuta „clicks” pentru „Third Rate Podcasts” și i-a etichetat drept „NUT JOBS” și „TROUBLEMAKERS”.
„Sunt oameni proști, ei știu asta, familiile lor știu asta și toată lumea știe asta, de asemenea!”
Ieșirea publică are loc pe fondul unei teme sensibile în politica externă americană, programul nuclear iranian, pe care Trump îl folosește în mesaj ca linie de demarcație între propria poziție și cea atribuită criticilor săi din zona conservatoare.
Trump a continuat cu atacuri punctuale. Despre Tucker Carlson a scris că ar fi un „Hand Flailing Fool” și a adăugat că „couldn't even finish College”, sugerând inclusiv că ar trebui să consulte „a good psychiatrist”.
În cazul lui Megyn Kelly, Trump a reluat episodul din campania prezidențială din 2016, când aceasta l-a întrebat despre afirmații jignitoare la adresa femeilor, iar el a răspuns „Only Rosie O’Donnell”, replică devenită virală. Despre Candace Owens, Trump a numit-o „Crazy” și a menționat acuzația acesteia la adresa Primei Doamne a Franței, Brigitte Macron, adăugând că ar exista un proces în curs din care aceasta „va câștiga, sper, mulți bani”.
Referitor la Alex Jones, Trump l-a numit „Bankrupt Alex Jones” și a invocat cazul Sandy Hook, afirmând că Jones și-ar fi pierdut averea după ce ar fi atacat familiile victimelor, susținând „ridiculously” că masacrul ar fi fost o înscenare.
În aceeași postare, Trump a atacat și consiliul editorial al Wall Street Journal, pe care l-a numit „one of the worst and most inaccurate ‘Editorial Boards’ in the World”. Potrivit articolului, reacția vine după ce publicația ar fi scris că Trump „declared premature victory in Iran”.
Trump a respins formularea și a susținut că „it is a Victory” și că, „because of me, IRAN WILL NEVER HAVE A NUCLEAR WEAPON”. Totodată, el a afirmat că „very quickly” se va vedea petrol „start flowing”, „with or without the help of Iran”, prezentând această evoluție ca pe o consecință a acțiunilor sale.
Ieșirea combină, astfel, o dispută internă cu figuri influente din zona conservatoare americană cu o dispută mediatică, în timp ce Trump își reafirmă public linia dură privind Iranul și își revendică un rezultat pe care îl numește „victorie”, fără a oferi în postare detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar sta la baza acestei concluzii.
Recomandate
Așteptările de scumpiri la benzină cresc riscul politic și economic al conflictului SUA–Iran , într-un moment în care percepția publică indică o prelungire a războiului și o erodare a sprijinului pentru administrația Trump, potrivit Mediafax , care citează un sondaj Reuters/Ipsos. Sondajul, finalizat duminică, arată că 79% dintre respondenți cred că implicarea militară a SUA în Iran „va continua pentru o perioadă extinsă de timp”, în creștere de la 65% la sfârșitul lunii martie. Doar 18% se așteaptă ca războiul să se încheie „destul de repede, în câteva săptămâni”. Pe fondul escaladării, aproximativ 37% dintre respondenți aprobă atacurile militare americane împotriva Iranului, reluate de Washington pe 26 iunie, ca răspuns la ceea ce SUA au numit atacuri iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz . Costul energiei, principala temere economică Componenta cu impact direct în economie este legată de combustibili: 60% dintre respondenți spun că se așteaptă ca prețurile la benzină să crească în următorul an din cauza războiului. În paralel, jumătate dintre cei chestionați consideră că războiul „nu și-a meritat costurile”. Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.019 adulți americani, cu o marjă de eroare de aproximativ patru puncte procentuale. Blocada maritimă și presiunea pe administrația Trump În plan operațional, Donald Trump a anunțat reinstaurarea blocadei asupra transporturilor maritime iraniene din Golf, după ce Teheranul a comunicat închiderea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală. Potrivit informațiilor din articol, cele două părți au efectuat atacuri succesive cu rachete și drone, iar evoluțiile recente pun sub semnul întrebării un acord interimar semnat luna trecută pentru redeschiderea strâmtorii și oprirea războiului, în timp ce negocierile au continuat timp de 60 de zile. În acest context, gradul de aprobare al lui Trump a coborât spre unele dintre cele mai scăzute niveluri ale carierei sale politice, iar strategi republicani citați de Reuters avertizează că scumpirea costului vieții a neutralizat beneficiile politice ale reducerilor de impozite. Publicația notează și riscul electoral pentru Partidul Republican înainte de alegerile intermediare din noiembrie, când ar putea pierde majoritatea în Cameră și, posibil, și în Senat. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran reaprinde riscul pe petrol , după ce Washingtonul a lovit timp de cinci ore ținte militare în sudul Iranului și a anunțat restabilirea unei blocade navale asupra porturilor iraniene, măsură care ar urma să intre în vigoare marți seară, potrivit HotNews . Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a transmis că, în cadrul misiunii, forțele americane au lovit „ținte militare” în mai multe orașe portuare, inclusiv Bushehr și Bandar Abbas. Agenția iraniană Irna a relatat că patru explozii au fost auzite în apropierea orașului Bandar Abbas, aflat în zona strâmtorii Ormuz . Potrivit Centcom, au fost vizate „sisteme de apărare costieră, instalații de drone și rachete, precum și mijloace maritime”. Blocada porturilor iraniene și disputa pe Ormuz Armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi restabilită marți, la ora 20:00 GMT (23:00 în România). În paralel, președintele Donald Trump a susținut că SUA vor „prelua controlul” asupra strâmtorii Ormuz și a avansat ideea perceperii unei „remunerații” de 20% din valoarea încărcăturilor care tranzitează pe mare, „în schimbul protecției strâmtorii”, o abordare care, potrivit materialului, contravine dreptului internațional privind libertatea de navigație. În același timp, Trump a spus că un acord cu Teheranul rămâne „posibil”, în pofida intensificării loviturilor. Reacția Iranului și atacuri în regiune Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea lui Trump, afirmând pe X că Iranul „a fost întotdeauna paznicul strâmtorii” și adăugând, tot ironic, că „20% este, evident, prea mult” și că Iranul va fi „echitabil”. Pe teren, Gardienii Revoluției au susținut că au atacat ținte în Bahrain, inclusiv o clădire cu militari americani de la baza Juffair, iar sirenele de alertă au fost declanșate în regat. Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri cu rachete iraniene asupra a două petroliere în strâmtoarea Ormuz, incident în urma căruia a murit un membru al echipajului, de origine indiană. Impactul imediat: petrolul urcă, riscul rămâne în preț Gardienii Revoluției au acuzat SUA că pun în pericol aprovizionarea mondială cu petrol. În acest context, prețurile au crescut puternic: luni, barilul de Brent (referință internațională) a urcat cu peste 9%, iar marți, în jurul orei 03:00 GMT, a mai avansat cu 1,32%, până la 84,40 dolari (aprox. 380 lei). Contextul mai larg indică o deteriorare a armistițiului: după aproape 40 de zile de bombardamente, un armistițiu intrase în vigoare la începutul lui aprilie și fusese ratificat pe 17 iunie, însă confruntările au reizbucnit după atacuri asupra navelor care încercau să traverseze strâmtoarea Ormuz, iar Trump a declarat că armistițiul este „terminat”. Săptămâna trecută, președintele american a trimis și o notă oficială Congresului, în care arăta că conflictul cu Iranul a reizbucnit. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Ucraina spune că a lovit încă 11 nave rusești, ridicând la 116 totalul din ultimele nouă zile , într-o campanie care vizează în mod explicit logistica petrolieră și aprovizionarea Crimeei ocupate, potrivit Kyiv Post . Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (USF) au transmis că atacurile din noaptea de 14 iulie au vizat 11 nave rusești în Marea Azov. Comandantul USF, Robert „Madyar” Brovdi , a precizat că în acest ultim val ar fi fost lovite cinci petroliere, cinci nave de marfă vrac și un remorcher, în cadrul unei operațiuni denumite „MoLoChKa”. Ținta: „flota de alimentare” care susține exporturile de petrol și Crimeea Miza operațională, conform explicațiilor lui Brovdi, este blocarea unei „flote de alimentare” (nave mai mici care transportă încărcături către petroliere mari) pe care Rusia ar folosi-o ca parte a așa-numitei „flote din umbră” – rețeaua de nave utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Brovdi descrie aceste nave ca fiind tancuri cu pescaj mic, de circa 140 de metri lungime (aprox. 140 m) și cu o capacitate de încărcare de circa 7.000 de tone. Ele ar transporta petrol prin canalul Volga–Don și Marea Azov, din porturi și terminale rusești către petroliere mai mari care așteaptă în Marea Neagră. Publicația notează că, potrivit lui Brovdi, un petrolier mare ar fi alimentat, de regulă, prin livrări succesive făcute de 12 până la 15 astfel de nave mai mici, deoarece petrolierele cu pescaj mare nu pot intra în porturile puțin adânci. Efectul urmărit: limitarea combustibilului către Crimeea și presiune pe rute alternative În aceeași logică, Brovdi susține că avarierea acestor nave și a remorcherelor care le tractează ar reduce și livrările de benzină – descrisă ca „rară” – către Crimeea, prin apele înguste și puțin adânci ale Mării Azov. El a adăugat că rutele alternative de aprovizionare, pe șosea și cale ferată, ar fi „sub control de foc” ucrainean. Kyiv Post precizează că nu a putut verifica independent timpii sau locațiile din imaginile video publicate de partea ucraineană, care ar arăta atacuri cu drone asupra navelor. Context: dispută juridică și presiune europeană pe „ flota din umbră ” Kievul își apără atacurile asupra „flotei din umbră”, argumentând că veniturile din exporturile de petrol finanțează efortul de război al Kremlinului și, prin urmare, aceste nave reprezintă ținte militare legitime. Într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO), vicepremierul Oleksiy Kuleba a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar comite atacuri „teroriste” asupra transportului comercial, susținând că „flota din umbră” este esențială pentru menținerea războiului prin veniturile din exporturile de petrol. Kuleba a acuzat, la rândul său, Rusia că a atacat 59 de nave comerciale de la începutul invaziei la scară largă. Scrisoarea vine în condițiile în care țări europene își intensifică eforturile de a limita „flota din umbră”, estimată în material la aproximativ 1.500 de petroliere folosite pentru a eluda sancțiunile occidentale. [...]
Atacurile asupra a două petroliere din EAU în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute ale comerțului cu petrol , după ce un marinar a murit și opt persoane au fost rănite, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis pe X că petrolierele naționale „Mombasa” și „al-Bahiyah” au fost lovite de două rachete de croazieră iraniene în timp ce tranzitau ruta de navigație sudică a Strâmtorii Ormuz, în apele teritoriale ale Omanului. Atacul s-a soldat cu decesul unui membru al echipajului de naționalitate indiană aflat la bordul petrolierului „Mombasa” și rănirea altor opt persoane, dintre care patru grav. Dintre răniți, șase sunt indieni și doi ucraineni. Ministerul mai precizează că navele au suferit daune în urma unor incendii la bord, care au fost ulterior controlate. Reacția EAU și posibile consecințe Emiratele au condamnat atacul, pe care îl consideră „o încălcare gravă” și „o infracțiune evidentă” a dreptului internațional, afirmând că acesta amenință securitatea și stabilitatea regiunii. Totodată, EAU au anunțat că „își rezervă pe deplin dreptul de a răspunde acestei escaladări”. Context: Strâmtoarea Ormuz, din nou sub presiune Navele comerciale au fost afectate puternic de conflictul din Orientul Mijlociu începând cu 1 martie, când Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz ca represalii la atacurile americane și israeliene, conform informațiilor citate de Agerpres. Traficul maritim a fost reluat după semnarea, la 17 iunie, a unui memorandum de înțelegere între Washington și Teheran pentru a pune capăt conflictului. Iranul susține însă că nu va exista o revenire la situația de dinaintea războiului, când tranzitul era gratuit, și avertizează navele care ar încerca să ocolească singura rută autorizată, de-a lungul coastelor sale. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat restabilirea blocadei americane asupra porturilor iraniene și a declarat că vrea să introducă o taxă pentru navele care doresc să traverseze Strâmtoarea Ormuz. [...]
Stocurile reduse de muniții riscă să limiteze opțiunile militare ale SUA dacă războiul cu Iranul continuă în ritmul din ultimele zile, iar presiunea pe industria de apărare și pe bugetele alocate reaprovizionării ar putea crește, potrivit Antena 3 , care citează o analiză CNN. În material se arată că, deși conflictul „se încinge”, armata americană pornește cu stocuri de arme și muniții deja la niveluri reduse. Mai mulți experți citați avertizează că, dacă bombardamentele continuă în același ritm, scăderea stocurilor ar putea afecta capacitatea SUA de a gestiona simultan alte scenarii majore de securitate, inclusiv în Indo-Pacific. Ce s-a consumat deja din stocuri, potrivit estimărilor În prima fază a războiului, denumită de americani „Operațiunea Epic Fury”, SUA au folosit „mii de rachete” pentru lovituri de precizie pe rază lungă și pentru apărare antiaeriană și antibalistică, conform experților citați. O analiză a Centrului pentru Studii Internaționale și Strategice (CSIS) , menționată în articol, estimează că până la oprirea războiului pe scară largă în aprilie armata SUA ar fi utilizat: aproape jumătate dintre interceptoarele de rachete balistice de tip THAAD; aproape jumătate dintre interceptoarele Patriot; în jur de 30% dintre rachetele terestre Tomahawk. CNN spune că a confirmat acuratețea acestor date prin trei surse din Departamentul Apărării al SUA, familiarizate cu estimările. Reaprovizionare lentă și finanțare încă incertă Armistițiul a oferit o perioadă de respiro, permițând o refacere ușoară a stocurilor, însă ritmul rămâne „extrem de lent”, mai ales pentru rachetele considerate critice. Mark Cancian, analist la CSIS și colonel în rezervă, afirmă că, pe baza calendarului de livrări din anul fiscal curent, Pentagonul primește aproximativ 15 rachete Tomahawk și 20 rachete Patriot pe lună, iar pentru 2026 nu sunt estimate livrări noi de THAAD. În același timp, CSIS estimează că ar putea dura trei ani sau mai mult până când stocurile revin la nivelul de dinainte de război. Elaine McCusker (American Enterprise Institute), fost oficial al Pentagonului, spune că refacerea stocurilor „se va măsura în ani”, cu un interval de „doi până la cinci” ani pentru majoritatea tipurilor de muniție. Un alt expert afiliat institutului, John Ferrari, susține că, până acum, Congresul „nu a alocat nici măcar un dolar” pentru înlocuirea rachetelor consumate de la începutul războiului. Casa Albă a cerut în ultimele săptămâni fonduri suplimentare Congresului pentru acoperirea costurilor războiului, însă articolul notează că nu este clar când ar putea fi aprobate. Industria de apărare: accelerare, dar cu efect limitat pe termen scurt Un oficial al Pentagonului a declarat că departamentul este „angajat să extindă rapid baza industrială de apărare”. În iunie, Donald Trump a activat Legea Producției de Apărare (un instrument legal care permite accelerarea producției pentru nevoi de securitate națională) pentru a reduce obstacolele birocratice și a grăbi producția de rachete, iar Pentagonul a semnat contracte noi pentru extinderea capacităților industriale. Cancian apreciază că măsura ajută, dar avertizează că „impactul va fi mic”, deoarece creșterea producției durează. De ce contează: riscul de „întindere” a resurselor în Asia Potrivit experților citați, problema nu se limitează la conflictul cu Iranul. Un consum ridicat și prelungit de muniții de precizie ar putea crește riscurile în cazul unui conflict viitor în Asia, în special cu China, dar și într-un scenariu legat de Coreea de Nord. În paralel, licențierea rachetelor Patriot pentru producție în țări precum Germania sau Ucraina ar putea reduce presiunea pe liniile americane de producție, însă aceste acorduri sunt lente: Japonia ar fi avut nevoie de trei ani pentru a construi o fabrică de Patriot, iar Germania nu ar fi produs încă nicio rachetă, deși linia de producție a început în 2022, potrivit articolului. CSIS mai estimează că alte stocuri, precum Precision Strike Missile și Joint Air-to-Surface Standoff Missile, ar putea fi refăcute mai rapid și ar urma să revină la nivelurile de dinaintea războiului între jumătatea și sfârșitul anului 2027. Poziția Pentagonului și limita evaluărilor Purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că armata americană „este cea mai puternică din lume” și are resursele necesare pentru a acționa „în momentul și în locul alese de președinte”. Michael O’Hanlon (Brookings Institution) spune că, până acum, nu crede că abilitatea SUA de a descuraja o agresiune a Chinei sau Coreei de Nord „a fost afectată”, dar avertizează că, „la un moment dat”, capacitatea de descurajare s-ar putea eroda și că pragul este greu de estimat, depinzând și de „psihologia adversarului”. [...]
