Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump i-a insultat public pe Tucker Carlson, Megyn Kelly, Candace Owens și Alex Jones într-o postare pe Truth Social, acuzându-i că ar susține ca Iranul să obțină arma nucleară, potrivit The Jerusalem Post. Mesajul a fost publicat joi seară, iar articolul este datat 10 aprilie 2026.
Președintele SUA i-a descris pe cei patru influenceri de dreapta ca fiind „stupid people”, cu „low IQs”, și a susținut că aceștia îl „combat” de ani de zile. În aceeași postare, Trump a afirmat că pozițiile lor ar fi „opuse” mișcării MAGA și că „Make America Great Again” ar fi de partea lui.
În postare, Trump a susținut că cei patru „think it is wonderful for Iran... to have a nuclear weapon”, motivând că ar urmări atenție și audiență. El i-a acuzat că ar căuta „clicks” pentru „Third Rate Podcasts” și i-a etichetat drept „NUT JOBS” și „TROUBLEMAKERS”.
„Sunt oameni proști, ei știu asta, familiile lor știu asta și toată lumea știe asta, de asemenea!”
Ieșirea publică are loc pe fondul unei teme sensibile în politica externă americană, programul nuclear iranian, pe care Trump îl folosește în mesaj ca linie de demarcație între propria poziție și cea atribuită criticilor săi din zona conservatoare.
Trump a continuat cu atacuri punctuale. Despre Tucker Carlson a scris că ar fi un „Hand Flailing Fool” și a adăugat că „couldn't even finish College”, sugerând inclusiv că ar trebui să consulte „a good psychiatrist”.
În cazul lui Megyn Kelly, Trump a reluat episodul din campania prezidențială din 2016, când aceasta l-a întrebat despre afirmații jignitoare la adresa femeilor, iar el a răspuns „Only Rosie O’Donnell”, replică devenită virală. Despre Candace Owens, Trump a numit-o „Crazy” și a menționat acuzația acesteia la adresa Primei Doamne a Franței, Brigitte Macron, adăugând că ar exista un proces în curs din care aceasta „va câștiga, sper, mulți bani”.
Referitor la Alex Jones, Trump l-a numit „Bankrupt Alex Jones” și a invocat cazul Sandy Hook, afirmând că Jones și-ar fi pierdut averea după ce ar fi atacat familiile victimelor, susținând „ridiculously” că masacrul ar fi fost o înscenare.
În aceeași postare, Trump a atacat și consiliul editorial al Wall Street Journal, pe care l-a numit „one of the worst and most inaccurate ‘Editorial Boards’ in the World”. Potrivit articolului, reacția vine după ce publicația ar fi scris că Trump „declared premature victory in Iran”.
Trump a respins formularea și a susținut că „it is a Victory” și că, „because of me, IRAN WILL NEVER HAVE A NUCLEAR WEAPON”. Totodată, el a afirmat că „very quickly” se va vedea petrol „start flowing”, „with or without the help of Iran”, prezentând această evoluție ca pe o consecință a acțiunilor sale.
Ieșirea combină, astfel, o dispută internă cu figuri influente din zona conservatoare americană cu o dispută mediatică, în timp ce Trump își reafirmă public linia dură privind Iranul și își revendică un rezultat pe care îl numește „victorie”, fără a oferi în postare detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar sta la baza acestei concluzii.
Recomandate
Donald Trump avertizează Iranul să nu impună taxe petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , într-un nou episod care ridică miza pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Președintele SUA a scris pe rețeaua Truth că „există informații” conform cărora Teheranul ar impune taxe de trecere petrolierelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și a transmis că „ar fi mai bine să nu facă asta” și, dacă măsura a fost introdusă, „ar fi bine să înceteze imediat”. Într-o altă postare, Trump a susținut că Iranul face o „treabă proastă” în gestionarea petrolului în zonă și că situația nu ar respecta „acordul” pe care spune că l-a încheiat. În paralel, mass-media iraniană a relatat că Kamal Kharrazi, șeful Consiliului strategic pentru relații externe al Iranului și fost ministru de externe (1997–2005), a murit din cauza rănilor suferite într-un atac israeliano-american produs în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate. Conform relatărilor citate de G4Media, în atac ar fi fost ucisă și soția sa, iar locuința lor din Teheran ar fi fost lovită. Pe plan militar, tensiunile au continuat în Israel, unde au fost declanșate alerte antiaeriene în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv și în sud, după lansări de rachete din Liban, relatează AFP, citată de G4Media. Presa israeliană a indicat că sistemele de apărare aeriană au interceptat cel puțin o rachetă, fără raportări imediate de victime. Într-un alt subiect, Teheranul a negat informațiile vehiculate în unele publicații despre o presupusă sosire a unei delegații iraniene la Islamabad pentru negocieri cu SUA, notează La Repubblica , citată de G4Media. O sursă invocată de agenția Tasnim a afirmat că informația este „complet falsă” și că negocierile ar rămâne suspendate atât timp cât, potrivit aceleiași surse, nu sunt respectate angajamentele privind încetarea focului în Liban și continuă atacurile Israelului. [...]
Donald Trump acuză Iranul că nu respectă înțelegerea privind tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Mediafax . Președintele SUA a susținut vineri că situația din acest punct strategic nu ar fi „conformă cu acordul existent”. Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a criticat direct modul în care Teheranul ar permite trecerea petrolului prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței la nivel global. „Iranul face o treabă foarte slabă, lipsită de onoare ar spune unii, în a permite tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta nu este acordul pe care îl avem!”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Liderul de la Casa Albă a reluat și tema unor posibile taxe impuse de Iran navelor care tranzitează zona, afirmând că Teheranul nu ar trebui să perceapă astfel de costuri. Totodată, Trump a invocat „rapoarte” potrivit cărora petrolierele ar fi taxate și a cerut oprirea imediată a practicii, dacă informațiile se confirmă. În același context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că Statele Unite se opun perceperii de taxe de către Iran pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Mediafax notează că subiectul unor eventuale aranjamente între Washington și Teheran ar urma să fie discutat în următoarele două săptămâni, perioadă în care este în vigoare un armistițiu. [...]
Un volum aflat în pregătire susține că Benjamin Netanyahu l-ar fi convins pe Donald Trump să lovească Iranul , potrivit Le Figaro , care citează fragmente publicate de presa americană. Articolul arată că influența premierului israelian asupra președintelui SUA „ar fi jucat un rol crucial” în decizia Washingtonului de a intra în război cu Iranul. Conform relatării, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după ce Netanyahu ar fi prezentat operațiunea într-o reuniune secretă la Casa Albă, iar în cercul restrâns al președintelui ar fi existat puține opinii contrare. Le Figaro notează că vicepreședintele JD Vance ar fi fost singurul care ar fi exprimat rezerve față de această opțiune militară, înainte de a se alinia poziției președintelui. În același timp, directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi privit cu scepticism estimările optimiste ale lui Netanyahu privind o posibilă schimbare de regim, la fel ca Marco Rubio, consilier pentru securitate națională și secretar de stat. „Potrivit unor fragmente dintr-o carte ce urmează să apară, scrisă de jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan și publicate de The New York Times, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după o prezentare a operațiunii făcută de premierul israelian în cadrul unei reuniuni secrete la Casa Albă.” [...]
Mark Rutte le-a spus unor aliați NATO că Donald Trump cere angajamente rapide pentru contribuții la securizarea Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media , care citează Reuters via Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis în contextul în care președintele SUA vrea răspunsuri „în următoarele zile”, au declarat pentru Reuters trei diplomați europeni. Rutte s-a întâlnit miercuri, la Washington, cu Trump, pe fondul tensiunilor din interiorul Alianței legate de războiul împotriva Iranului. NATO a confirmat că secretarul general discută cu aliații despre întrevederea din SUA și despre așteptările Washingtonului privind libertatea de navigație în zonă. „Este clar că SUA aşteaptă angajamente şi acţiuni concrete pentru a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart. Unul dintre diplomații citați a spus că există „frustrare” la Washington, invocând lipsa consultărilor cu aliații înainte și după declanșarea războiului. În același timp, același diplomat a susținut că, deși „NATO în sine nu joacă un rol” în conflict, aliații ar vrea să contribuie la soluții pe termen lung pentru Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin sprijinirea unui cadru de negocieri cu Iranul. Potrivit relatării, țările europene au refuzat anterior solicitarea lui Trump de a trimite nave de război într-o operațiune împotriva Iranului pentru redeschiderea strâmtorii, iar președintele american a afirmat că ia în calcul retragerea SUA din NATO. Trump a continuat criticile și după armistițiul acceptat de SUA și Iran în noaptea de marți spre miercuri, pentru o perioadă de două săptămâni, în care părțile ar urma să caute o soluție negociată; el a scris pe Truth Social că „NATO nu a fost acolo” când SUA au avut nevoie, iar Rutte a declarat la CNN că Trump este „în mod clar dezamăgit” de mulți aliați. În plan operațional, Iranul a permis de la începutul războiului doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, dar a acceptat redeschiderea în urma armistițiului. Teheranul a amenințat însă miercuri că s-ar putea retrage din înțelegere și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban; în aceeași zi au traversat strâmtoarea cinci nave, față de 11 cu o zi înainte, iar Emiratele Arabe Unite au indicat că aproximativ 230 de petroliere încărcate cu petrol așteaptă în Golful Persic să plece imediat ce ruta va fi redeschisă. [...]
Ministrul britanic de Externe a spus că loviturile Israelului asupra Libanului sunt „profund dăunătoare” , potrivit Reuters . Yvette Cooper a avertizat joi, 9 aprilie, că intensificarea atacurilor riscă să destabilizeze armistițiul dintre Statele Unite și Iran și să amplifice tensiunile în regiune. Cooper a declarat la Times Radio că Londra vrea ca Libanul să fie inclus în încetarea focului și ca aceasta să fie extinsă pentru a acoperi și frontul libanez, argumentând că altfel efectul ar putea fi o destabilizare regională mai largă. „Escaladarea pe care am văzut-o ieri din partea Israelului a fost profund dăunătoare și vrem să vedem un sfârșit al ostilităților.” În același timp, Marea Britanie încearcă să gestioneze presiunea venită din partea președintelui american Donald Trump, care a criticat Londra pentru sprijin insuficient acordat Washingtonului în războiul cu Iranul, notează Reuters. În paralel, Regatul Unit spune că a încercat să contribuie la apărarea aliaților săi din Golf și lucrează cu alte țări la soluții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută strategică pentru transporturile de energie. Întrebată despre tensiunile cu principalul aliat, Cooper a spus că Londra poate rămâne apropiată de Washington chiar dacă adoptă o abordare diferită în regiune, dar a criticat unele declarații ale lui Trump, inclusiv amenințarea de a „distruge civilizația” Iranului, pe care le-a descris drept periculoase din cauza riscului de escaladare. [...]
China își poate consolida influența în războiul din Iran fără intervenție militară , folosind pârghii economice și diplomatice, conform unei analize publicate de Digi24 . În contextul crizei provocate de președintele Trump, China se conturează ca un potențial câștigător al conflictului pentru Strâmtoarea Ormuz , având capacitatea de a transforma un armistițiu fragil într-un avantaj geopolitic durabil. Acorduri economice și strategice Beijingul a fost inițial afectat de decizia Iranului de a închide strâmtoarea, dar a reușit să obțină un avantaj printr-un acord cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Acest acord permite navelor cu destinația China să treacă fără a plăti taxe, ocolind astfel sancțiunile impuse Iranului. Acordul implică verificări și coduri transmise prin radio, fiind parte a unei strategii mai ample de consolidare a poziției Chinei în Orientul Mijlociu. China își întărește relațiile cu IRGC, iar sprijinul său include și instruirea ofițerilor iranieni în utilizarea tehnologiilor chineze de recunoaștere facială pentru a suprima tulburările interne. Această colaborare subliniază angajamentul Beijingului de a-și extinde influența în regiune. Pregătiri pentru crize energetice În timp ce președintele Trump pare să subestimeze importanța strategică a Strâmtorii Ormuz, China se pregătește pentru o eventuală criză energetică. Beijingul acumulează rezerve mari de petrol și investește în energie regenerabilă și vehicule electrice. Aceste măsuri reflectă dorința Chinei de a deveni mai rezistentă la crizele din Orientul Mijlociu și de a-și extinde influența globală. Inițiative diplomatice Pe plan diplomatic, China acționează pentru a umple vidul de leadership global lăsat de SUA. Beijingul își propune să conducă organismul ONU responsabil de guvernanța oceanelor, fiind prima națiune din Asia-Pacific care aspiră la această poziție. „China nu lasă această criză inspirată de Trump să treacă nefolosită. Și pe plan diplomatic, ea este în mișcare, insistând să fie prima națiune din Asia-Pacific care conduce organismul ONU responsabil de marea liberă și guvernanța oceanelor.” Luna viitoare, președintele Trump va vizita Beijingul, dar nu se așteaptă ca Xi Jinping să cedeze în fața presiunilor americane. China își consolidează astfel poziția printr-o combinație de strategii economice și diplomatice, fără a recurge la intervenții militare directe. Această abordare reflectă o schimbare în modul în care Beijingul își exercită puterea pe scena internațională. [...]
