Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump i-a insultat public pe Tucker Carlson, Megyn Kelly, Candace Owens și Alex Jones într-o postare pe Truth Social, acuzându-i că ar susține ca Iranul să obțină arma nucleară, potrivit The Jerusalem Post. Mesajul a fost publicat joi seară, iar articolul este datat 10 aprilie 2026.
Președintele SUA i-a descris pe cei patru influenceri de dreapta ca fiind „stupid people”, cu „low IQs”, și a susținut că aceștia îl „combat” de ani de zile. În aceeași postare, Trump a afirmat că pozițiile lor ar fi „opuse” mișcării MAGA și că „Make America Great Again” ar fi de partea lui.
În postare, Trump a susținut că cei patru „think it is wonderful for Iran... to have a nuclear weapon”, motivând că ar urmări atenție și audiență. El i-a acuzat că ar căuta „clicks” pentru „Third Rate Podcasts” și i-a etichetat drept „NUT JOBS” și „TROUBLEMAKERS”.
„Sunt oameni proști, ei știu asta, familiile lor știu asta și toată lumea știe asta, de asemenea!”
Ieșirea publică are loc pe fondul unei teme sensibile în politica externă americană, programul nuclear iranian, pe care Trump îl folosește în mesaj ca linie de demarcație între propria poziție și cea atribuită criticilor săi din zona conservatoare.
Trump a continuat cu atacuri punctuale. Despre Tucker Carlson a scris că ar fi un „Hand Flailing Fool” și a adăugat că „couldn't even finish College”, sugerând inclusiv că ar trebui să consulte „a good psychiatrist”.
În cazul lui Megyn Kelly, Trump a reluat episodul din campania prezidențială din 2016, când aceasta l-a întrebat despre afirmații jignitoare la adresa femeilor, iar el a răspuns „Only Rosie O’Donnell”, replică devenită virală. Despre Candace Owens, Trump a numit-o „Crazy” și a menționat acuzația acesteia la adresa Primei Doamne a Franței, Brigitte Macron, adăugând că ar exista un proces în curs din care aceasta „va câștiga, sper, mulți bani”.
Referitor la Alex Jones, Trump l-a numit „Bankrupt Alex Jones” și a invocat cazul Sandy Hook, afirmând că Jones și-ar fi pierdut averea după ce ar fi atacat familiile victimelor, susținând „ridiculously” că masacrul ar fi fost o înscenare.
În aceeași postare, Trump a atacat și consiliul editorial al Wall Street Journal, pe care l-a numit „one of the worst and most inaccurate ‘Editorial Boards’ in the World”. Potrivit articolului, reacția vine după ce publicația ar fi scris că Trump „declared premature victory in Iran”.
Trump a respins formularea și a susținut că „it is a Victory” și că, „because of me, IRAN WILL NEVER HAVE A NUCLEAR WEAPON”. Totodată, el a afirmat că „very quickly” se va vedea petrol „start flowing”, „with or without the help of Iran”, prezentând această evoluție ca pe o consecință a acțiunilor sale.
Ieșirea combină, astfel, o dispută internă cu figuri influente din zona conservatoare americană cu o dispută mediatică, în timp ce Trump își reafirmă public linia dură privind Iranul și își revendică un rezultat pe care îl numește „victorie”, fără a oferi în postare detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar sta la baza acestei concluzii.
Recomandate
O nouă ieșire publică a lui Donald Trump ridică riscuri de confuzie diplomatică într-o zonă-cheie pentru comerțul global cu energie , după ce, într-o ședință de cabinet la Casa Albă, a amenințat că va „spulbera” Omanul, deși sultanatul este aliat al Statelor Unite, potrivit Libertatea . Declarația a venit când Trump a fost întrebat despre un scenariu în care controlul asupra Strâmtorii Ormuz ar urma să fie exercitat în egală măsură de Oman și Iran. El a respins ideea și a spus că strâmtoarea va rămâne deschisă tuturor, insistând că sunt „ape internaționale” care vor fi supravegheate, dar „nimeni nu o va controla”. În acest context, a rostit însă amenințarea la adresa Omanului, pe care publicația o descrie ca rezultat al unei confuzii cu Iranul. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru fluxurile de energie Miza depășește episodul de comunicare: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume, iar orice escaladare verbală sau ambiguitate privind controlul și securitatea ei poate alimenta tensiuni regionale și incertitudine în piețele energetice. În material se menționează explicit că Trump a exclus ideea unui control împărțit și a susținut menținerea deschiderii strâmtorii pentru navigație. A doua confuzie: Iran amestecat cu Venezuela În aceeași intervenție, Trump a afirmat că economia SUA rămâne solidă „în ciuda conflictului cu Venezuela”, adăugând că această țară „nu mai are marină” și „nu mai are forțe aeriene”. Potrivit AFP, citată de Libertatea , formulări de acest tip sunt folosite de obicei de Trump pentru a se referi la Iran, ceea ce a alimentat din nou confuzia. Context: un șir de erori publice și discuții despre starea de sănătate Libertatea notează că nu este prima dată când Trump face astfel de greșeli, amintind episoade anterioare în care ar fi confundat Albania cu Armenia sau Islanda cu Groenlanda. Tot marți, el a declarat că examinarea sa medicală periodică a decurs „perfect”, pe fondul intensificării discuțiilor publice despre starea sa de sănătate. [...]
Concentrarea de forțe navale americane în Caraibe ridică presiunea operațională asupra Pentagonului , pe fondul unor misiuni prelungite care, potrivit Antena 3 , ar putea permite SUA să acționeze rapid împotriva Cubei dacă președintele Donald Trump ar da undă verde finală. Potrivit relatării, Pentagonul ar fi petrecut luni întregi poziționând trupe și armament pentru un posibil atac, după ce presiunile economice și politice nu ar fi reușit să răstoarne guvernul comunist de la Havana. În acest context, prezența întărită a Marinei SUA în regiune este descrisă ca fiind cea mai mare din lume în afara Orientului Mijlociu, ceea ce ar reduce timpul de reacție pentru o eventuală operațiune. Ce capabilități sunt deja în zonă Materialul indică o desfășurare care include atât platforme de lovire, cât și mijloace de supraveghere: grupul de atac al portavionului USS Nimitz , intrat în Caraibe în luna mai, împreună cu distrugătoare și crucișătoare capabile să lanseze rachete de precizie asupra țintelor de pe uscat; drone avansate și aeronave de supraveghere care ar fi „înconjurat” Cuba timp de luni, conform site-urilor de urmărire a zborurilor; nave amfibii și escortele USS Kearsarge , care transportă 2.500 de pușcași marini , aflate în largul coastei Virginiei și pregătite pentru o nouă desfășurare, cu posibilitatea de a înlocui nave care se întorc acasă. În același timp, sursa notează că, pentru o invazie terestră de amploare, Pentagonul ar avea nevoie de trupe suplimentare. „Fereastra” de acțiune, limitată de uzura flotei și a echipajelor Un element central al analizei este constrângerea de timp: mai multe dintre cele mai mari nave de război desfășurate în vară se apropie de 10 luni pe mare , peste intervalul obișnuit de șase–șapte luni . Această prelungire ar alimenta îngrijorări privind suprasolicitarea echipajelor și ar pune presiune pe o forță navală care, potrivit textului, derulează și o blocadă a navelor iraniene în Golful Persic . Un oficial din domeniul apărării, citat sub protecția anonimatului, avertizează că desfășurările consecutive lungi se acumulează și complică recondiționarea și reparațiile după revenirea navelor. Context politic și semnale publice În material este citat și secretarul de stat Marco Rubio , care a susținut că situația Cubei reprezintă un risc de securitate pentru SUA: „Cuba se află în mare pericol. A avea un stat eșuat la 90 de mile de țărmurile noastre reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite.” De asemenea, Mark Cancian, fost oficial al Pentagonului și analist senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, apreciază că prezența portavionului ar putea avea în primul rând rol de descurajare, dar ar putea fi folosită dacă ar fi necesar. El enumeră drept scenarii posibile lovituri aeriene pentru neutralizarea apărării antiaeriene sau țintirea conducerii. Casa Albă ar fi trimis întrebări Pentagonului, însă Marina a refuzat să comenteze desfășurările, iar Comandamentul Sudic al Forțelor Navale nu a răspuns unei solicitări de comentarii, potrivit articolului. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Din datele prezentate, miza imediată nu este doar decizia politică, ci și sustenabilitatea operațională: menținerea unei prezențe navale mari pentru perioade peste normele uzuale poate reduce flexibilitatea de rotație a navelor și poate amplifica problemele de mentenanță și retenție a personalului. În lipsa unor poziții oficiale publice suplimentare, rămâne neclar dacă și în ce formă ar exista un calendar de decizie sau o schimbare de postură militară în perioada următoare. [...]
SUA au lovit din nou ținte militare în Iran, invocând protecția traficului prin Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care Washingtonul susține că armistițiul general din conflict „încă se menține”, potrivit Politico . Miza imediată este operațională și economică: securitatea unei rute maritime prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Loviturile aeriene au vizat un obiectiv militar de pe coasta sudică a Iranului, considerat o amenințare pentru forțele americane și pentru navigația comercială în Strâmtoarea Hormuz, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului. În paralel, forțele SUA au doborât patru drone iraniene, despre care același oficial a spus că reprezentau, de asemenea, o amenințare. „Forțele SUA au lovit și o stație iraniană de control la sol în Bandar Abbas care era pe punctul de a lansa o a cincea dronă. Aceste acțiuni au fost măsurate, strict defensive și au avut ca scop menținerea armistițiului.” De ce contează: Hormuz, punct critic pentru petrol și transport maritim Atacurile vin în contextul negocierilor pentru încheierea campaniei militare comune SUA–Israel în Iran, conflict care, potrivit publicației, a dus la mii de morți și a împins în sus prețurile petrolului la nivel global. Chiar dacă Washingtonul descrie loviturile drept „defensive”, ele au loc într-o zonă cu sensibilitate ridicată pentru piețele energetice și pentru lanțurile logistice maritime. Politico notează că acesta este al doilea atac al SUA în Iran într-o săptămână. Luni, Washingtonul a anunțat „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului asupra mai multor ținte, inclusiv lansatoare de rachete și ambarcațiuni iraniene care ar fi încercat să planteze mine în Strâmtoarea Hormuz. Semnal politic: Trump spune că „un acord ar putea fi atins”, dar lasă deschisă escaladarea Președintele Donald Trump a declarat miercuri că un acord „ar putea fi atins”, însă a sugerat că, în lipsa unei înțelegeri, SUA „vor trebui să termine treaba”, relatează Politico. Tot miercuri, Trump a respins o propunere care ar fi presupus ca Iranul și Omanul (descris ca facilitator important al discuțiilor din culise) să supravegheze traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit relatării, Trump a insistat că Iranul nu ar trebui să aibă control asupra acestei rute și a spus că își dorește ca SUA să „vegheze” asupra ei, tratând-o ca pe o zonă de apă internațională. [...]
Donald Trump ridică miza în negocierile cu Iranul și condiționează orice acord de concesii fără ridicarea sancțiunilor , semnal care poate prelungi tensiunile din regiune și menține riscurile pentru fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . Într-o ședință de cabinet, Trump a spus că nu se grăbește să încheie un acord și a respins ideea că ar fi constrâns de costul politic intern al conflictului, afirmând că „nu-i pasă de alegerile de la jumătatea mandatului” din noiembrie, când miza este controlul asupra Congresului. El a susținut că Iranul ar încerca să tragă de timp în speranța unei slăbiri politice a sa, dar că această strategie „nu va da roade”. Președintele american a afirmat că SUA ar putea ajunge „în curând” la un acord pentru a pune capăt conflictului, însă a avertizat că administrația nu este încă mulțumită de termeni și că este dispusă să reia luptele dacă nu obține condițiile dorite. Sancțiunile rămân, chiar și cu predarea uraniului Trump a mai declarat, într-un interviu telefonic pentru PBS News , că Iranul nu va beneficia de ridicarea sancțiunilor dacă renunță la stocul de uraniu puternic îmbogățit, respingând explicit această posibilitate. Dispută pe „memorandumul” apărut în presa iraniană Casa Albă a respins informațiile apărute în presa de stat iraniană despre un proiect de memorandum de înțelegere, pe care l-a calificat drept „complet fabricat”. Potrivit materialului, presa iraniană a susținut că documentul ar cere retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene. În același context, oficiali americani au declarat că Trump ar fi dispus să ridice blocada dacă Iranul permite navelor comerciale să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a spus că președintele va accepta doar un acord care „trebuie să garanteze că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”. De ce contează Mesajul că Washingtonul nu leagă concesiile nucleare de relaxarea sancțiunilor și că rămâne deschis la reluarea luptelor indică o negociere mai dură, cu potențial de prelungire a incertitudinii în jurul securității maritime și a tranzitului comercial printr-un punct critic precum Strâmtoarea Ormuz. În lipsa unor termeni agreați, riscul de escaladare rămâne, iar un calendar clar pentru un acord nu este conturat în informațiile prezentate. [...]
Sprijinul public al lui Trump pentru Pașinian ridică miza geopolitică a alegerilor din Armenia , într-un moment în care Erevanul încearcă să-și consolideze pivotarea spre Occident și să se distanțeze de Rusia, potrivit Agerpres . Donald Trump a transmis, într-un mesaj pe rețeaua sa Truth Social , că premierul Nikol Pașinian beneficiază de sprijinul său „complet și total” înaintea alegerilor legislative din 7 iunie, descrise ca un test pentru actualul guvern de la Erevan. Anunțul vine la o zi după vizita în Armenia a șefului diplomației americane. Coridorul „Ruta Trump” și interesul economic invocat de Washington În timpul vizitei la Erevan, secretarul de stat Marco Rubio a reînnoit sprijinul SUA pentru un proiect de coridor rutier și feroviar care traversează Armenia și leagă anumite regiuni ale Azerbaidjanului, stat rival. Proiectul este numit în onoarea actualului președinte american. Trump a susținut că, în curând, SUA și Armenia vor lansa împreună „Ruta Trump pentru pace și prosperitate internațională”, despre care afirmă că „va transforma Caucazul de Sud” și „va ajuta companiile energetice americane” să obțină acces „din Asia Centrală până în Statele Unite”. Alegeri pe fondul ruperii de Moscova și al dependențelor economice Guvernul condus de Pașinian reproșează Rusiei că nu a ajutat Armenia în fața trupelor de la Baku în timpul războiului scurt din 2023, care a permis Azerbaidjanului să recucerească întreaga regiune Karabah, disputată de decenii. În acest context, Pașinian a înghețat participarea Armeniei la o alianță regională condusă de Moscova și a căutat să întărească legăturile cu Bruxellesul și Washingtonul, evocând inclusiv o posibilă aderare la UE. Principalul adversar al lui Pașinian la scrutinul din 7 iunie este omul de afaceri ruso-armean Samvel Karapetian, care a avertizat împotriva unei „goane imprudente” spre Occident. Partidul premierului este creditat pe primul loc în sondaje, însă, potrivit informațiilor citate, nu domină un sistem politic descris ca fiind foarte fragmentat. În pofida tensiunilor politice, Rusia rămâne principalul partener comercial al Armeniei, iar țara depinde de Moscova pentru aprovizionarea cu armament și energie, ceea ce limitează spațiul de manevră al Erevanului indiferent de rezultatul alegerilor. [...]
Ambasada SUA la Kiev spune că își continuă activitatea, contrazicând ideea unei retrageri americane, într-un moment în care Rusia încearcă să inducă presiune diplomatică prin amenințări cu atacuri asupra capitalei ucrainene , potrivit HotNews . Ambasada SUA la Kiev a transmis, într-o postare pe X, că este deschisă și că „nu au intervenit modificări” în operațiuni, calificând drept false informațiile contrare. Reprezentanța diplomatică a reiterat și avertismentul Departamentului de Stat potrivit căruia cetățenii americani nu ar trebui să călătorească în Ucraina „sub niciun motiv”, invocând conflictul armat. Declarația vine după ce șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a afirmat la sosirea la o reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE din Cipru că „toți europenii au rămas” la Kiev, în timp ce „America a plecat”. Contradicția și explicațiile vehiculate la Kiev Informația despre plecarea americanilor a fost negată și de un oficial ucrainean. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tihîi, citat de Kyiv Post, a spus că „informațiile privind plecarea Ambasadei SUA nu sunt adevărate”. În același timp, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, Dmitro Litvin, a descris situația drept „ciudată” și a sugerat că Kallas s-ar fi putut referi la plecarea temporară a unor diplomați americani din capitală înaintea unui atac masiv recent al Rusiei (în noaptea de sâmbătă spre duminică, conform relatării). Un reprezentant al Ambasadei SUA la Kiev a refuzat să comenteze declarațiile lui Litvin. Context: amenințările Rusiei și reacția diplomatică în Europa Discuțiile au loc pe fondul amenințărilor lansate de Rusia la adresa Kievului. Pe 25 mai, ministrul rus de externe Serghei Lavrov l-a sunat pe secretarul de stat american Marco Rubio și a cerut evacuarea diplomaților americani, susținând că forțele ruse „încep atacuri sistematice și susținute” asupra orașului, la ordinul președintelui Vladimir Putin. În acest context, mai multe state – inclusiv Germania, Norvegia, Olanda, Polonia și România – au convocat reprezentanții Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că România își menține personalul diplomatic în Ucraina și a calificat amenințările Moscovei drept „o escaladare gravă și iresponsabilă”. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” MAE a mai precizat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, reamintind că „niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale” ale Federației Ruse privind respectarea dreptului internațional. La nivelul UE, purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper a numit amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților o „escaladare inacceptabilă” și a transmis că mesajul către partea rusă este să „încetați să loviți civili”. De ce contează Menținerea sau retragerea misiunilor diplomatice din Kiev are efect direct asupra funcționării canalelor de coordonare politică și de asistență pentru Ucraina, dar și asupra semnalului de risc transmis companiilor, organizațiilor și cetățenilor străini. În acest cadru, dezmințirea publică a Ambasadei SUA indică o miză de comunicare strategică: contracararea narativelor care sugerează izolarea Kievului și creșterea presiunii prin panică și descurajare. [...]
