Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea SUA–Iran readuce riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz, după ce Donald Trump a acuzat Teheranul că a încălcat armistițiul și a avertizat că Washingtonul ar putea intensifica ofensiva militară, potrivit Euronews. Miza imediată este securitatea navigației comerciale prin Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile de petrol.
Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a susținut că forțele americane au bombardat instalații de depozitare a rachetelor și dronelor, precum și radare de coastă iraniene, ca răspuns la o nouă încălcare a încetării ostilităților. Președintele SUA a avertizat că, dacă atacurile continuă, SUA ar putea „definitiva pe cale militară” operațiunile începute, până la punctul în care Republica Islamică „va înceta să existe”.
Cu câteva ore înaintea postării lui Trump, Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM) a anunțat o nouă serie de atacuri asupra mai multor ținte militare din Iran, ca răspuns la un atac cu dronă atribuit Teheranului asupra petrolierului M/T Kiku, sub pavilion panamez, în timp ce nava naviga prin Strâmtoarea Ormuz.
În comunicatul citat de Euronews, CENTCOM a precizat că ofensiva a vizat:
Trump a acuzat anterior Iranul că a încălcat „nesăbuit” armistițiul, după lansarea a „cel puțin patru drone de atac unidirecțional” împotriva navelor care tranzitau Strâmtoarea Ormuz.
Potrivit informațiilor din material, acestea sunt primele schimburi între cele două părți după ce SUA și Iran au semnat, pe 17 iunie, un memorandum de înțelegere pentru încetarea ostilităților și pentru asigurarea liberei navigații prin Ormuz, în paralel cu negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian.
Recomandate
Sprijinul public al regelui Marocului pentru Arabia Saudită ridică miza riscurilor comerciale din Marea Roșie , într-un moment în care atacurile din zonă pot împinge în sus costurile de transport, asigurare și logistică pe rute-cheie între Asia, Africa și Europa, potrivit Antena 3 . Regele Marocului, Mohammed al VI-lea, considerat de Antena 3 „cel mai bogat monarh din Africa”, a transmis că „orice atac asupra Arabiei Saudite este un atac asupra Marocului”, în contextul unor noi atacuri lansate de mișcarea Houthi din Yemen împotriva regatului din Golf. Mesajele au fost trimise separat regelui Salman și prințului moștenitor Mohammed bin Salman, potrivit publicației Saudi Gazette, citate de Insider Africa. De ce contează economic: rutele maritime și costurile de transport În material se arată că instabilitatea din zona Mării Roșii și a strâmtorii Bab al-Mandab poate perturba rutele comerciale majore care leagă Asia, Africa și Europa. O insecuritate prelungită ar putea duce la creșterea costurilor de transport maritim, de asigurare și de logistică, cu efecte în lanț asupra comerțului și livrărilor internaționale. În acest context, monarhul marocan a avertizat că atacurile continue amenință nu doar securitatea regională, ci și „coridoarele maritime esențiale pentru economia mondială” și navigația internațională. Mesaj politic și argumente de drept internațional Mohammed al VI-lea a condamnat atacurile asupra zonelor civile, obiectivelor economice și infrastructurii esențiale din Arabia Saudită și a reafirmat sprijinul pentru securitatea, suveranitatea și stabilitatea regatului. El a criticat și tentativele de a viza orașele Mecca și Medina, susținând că astfel de acțiuni afectează sentimentele a peste 1,8 miliarde de musulmani. „În acest moment delicat prin care trece țara dumneavoastră, responsabilitatea istorică, valorile religioase și considerentele strategice ne cer tuturor să rămânem uniți pentru apărarea drepturilor, suveranității, securității și locurilor sfinte ale națiunii musulmane” Regele a mai spus că atacurile încalcă dreptul internațional, invocând Rezoluția 2216 a Consiliului de Securitate al ONU (2015) și Rezoluția 2722 (2024) . Totodată, a cerut ca cei responsabili să fie trași la răspundere și a acuzat rebelii Houthi și pe cei care „îi sprijină, finanțează și înarmează”. Context: interese economice și relații strategice Antena 3 notează că monarhul are interese de afaceri extinse prin participațiile deținute de familia regală, în special prin grupul de investiții Al Mada, cu expunere în sectoare precum banking, minerit, telecomunicații, energie și retail, în mai multe țări africane. Publicația amintește că Forbes l-a descris anterior drept cel mai bogat monarh din Africa, deși estimările averii personale au variat. În ansamblu, mesajele regelui sunt prezentate ca o consolidare a relației strategice dintre Maroc și Arabia Saudită și a legăturilor cu statele din Golf, pe fondul reapariției riscurilor pentru securitate, comerț și rutele maritime internaționale. [...]
Senatul SUA a votat oprirea oficială a monedei de 1 cent, o măsură care ar aduce economii anuale de 56 de milioane de dolari (aprox. 250 milioane lei), după ce Monetăria americană a încetat deja producția în 2025, potrivit Mediafax . Proiectul de lege cere guvernului federal să nu mai fabrice moneda de un cent, oferind acoperire legală deciziei administrației Trump de anul trecut, conform Associated Press (AP), citată de publicație. Moneda, introdusă printre primele emisiuni după înființarea Monetăriei în 1792, a devenit tot mai costisitoare de produs și este folosită de tot mai puțini consumatori, pe fondul extinderii plăților digitale. De ce contează: cost de producție de aproape patru ori peste valoarea nominală Monetăria SUA susține că producția unui cent costă „aproape 4 cenți”, iar oprirea fabricării ar genera „economii imediate de 56 de milioane de dolari anual” (aprox. 250 milioane lei). Din perspectiva cheltuirii banilor publici, argumentul central este reducerea risipei: statul plătește semnificativ mai mult decât valoarea monedei pe care o pune în circulație. Inițiativa legislativă, denumită „ Legea Cenților Comuni ”, a fost susținută bipartizan de Lisa McClain (republicană, Michigan) și Robert Garcia (democrat, California). Garcia a justificat măsura prin raportul cost–beneficiu al monedei: „Când vine vorba de gestionarea risipei și de asigurarea faptului că banii din taxe sunt cheltuiți cu înțelepciune, este de bun simț să nu mai fabricăm o monedă a cărei producție costă de aproape patru ori mai mult decât merită.” Ce se schimbă în practică pentru retail și consumatori Încetarea producției nu înseamnă dispariția imediată a monedelor de 1 cent din economie. Acestea rămân în circulație, iar consumatorii și magazinele le pot folosi în continuare, notează Mediafax. Proiectul de lege introduce însă proceduri pentru perioada de tranziție, pe măsură ce moneda este „eliminată treptat”, inclusiv posibilitatea ca magazinele să rotunjească valoarea tranzacțiilor în sus sau în jos la cei mai apropiați 5 cenți. Ca reper al dimensiunii circulației, Monetăria a declarat că a produs 3,2 miliarde de monede de un cent în 2024. Ce urmează Potrivit sursei, se așteaptă ca președintele Donald Trump să semneze proiectul de lege. El a scris anul trecut, într-o postare pe rețelele sociale, că SUA a produs moneda de 1 cent „mult prea mult timp”. [...]
Liderii europeni acuză Rusia că lovește deliberat infrastructură civilă și științifică după atacurile asupra Kievului care au avariat Academia Națională de Științe și o unitate medicală, potrivit Kyiv Post . Mesajele publice ale mai multor oficiali indică o presiune politică în creștere pentru întărirea sprijinului de apărare acordat Ucrainei și pentru menținerea cadrului de sancțiuni și izolare diplomatică a Moscovei. Atacurile rusești din 28 septembrie au ucis două persoane și au rănit 26, conform autorităților din Kiev. Printre țintele lovite s-au numărat clădirea Academiei, o companie farmaceutică și o facilitate medicală, iar pagube au fost raportate în mai multe districte ale capitalei. Reacția UE: „știința a devenit o țintă” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că lovitura arată că și comunitatea științifică a Ucrainei a ajuns să fie vizată. „Astăzi, știința a devenit o țintă pentru Rusia.” Ea a adăugat că Europa „lucrează mai mult ca niciodată” pentru a consolida apărarea Ucrainei și a transmis un mesaj de solidaritate cu victimele și echipele de salvare. Diplomați și lideri europeni: acuzații de încălcare a dreptului internațional Ambasada Franței în Ucraina a plasat atacul asupra Academiei în seria loviturilor asupra instituțiilor educaționale din Kiev și a susținut că Rusia „vizează civilii și cunoașterea”. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a menționat explicit lovirea unei clinici și a Academiei în centrul orașului și a calificat atacurile drept „îngrozitoare”, susținând că țintirea deliberată a civililor reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a afirmat că oamenii de știință și personalul ar trebui să poată lucra în siguranță și că instituțiile civile nu trebuie să fie ținte. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a condamnat continuarea atacurilor asupra țintelor civile, pe care le-a descris ca fiind în „încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a condamnat atacurile asupra Kievului și altor orașe, avertizând și asupra loviturilor din apropierea frontierei cu Polonia și a rutelor folosite pentru asistența internațională, pe care le-a numit „un act nechibzuit de escaladare”. Ce s-a întâmplat la Academia de Științe și ce urmează Lovitura asupra Academiei a avut și o încărcătură simbolică, instituția fiind în centrul mediului științific și academic ucrainean. Atacul a provocat un incendiu și a declanșat o operațiune de salvare în interiorul clădirii; primele informații ale autorităților din Kiev indicau un deces și mai mulți răniți la acest punct. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că echipele de intervenție căutau persoane care ar putea fi încă prinse sub dărâmături și a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei, argumentând că loviturile vor continua dacă nu există un răspuns ferm din partea partenerilor internaționali. [...]
Rusia a expulzat diplomați ungari, amplificând riscul de fricțiuni în relația Budapesta–Moscova , după ce Ungaria a decis în septembrie să trimită acasă 10 diplomați ruși invocând securitatea națională, potrivit Euronews . Mișcarea vine pe fondul unei repoziționări de politică externă la Budapesta, care poate afecta inclusiv cooperarea regională în UE și NATO. Măsura de retorsiune a fost comunicată după ce însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Moscova, Gábor Gergics, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Conform informațiilor, mai mulți angajați ai Ambasadei Ungariei din Moscova și ai consulatelor din Sankt Petersburg și Kazan trebuie să părăsească Rusia în termen de două săptămâni. Moscova a descris expulzarea celor 10 diplomați ruși decisă de Budapesta drept „nefondată și vădit neprietenosă”. Reacția Budapestei: fără escaladare, dar fără retragerea deciziei Ministerul ungar de Externe a confirmat expulzările decise de Rusia, însă a transmis că Ungaria nu dorește escaladarea tensiunilor diplomatice și că își menține decizia de a expulza diplomații ruși. Totodată, Budapesta a precizat că misiunile sale diplomatice din Rusia continuă să funcționeze. Context: schimbare de direcție după venirea la putere a lui Péter Magyar Expulzările reciproce au loc în contextul unei schimbări de politică externă după instalarea guvernului condus de premierul Péter Magyar. Noul executiv a transmis delegației Ungariei la ONU că Rusia reprezintă o amenințare pentru Ungaria și pentru ordinea internațională și a condamnat războiul din Ucraina, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia la autoapărare. Schimbarea este cu atât mai relevantă cu cât, în perioada în care Viktor Orbán a fost la putere timp de 16 ani, Budapesta a menținut relații apropiate cu Vladimir Putin și a susținut continuarea achizițiilor de energie rusească chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei. În plus, guvernul Orbán a refuzat să se alăture valurilor de expulzări de diplomați ruși inițiate de mai multe state europene după 2022. De la „ruptură” la „pragmatism”: ce semnal transmite noul guvern Deși tonul față de Moscova s-a înăsprit, guvernul de la Budapesta nu anunță o rupere a relațiilor cu Rusia. Péter Magyar a vorbit despre menținerea unor relații „pragmatice”, în paralel cu eforturi de consolidare a legăturilor cu UE și NATO și de îmbunătățire a relației cu Kievul. Conflictul diplomatic a fost declanșat după decizia Ungariei din 8 septembrie de a expulza 10 diplomați ruși. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că aceștia ar fi desfășurat activități incompatibile cu statutul diplomatic prevăzut de Convenția de la Viena, însă autoritățile ungare nu au oferit public detalii suplimentare despre aceste activități. [...]
Israelul a cerut suspendarea zborurilor Flydubai –Tel Aviv după incidentul violent din avion , iar autoritățile și companiile aeriene au început să reorganizeze rapid rutele și capacitatea de transport în regiune, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc la bordul unui zbor Flydubai de la Dubai la Tel Aviv, unde un bărbat l-a înjunghiat pe pilot și ar fi încercat să preia controlul aeronavei. La aproximativ două ore de la decolare, avionul a pierdut peste 5.200 de metri altitudine în mai puțin de două minute, înainte ca pasagerii și echipajul să-l imobilizeze pe atacator și să recâștige controlul, aterizând de urgență în Arabia Saudită. Ce spune Netanyahu și ce indică anchetele Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că anchetele ar arăta că atacatorul a fost supus unei „îndoctrinări radicale islamiste” și că este „foarte probabil” să fi intenționat prăbușirea avionului. Netanyahu a spus că atacatorul, pe care l-a descris drept cetățean omanez, ar fi strigat către echipaj „Ucideți-mă, ucideți-mă”, pe care premierul israelian a interpretat-o drept un indiciu de comportament suicidar. Întrebat dacă există indicii privind implicarea Iranului, Netanyahu a răspuns că este „prea devreme” pentru o concluzie. Separat, o sursă din serviciile de securitate israeliene a declarat pentru serviciul în limba arabă al BBC că o anchetă israeliană preliminară sugerează că presupusul atacator intenționa să prăbușească avionul. Potrivit aceleiași relatări, ancheta ar fi fost condusă de Mossad, iar pasagerii ar fi fost interogați după sosirea lor la Tel Aviv. Jurisdicție și anchete: Arabia Saudită, EAU, Israel Atacatorul a fost arestat în Arabia Saudită și, potrivit declarațiilor lui Netanyahu, ar urma să fie transferat în Emiratele Arabe Unite (EAU). În paralel, agenția oficială de presă a EAU a anunțat deschiderea unor anchete pentru a stabili „dacă incidentul a avut legătură cu vreo activitate sau scop terorist”. Deși copilotul este interogat în Arabia Saudită, oficiali din EAU susțin că au jurisdicție asupra incidentului, deoarece aeronava este înmatriculată acolo și zboară sub pavilionul lor. Impact operațional: zboruri suspendate și planuri de „salvare” Flydubai a suspendat zborurile între Dubai și Tel Aviv și desfășoară propria anchetă. Ministerul Transporturilor din Israel a precizat că suspendarea este în conformitate cu o directivă a lui Netanyahu. Pentru a gestiona efectele imediate asupra pasagerilor, companiile aeriene israeliene au pregătit planuri pentru zboruri de repatriere din Dubai, începând de vineri, inclusiv: El Al Israir Arkia Ministerul Transporturilor a mai transmis că a trimis o solicitare urgentă către Etihad pentru a crește numărul zborurilor între Abu Dhabi și Tel Aviv. Ce se știe despre zbor și despre pilotul rănit Zborul FZ1073, cu peste 170 de persoane la bord, a decolat miercuri la 03:05 GMT (07:05, ora României) de pe Aeroportul Internațional din Dubai, cu destinația Aeroportul Ben Gurion. Pierderea bruscă de altitudine a fost semnalată pe Flightradar24, iar ulterior aeronava a transmis un cod de urgență. Avionul a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian iordanian, apoi s-a întors spre Arabia Saudită și a aterizat în siguranță pe Aeroportul Tabuk. Pilotul înjunghiat, căpitanul Smit Machchhar, cetățean indian, a fost numit „erou” atât de Netanyahu, cât și de premierul indian Narendra Modi. Ambasadorul Indiei în EAU, Deepak Mittal, l-a vizitat la spital, iar Misiunea Indiană a transmis pe rețelele sociale că acesta este „în stare bună de sănătate și se recuperează bine”. [...]
Semnalele de „resetare” a relației UE–Marea Britanie readuc riscul de incertitudine pentru investiții , pe fondul discuțiilor despre un posibil nou referendum privind Brexitul și al mesajelor politice venite din marile capitale europene, potrivit Antena 3 . Germania a transmis că va sprijini Marea Britanie dacă aceasta decide să se realăture Uniunii Europene. Susanne Baumann , ambasadoarea Germaniei în Regatul Unit, a declarat pentru The Telegraph că „Berlinul va fi un partener pentru o relație nouă cât mai ambițioasă”, într-un moment în care lideri europeni îl îndeamnă pe premierul Andy Burnham să inverseze Brexitul. Mesajul vine la o zi după ce prim-ministrul a spus că Marea Britanie ar putea organiza un al doilea referendum privind Brexitul, după consultări despre o nouă relație pe termen lung cu UE. De ce contează pentru economie: investițiile, din nou sub presiunea incertitudinii În paralel cu deschiderea politică, economiștii avertizează că o eventuală inversare a Brexitului ar putea prelungi incertitudinea și ar afecta investițiile. Simon French, de la Panmure Liberum, a spus că incertitudinea creată de negocierile de ieșire a dus la o scădere bruscă a investițiilor de afaceri și că o nouă rundă de negocieri ar putea avea un efect similar, „în ciuda semnelor de întrebare semnificative” privind beneficiile care ar compensa acest cost. Julian Jessop, de la Institutul pro-Brexit pentru Afaceri Economice, a indicat că firmele s-ar teme de efecte asupra acordurilor comerciale existente și asupra viitoarelor reglementări, mai ales în sectoare precum științele vieții și inteligența artificială. Costuri și condiții: reintegrare ca pentru orice stat candidat Dacă Marea Britanie ar aplica pentru reintegrarea în UE, ar urma același proces de aderare ca orice alt stat candidat, notează publicația. Surse europene au transmis că Londra nu ar trebui să se aștepte să păstreze toate excepțiile de la legislația UE acumulate în cei 47 de ani de apartenență. Un punct sensibil ar fi și renunțarea la „rambursarea” bugetului UE negociată de Margaret Thatcher în 1984, ceea ce ar însemna, potrivit articolului, plăți anuale suplimentare de 5 miliarde de lire sterline (aprox. 29 miliarde lei) către bugetul de la Bruxelles, față de perioada în care Regatul Unit era stat membru. Reacții politice și calendar: summit în noiembrie, negocieri pe mai multe dosare În plan intern, Andy Burnham se confruntă cu opoziție din partea susținătorilor Brexitului. Nigel Farage, liderul Reform UK, a spus că este gata să „lupte” pentru menținerea țării în afara UE și a avertizat că un al doilea referendum ar putea diviza puternic societatea. În UE, Emmanuel Macron a spus la Madrid că o eventuală revenire ar fi „o veste foarte bună”, iar Pedro Sanchez a afirmat că Spania ar primi Marea Britanie înapoi „cu brațele deschise”. Irlanda s-a angajat, de asemenea, să sprijine o revenire, prin vocea ministrului Neale Richmond, care a numit Brexitul „un dezastru” pentru Marea Britanie „pe atât de multe fronturi”. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că Marea Britanie rămâne „un partener apropiat și valoros” și că UE rămâne deschisă să analizeze opțiunile propuse de Londra. Potrivit articolului, se conturează și un acord de „resetare”, înaintea unui summit programat în noiembrie la Bruxelles, unde ar urma să fie discutate inclusiv mobilitatea tinerilor și un pact de conectare a piețelor de carbon ale UE și Marii Britanii. The Telegraph a relatat că negociatorii ar fi aproape de un acord pe zona alimentelor și băuturilor, care ar evita o interdicție UE legată de culturile modificate genetic, printr-o excepție temporară de doi ani. În plus, premierul britanic a cerut includerea discuțiilor despre planul UE „Fabricat în Europa” în agenda summitului, invocând riscuri pentru industria auto britanică dacă nu este tratată ca „europeană” în noul sistem de subvenții. Bruxelles-ul ar fi respins solicitarea, iar Financial Times a relatat că UE a oferit în schimb discuții pe această temă anul viitor. [...]
