Știri
Știri din categoria Externe
Amenințările lui Donald Trump privind lovirea infrastructurii civile din Iran ar putea intra în zona crimelor de război, potrivit avertismentelor invocate în relatarea news.ro, după o intervenție a fostului președinte american la Fox News, în care a susținut că Teheranul „se va întoarce la masa negocierilor” și a reluat scenarii de atac asupra unor obiective esențiale pentru populație.
Trump a declarat, în emisiunea „Sunday Morning Futures with Maria Bartiromo”, că anticipează revenirea Iranului la negocieri și că SUA ar obține „tot ce vrem”, argumentând că Teheranul „nu are niciun atu”. El a susținut totodată că o amenințare formulată anterior, potrivit căreia „o întreagă civilizație va muri”, ar fi fost factorul care a determinat Iranul să accepte discuțiile.
Declarațiile vin după ce discuțiile dintre SUA și Iran s-au încheiat în Pakistan fără un acord, context în care Trump a reluat amenințările privind țintirea infrastructurii energetice a Iranului. El a afirmat că ar putea „distruge Iranul într-o singură zi” și că, „într-o oră”, ar putea distruge infrastructura energetică, inclusiv centralele electrice, adăugând că reconstrucția ar dura „10 ani”. A menționat și podurile ca potențiale ținte.
În aceeași intervenție, Trump a spus că infrastructura militară a Iranului ar fi fost practic „distrusă” după „peste 40 de zile de război cu Statele Unite”, dar că ar mai exista ținte pentru o acțiune militară americană, între care:
El a afirmat, de asemenea, că „singurul lucru care a mai rămas este apa lor”, iar lovirea acesteia „ar avea efecte devastatoare”.
Pe acest fundal, în material este citată Agnès Callamard, secretar general al Amnesty International, care a avertizat săptămâna trecută că atacarea intenționată a infrastructurii civile constituie crime de război în dreptul internațional. Callamard a mai spus că, și atunci când infrastructura civilă ar putea fi considerată țintă militară, atacul este interzis dacă poate produce daune disproporționate civililor, menționând explicit energia, apa și infrastructura indispensabilă vieții civile (inclusiv funcționarea spitalelor și lanțurile de aprovizionare cu alimente).
Dincolo de retorica politică, lista de obiective invocată de Trump mută discuția în zona conformității cu dreptul internațional umanitar: infrastructura energetică, alimentarea cu apă și rețeaua electrică sunt sisteme critice pentru populație, iar amenințarea cu lovirea lor ridică un risc major de escaladare și de consecințe juridice și diplomatice, dacă ar fi pusă în aplicare.
Recomandate
Unități ale armatei ucrainene ar fi primit ordin să oprească luptele în intervalul 5–8 septembrie , pe fondul unei noi runde de contacte diplomatice americane, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană preluată de The Kyiv Independent. Miza imediată este una operațională: o eventuală „pauză” în ostilități ar urma să reducă riscul de escaladare în timpul vizitei emisarilor SUA la Kiev și Moscova. Informația nu este confirmată oficial. Mediafax notează că nu a existat un anunț public privind un armistițiu, iar în acest moment nu este clar ce unități ar respecta ordinul invocat de presa ucraineană. Vizita emisarilor SUA și calendarul anunțat Potrivit sursei citate, oprirea ostilităților ar urma să aibă loc în perioada 5–8 septembrie, în contextul în care emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să viziteze Kievul și Moscova „în următoarele zile”. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat anterior că Witkoff și Kushner vor călători la Kiev pe 6 septembrie, după ce au vizitat Moscova. Întâlnirea planificată ar fi prima vizită a celor doi emisari în Ucraina, conform aceleiași surse. Ce a spus Trump și ce promite Zelenski pe durata vizitei Donald Trump a confirmat că cei doi emisari vor călători „în acest weekend” pentru negocieri între Ucraina și Rusia. „Trebuie să se rezolve. Așa că i-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner.” „I-am trimis să vadă dacă putem sau nu să facem ceva. Și ar putea exista o mare șansă să o facem.” În paralel, Zelenski a promis că Ucraina se va abține de la atacuri aeriene împotriva Rusiei în timpul vizitei, invocând siguranța negociatorilor americani, și a cerut Moscovei să procedeze similar, potrivit sursei citate de The Kyiv Independent. Într-un context separat, Mediafax mai arată că, pe 1 septembrie, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și guvernele străine că spațiul aerian rusesc „va fi de facto închis” din cauza dronelor ucrainene, pe fondul riscurilor crescute pentru aviația civilă. [...]
Președintele SUA Donald Trump cere Europei să acopere retroactiv costul armelor livrate Ucrainei , ridicând miza unei dispute cu potențial bugetar și politic în relația transatlantică, potrivit Al Jazeera . În emisiunea „Inside Story”, Trump afirmă că o mare parte din armamentul și muniția oferite Kievului au fost furnizate în timpul administrației fostului președinte Joe Biden și susține că transferurile au fost făcute „gratuit”. În acest context, el spune că Europa „ar fi trebuit să acopere costul” și că SUA vor cere banii înapoi. Tema finanțării apărării Ucrainei împotriva Rusiei este prezentată ca un punct sensibil în relațiile dintre SUA și Europa, pe fondul continuării războiului și al presiunii de a menține sprijinul pentru Kiev. Întrebarea centrală ridicată de discuție este dacă cele două părți pot ajunge la o poziție comună care să permită continuarea ajutorului. Emisiunea este moderată de Scott McLean, iar invitații sunt Doug Bandow (Cato Institute), Marina Miron (King’s College London) și Charles Kupchan (Council on Foreign Relations). Materialul a fost publicat la 4 septembrie 2026. [...]
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland/Malvine , într-o mișcare care poate crește riscul juridic și politic pentru companiile implicate în exploatări în zona arhipelagului disputat cu Marea Britanie, potrivit News . Președintele Javier Milei a invocat „vânturi favorabile” pentru revendicarea suveranității, pe fondul semnalelor venite dinspre Donald Trump privind o posibilă „revizuire” a neutralității SUA. Într-un discurs televizat, Milei a anunțat un proiect de lege pentru „înăsprirea sancțiunilor și a pedepselor împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul arhipelagului din Atlanticul de Sud, administrat de facto de Regatul Unit, dar revendicat de Argentina. De ce contează: risc de reglementare pentru investițiile în petrol și gaze Mesajul Buenos Aires vizează direct proiectele de explorare și exploatare din proximitatea insulelor, într-un moment în care Ministerul de Externe argentinian a condamnat un proiect de exploatare petrolieră al unei companii britanice în largul arhipelagului. În paralel, o asociație de veterani din Insulele Malvine și apărători ai mediului a intentat o acțiune în justiție pentru a bloca un proiect promovat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Pentru companii, semnalul este unul de înăsprire a cadrului punitiv invocat de Argentina pentru „operațiuni neautorizate”, ceea ce poate însemna costuri suplimentare, litigii și dificultăți de finanțare sau asigurare, chiar dacă Regatul Unit administrează efectiv teritoriul. Contextul diplomatic: SUA, între neutralitate și presiune asupra Londrei Anunțul lui Milei vine la patru zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude „revizuirea” poziției americane de neutralitate privind arhipelagul, fără să ofere detalii. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc administrarea de facto a insulelor de către Regatul Unit, dar nu se pronunță asupra suveranității „în sens strict”, subiectul fiind încadrat de o rezoluție ONU din 1965 care recunoaște existența diferendului și îndeamnă la o soluție pașnică. Milei a prezentat remarca lui Trump drept un semnal major pentru „cauza” argentiniană. „Vom mobiliza toate instrumentele statului - diplomatice, economice, judiciare - pentru a descuraja actorii statali şi nestatali care ne lezează suveranitatea.” Miza internă pentru Milei și linia dură pe suveranitate Potrivit politologului Tomas Mugica (Centrul de Studii Internaționale al Universității Catolice din Argentina), tema Falkland/Malvine poate fi pentru Milei „o oportunitate de a-și consolida poziția pe plan intern”, într-un moment în care popularitatea sa este în scădere de 3-4 luni, pe fondul austerității bugetare. Milei a reiterat poziția maximală a Buenos Aires, susținând că insulele „sunt argentiniene din punct de vedere istoric și juridic” și contestând dreptul la autodeterminare al celor aproximativ 3.500 de locuitori ai arhipelagului, pe care i-a descris drept „populație stabilită pe un teritoriu uzurpat”. În același timp, în Argentina există prudență privind efectele unei eventuale schimbări de poziție a SUA. Mugica apreciază că subiectul ar putea servi și ca instrument de presiune al lui Trump asupra Regatului Unit, inclusiv pe teme precum finanțarea NATO și colaborarea în războiul din Iran, în timp ce politologul Andrés Malamud avertizează că „Argentina este o piesă într-un joc de șah pe care alții îl joacă” (citat redat de AFP, potrivit News). [...]
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
Prăbușirea rialului împinge Iranul spre o economie „cu două viteze”, cu un curs liber de peste două ori mai mare decât cel oficial , iar diferența se vede direct în costurile importurilor și în puterea de cumpărare, potrivit Antena 3 . Pe piața liberă din Teheran, dolarul american a depășit pragul de 2,1 milioane de riali, iar euro a urcat la 2,55 milioane de riali. În paralel, aurul s-a scumpit puternic. Rialul a pierdut aproximativ 60% din valoare față de dolar de la începutul anului iranian, în martie, când un dolar se tranzacționa la circa 1,35 milioane de riali, conform Euronews, citată de Antena 3. De ce contează: cursul liber se îndepărtează accelerat de cursul oficial Iranul operează cu două cursuri de schimb: unul oficial, stabilit de Banca Centrală, folosit pentru tranzacțiile statului și importurile subvenționate de produse esențiale, și unul de piață liberă, relevant pentru populație și companii. Diferența dintre cele două s-a mărit puternic de la începutul războiului, iar în prezent cursul de pe piața liberă este de peste două ori mai mare decât cel oficial. În acest context, și alte repere valutare au atins maxime: lira sterlină a ajuns la 2,976 milioane de riali, iar dirhamul din Emiratele Arabe Unite (utilizat ca reper regional pentru rial) a trecut pentru prima dată de 600.000 de riali. Presiune pe importuri și pe economiile populației Deprecierea monedei se reflectă în prețurile plătite de populație: scăderea rialului a scumpit produsele importate, materiile prime și costurile cu energia, pe fondul unei inflații ridicate care exista și înainte de război. Ca reacție, aurul și valutele puternice au devenit principalele opțiuni de protejare a economiilor pentru cei care își permit. Un gram de aur de 18 carate a depășit 225,7 milioane de riali, iar moneda de aur Imami a ajuns la 2,26 miliarde de riali. Ce alimentează deprecierea și ce răspuns anunță autoritățile Antena 3 notează că deprecierea s-a accelerat după ce Statele Unite au impus, în iulie, o blocadă navală asupra porturilor Iranului, după destrămarea unui armistițiu de scurtă durată. Presiunea a crescut și pe fondul înăspririi măsurilor economice: Trezoreria SUA ar fi blocat accesul Iranului la mai multe bănci regionale, afectând obținerea de valută și plățile pentru importuri, iar blocada navală ar fi restricționat rutele comerciale și ar fi redus veniturile din exporturile de petrol. Guvernatorul Băncii Centrale, Abdolnaser Hemmati , a anunțat că instituția este pregătită să introducă două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) pe piața valutară pentru a încerca stabilizarea rialului și a pus deprecierea recentă mai ales pe seama „factorilor psihologici”. „Agitația creată pe piața valutară se va calma, iar creșterea recentă a cursului de schimb este determinată mai mult de factori psihologici decât de factori economici reali”, a spus Hemmati. El a recunoscut însă presiunea inflației asupra populației și a susținut că banca a ținut sub control accelerarea inflației prin instrumente monetare și prudențiale. Totodată, a respins afirmațiile Washingtonului potrivit cărora Teheranul nu ar mai avea acces la rezervele sale și a afirmat că, din martie, ar fi fost alocate peste 18 miliarde de dolari (aprox. 82,8 miliarde lei) pentru importuri de produse esențiale, fără a oferi detalii suplimentare care să susțină cifra. Context: rial vs. toman și o reformă rămasă nefinalizată Deși moneda oficială este rialul, în viața de zi cu zi iranienii folosesc tomanul, echivalent cu 10 riali, iar prețurile sunt afișate aproape întotdeauna în tomani. La cursul de pe piața liberă menționat în material, dolarul era la aproximativ 220.000 de tomani. Guvernul iranian anunțase încă din 2020 intenția de a înlocui oficial rialul cu tomanul și de a elimina patru zerouri din moneda națională, însă reforma nu a fost implementată complet până acum. [...]
