Știri
Știri din categoria Externe

Acuzațiile dintr-un proces la Londra indică folosirea unor intermediari români într-un atac comandat de Iran, un tipar care ridică miza de securitate pentru statele europene și pentru comunitățile de exilați politici, potrivit G4Media.
În fața unui tribunal britanic, un procuror a susținut că trei bărbați români ar fi acționat „în numele guvernului iranian” într-un atac cu cuțitul asupra unui jurnalist care lucra pentru o organizație media în limba persană, la Londra. Victima, Pouria Zaratifoukolaei (cunoscut ca Pouria Zeraati), jurnalist britanic de origine iraniană la Iran International, a fost înjunghiat de trei ori în picior, lângă locuința sa din Wimbledon, în martie 2024.
La începutul procesului împotriva a doi dintre cei trei acuzați, procurorul Duncan Atkinson a afirmat că ținta a fost aleasă în mod deliberat, în contextul în care angajatorul jurnalistului – un post de televiziune finanțat de Arabia Saudită – critică guvernul iranian și a fost desemnat drept organizație teroristă de regimul de la Teheran.
„Nu a fost vorba de un jaf, nici de o altercație care a scăpat de sub control, ci de un act de violență deliberat și planificat, menit să provoace vătămări grave victimei”, a declarat Atkinson în fața Curții Coroanei din Woolwich, Londra.
Procurorul a mai spus că atacul ar fi fost „ordonat de o terță parte acționând în numele statului iranian” și că ar fi fost precedat de acțiuni de recunoaștere.
Potrivit informațiilor prezentate în instanță:
Acuzarea a susținut că, în ziua atacului, Badea și Andrei l-ar fi așteptat pe jurnalist în timp ce acesta traversa strada spre mașină; Andrei l-ar fi imobilizat, iar Badea l-ar fi înjunghiat în partea superioară a coapsei. Cei doi ar fi fugit apoi cu o mașină condusă de Stana.
În pledoaria acuzării, procurorul a indicat un model mai larg: Iranul ar apela tot mai mult la intermediari, inclusiv „bande criminale”, pentru a pune în aplicare amenințări cu violența în afara granițelor. În acest caz, bărbații ar fi fost „motivați de bani”, conform declarațiilor din instanță.
Acuzarea a mai afirmat că, după atac, suspecții ar fi abandonat mașina și câteva haine, apoi ar fi luat un taxi spre Aeroportul Heathrow și ar fi zburat la Geneva.
Iranul a negat orice implicare în incident, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Recomandate

NATO transmite că postura sa de descurajare și apărare rămâne „puternică și eficientă” , după informațiile potrivit cărora Iranul ar fi analizat scenarii de atac asupra unor ținte militare din Europa, relatează Mediafax . Mesajul Alianței are o miză operațională directă: semnalează că sistemele de apărare și mecanismele de răspuns sunt deja testate în regiune și pot fi activate rapid în cazul unei escaladări. Un oficial NATO a declarat că Alianța „este pregătită să răspundă oricărei amenințări” și „va face întotdeauna tot ceea ce este necesar” pentru apărarea tuturor aliaților, într-o reacție la informațiile publicate de Financial Times, preluate de Reuters . „Așa cum s-a demonstrat la începutul acestui an, când sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat cu succes, în patru ocazii separate, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, postura noastră de descurajare și apărare este puternică și eficientă.” Ce spun informațiile invocate despre posibile ținte în Europa Potrivit Financial Times, două surse din interiorul regimului de la Teheran au afirmat că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria. Contextul menționat este aprobarea, luna trecută, a folosirii bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer. Una dintre surse a adăugat că și Cipru ar fi între posibilele ținte de represalii, în cazul unei noi ofensive americane. În același set de scenarii, Teheranul ar fi analizat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz . De ce contează reacția NATO, dincolo de declarații Din perspectiva funcționării Alianței, reacția pune accent pe capacitatea de apărare aeriană și pe precedentul interceptărilor de la începutul anului, când rachete balistice lansate din Iran și îndreptate spre Turcia au fost oprite de sistemele NATO. Mesajul urmărește să descurajeze extinderea conflictului spre Europa și să indice că infrastructura de apărare este deja operațională pentru astfel de riscuri. Informațiile despre intențiile Iranului rămân, însă, la nivel de evaluări și scenarii relatate pe surse, condiționate de o posibilă escaladare a războiului de către președintele american Donald Trump. [...]

Franța ridică miza diplomatică cu Iranul, expulzând doi diplomați iranieni , o decizie care semnalează o deteriorare rapidă a relațiilor bilaterale și crește riscul de măsuri reciproce cu efecte directe asupra activității ambasadelor, potrivit Politico . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat marți seară că Parisul va expulza cei doi diplomați, după ce serviciile de securitate iraniene ar fi reținut și interogat, luna trecută, doi angajați ai Ambasadei Franței la Teheran. Incidentul invocat de Paris datează din 19 iulie, când doi angajați ai ambasadei — unul fiind atașatul cultural — au fost chestionați timp de câteva ore și „bătuți”, conform lui Barrot. Franța a acuzat Iranul de un act „premeditat și deliberat” de intimidare, pe care îl consideră o încălcare „flagrantă” a protecțiilor diplomatice, și a convocat la scurt timp însărcinatul cu afaceri al Iranului. Versiuni contradictorii și risc de escaladare Teheranul contestă relatarea Franței. Ministerul iranian de Externe susține că diplomații francezi ar fi încălcat Convenția de la Viena (setul de reguli internaționale care protejează misiunile diplomatice) prin activități pe care Iranul le consideră ingerințe în afacerile interne. Potrivit aceleiași surse, Iranul i-a declarat „persona non grata” pe cei doi diplomați francezi, interzicându-le să revină în țară după ce au părăsit Iranul. Franța respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Pascal Confavreux, a afirmat marți că Teheranul face „acuzații complet false” și „fabrică un caz de ingerință” pentru a-și justifica acțiunile. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă Iranul va răspunde cu expulzări suplimentare sau alte măsuri. Totuși, schimbul de acuzații și expulzările indică o spirală de represalii care poate limita canalele de dialog și poate complica activitatea diplomatică între cele două state. [...]

Mesajul lui Trump că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă” nu schimbă încă riscul pentru fluxurile de petrol , în condițiile în care traficul maritim rămâne redus, iar SUA și Iranul se contrazic public pe tema navigației și a negocierilor, potrivit HotNews . Președintele american Donald Trump a transmis marți că „nu sunt discuții sau conversații în desfășurare sau programate” cu Iranul și a susținut că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă și operațională”, în timp ce „blocada navală rămâne deplin în vigoare”. În același mesaj publicat pe Truth Social , Trump a afirmat că „toate minele marine au fost înlăturate sau detonate”. De ce contează: Ormuz rămâne un punct de presiune pentru piața petrolului Dincolo de declarațiile politice, datele de trafic maritim indică faptul că doar un număr redus de nave încearcă să tranziteze în prezent Strâmtoarea Ormuz. Este o arteră strategică: înainte de războiul din acest an, prin zonă trecea de regulă o cincime din petrolul livrat la nivel mondial. În plus, luni dimineața, după expirarea acordului semnat în iunie între SUA și Iran, o navă a fost lovită de un „proiectil necunoscut” în strâmtoare, un episod care amplifică percepția de risc operațional pentru transportatori și asigurători. Poziția Iranului: condiții pentru redeschidere și reluarea angajamentelor Mai devreme în aceeași zi, negociatorul-șef iranian Mohammad Baqer Qalibaf declarase că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când SUA vor respecta condițiile acordului interimar de încetare a focului semnat în iunie, acord care a expirat luni. Condițiile invocate de Teheran includ, potrivit aceleiași surse: ridicarea blocadei SUA asupra porturilor iraniene; ridicarea sancțiunilor petroliere; eliberarea activelor iraniene înghețate în străinătate; încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare „pe toate fronturile”. Context: acordul interimar a expirat, iar escaladarea a reluat blocada Acordul interimar SUA–Iran semnat pe 17 iunie permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor, urmând să fie continuat cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear și sancțiuni. Negocierile „nu au dus însă la niciun rezultat”. Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul de noi atacuri asupra navelor din strâmtoare, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni de pauză determinate de un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie. Tot atunci, Trump a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]

Turcia încearcă să deblocheze reluarea negocierilor SUA–Iran, pe fondul riscului de escaladare militară , după o discuție telefonică între președintele turc Recep Tayyip Erdogan și fostul președinte american Donald Trump, potrivit Economica . Erdogan a insistat asupra „utilizării la maximum a diplomației” și și-a exprimat speranța că negocierile cu Iranul se vor relua „în curând”, conform unui comunicat al biroului său de comunicare publicat pe X. În același mesaj, Ankara afirmă că va sprijini eforturile de promovare a păcii. Contextul imediat este expirarea, luni, a unui acord-cadru încheiat între Iran și Statele Unite la mijlocul lunii iunie. Documentul urmărea să pregătească un armistițiu, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și o soluție de pace pe termen lung, însă până acum nu s-au înregistrat „progrese diplomatice semnificative”, iar relansarea negocierilor rămâne blocată. De ce contează: presiune pe rutele energetice și pe securitatea regională Discuția Erdogan–Trump are loc după ce un înalt oficial iranian a declarat luni pentru Reuters că Iranul va adopta o postură militară „complet ofensivă”, pe fondul stagnării eforturilor de negociere a unui sfârșit permanent al războiului. În același timp, Washingtonul ar fi exclus prelungirea unui acord temporar de încetare a focului, potrivit aceleiași relatări. Pentru Turcia, miza este directă: țara se învecinează cu Iranul și are a doua cea mai mare armată din NATO, iar Ankara a cerut în repetate rânduri încetarea războiului. În paralel, Turcia a menținut contacte strânse cu Statele Unite, Iranul și mediatori precum Pakistanul și Qatarul și a acționat ca intermediar între părți. [...]

Iran își extinde pregătirile de război, inclusiv prin amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf , după ce a interpretat un memorandum de înțelegere cu SUA drept o manevră a Israelului și Washingtonului de a câștiga timp pentru un atac mai amplu, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe oficiali iranieni și arabi. Publicația notează că, potrivit WSJ, oficiali din servicii de informații arabe ar fi identificat indicii că liderii iranieni planifică posibile atacuri pe teritoriul „inamicului”, ceea ce ar lărgi aria conflictului și ar crește costurile pentru SUA. În același timp, în Iran ar exista „o percepție răspândită” că „războiul principal” nu a început încă, pe fondul unei strategii de escaladare incrementală („salami-slicing”), descrisă de un analist de apărare din Teheran citat de WSJ. Presiune asupra rutelor maritime și asupra energiei din Golf În plan operațional, una dintre direcțiile menționate este intensificarea coordonării cu rețelele de aliați regionali ai Iranului. WSJ susține că Teheranul ar fi trimis consilieri în Irak, Yemen și Liban pentru discuții privind planuri ale milițiilor-proxy. În Yemen, potrivit unor oficiali familiarizați cu concluziile informațiilor arabe, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi trimis comandanți pentru a sprijini gruparea Houthi, inclusiv prin supervizarea desfășurării de rachete și alte arme care vizează Marea Roșie, precum și prin furnizarea de liste de ținte și îndrumare generală. Separat, IRGC ar fi transmis statelor din Golf că le va viza facilitățile energetice dacă SUA ar lovi infrastructura energetică a Iranului, inclusiv prin trimiterea unor liste cu ținte specifice. Pentru regiune și piețele de energie, miza este riscul de întreruperi sau scumpiri generate de atacuri asupra infrastructurii critice. Scenarii suplimentare: cabluri de internet și operațiuni terestre Între opțiunile discutate în material mai apar sabotarea cablurilor de internet, alimentarea instabilității politice în țări cu populații șiite numeroase și operațiuni terestre în Kuweit. Informațiile sunt atribuite constatărilor din zona de intelligence arab citate de WSJ, fără detalii suplimentare despre calendar sau despre nivelul de decizie. Semnale interne: numiri și „postură de război” În plan intern, WSJ indică drept exemplu numirea recentă a lui Ahmad Vahidi ca nou comandant-șef al Gardienilor Revoluției. Un expert în serviciile de securitate iraniene de la University of Tennessee at Chattanooga, citat de WSJ, interpretează numirea ca fiind în linie cu o conducere care pregătește aparatul de securitate pentru o perioadă de confruntare susținută, nu pentru o revenire la „politica de pace”. Tot în același registru, un fost diplomat american și negociator nuclear cu Iranul, Alan Eyre, este citat afirmând că „linia de bază” a Iranului este războiul și că Teheranul va rămâne într-o „postură de război”, pregătindu-se pentru un atac ulterior. [...]

Redeschiderea Strâmtorii Hormuz devine o miză economică regională , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , a cerut reluarea traficului prin acest coridor maritim esențial pentru transportul global de petrol, potrivit Al Jazeera . Erdogan a spus că „fluxurile globale de petrol trebuie să reînceapă” și a susținut că atât Turcia, cât și Iranul sprijină menținerea transporturilor de petrol prin această rută strategică. Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca fiind în centrul tensiunilor dintre SUA și Iran, iar apelul liderului turc vine pe fondul unor perturbări ale livrărilor de petrol. Materialul nu oferă detalii despre natura exactă a perturbărilor sau despre un calendar pentru redeschidere. Pentru piețele energetice și economiile dependente de importuri, mesajul Ankarei indică o presiune politică pentru normalizarea rapidă a tranzitului, într-un punct de blocaj care poate influența direct disponibilitatea petrolului la nivel global. [...]