Știri
Știri din categoria Externe

Analiza resturilor indică tehnologie rusească într-o dronă folosită într-un atac asupra bazei aeriene britanice RAF Akrotiri din Cipru, potrivit Digi24, care citează informații publicate de The Times. Incidentul este plasat de sursă la duminică, 1 martie, iar materialul Digi24 a fost publicat și actualizat pe 8 martie 2026.
Conform The Times, drona kamikaze care a lovit baza ar fi conținut un sistem de navigație Kometa-B, fabricat în Rusia, descris ca o componentă hardware observată anterior la drone interceptate de apărarea aeriană ucraineană în decembrie. Serviciile secrete militare britanice au trimis componentele recuperate la un laborator din Regatul Unit pentru investigații suplimentare, în timp ce, potrivit sursei, există evaluarea că atacul ar fi fost lansat de militanți Hezbollah din Liban.
Miza tehnologică a descoperirii este că introduce, în evaluările occidentale, o legătură mai directă între capabilități rusești și platforme fără pilot utilizate de actori aliniați Iranului în regiune. Digi24 notează că această constatare este prezentată drept „prima dovadă” că echipament militar rusesc este folosit în conflictul din Iran și alimentează îngrijorări privind extinderea amprentei Moscovei în războiul din Orientul Mijlociu, inclusiv pe fondul unor relatări despre sprijin informațional rusesc pentru Teheran în țintirea forțelor americane din zonă.
Din informațiile sintetizate de Digi24, tabloul cooperării și al riscurilor asociate include mai multe elemente, relevante pentru modul în care se construiesc capabilități de atac cu drone și pentru apărarea bazelor din regiune:
Pe plan politic și militar, Digi24 consemnează că președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat importanța informațiilor despre sprijinul rusesc, în timp ce ambasadorul Rusiei la Londra, Andrei Kelin, a declarat că Rusia „nu este neutră” și că poziția Moscovei este „de susținere a Iranului”. În același timp, șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, Richard Knighton, a spus că nu are „nicio îndoială” că Rusia a transmis informații Iranului și a avertizat că această cooperare face forțele celor două state „mai capabile și mai periculoase”.
Ca reacție, Marea Britanie a anunțat extinderea capacității de a desfășura resurse militare în Orientul Mijlociu, inclusiv prin creșterea nivelului de pregătire pentru o eventuală plecare a portavionului HMS Prince of Wales spre Golf într-un interval mai scurt. Ministerul Apărării a mai afirmat, potrivit Digi24, că Regatul Unit își consolidează prezența în regiune din ianuarie, menționând desfășurări precum avioane Typhoon, avioane F-35, sisteme de apărare aeriană și încă 400 de membri ai personalului în Cipru.
Recomandate

Ucraina cere o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU , după cel mai recent val de atacuri rusești cu rachete și drone, care a provocat cel puțin 25 de morți și 110 răniți la nivel național, potrivit Kyiv Post . Demersul are o miză de reglementare și de guvernanță internațională: Kievul încearcă să forțeze o reacție instituțională într-un for unde Rusia, ca membru permanent, poate bloca deciziile prin dreptul de veto. Ministerul ucrainean de Externe a susținut că amploarea și dispersia geografică a loviturilor – „de la Dnipro și Cernihiv la Kremenciuk și Kiev” – arată că nicio zonă a țării nu este în afara razei atacurilor. Potrivit declarației, au fost vizate inclusiv copii, locuințe private, infrastructură civilă și facilități feroviare. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a calificat atacurile drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a Cartei ONU și a acuzat Rusia că subminează pacea internațională. El a reiterat că Moscova își folosește statutul din Consiliul de Securitate pentru a împiedica instituția să-și îndeplinească mandatul, prin posibilitatea de a bloca rezoluțiile finale. Ce urmărește Kievul: presiune diplomatică și sprijin militar În aceeași linie, Ucraina a cerut partenerilor: mai multe capabilități de apărare antiaeriană; creșterea presiunii asupra Moscovei; sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. „Rusia trebuie să înțeleagă că această campanie de teroare duce doar la consecințe, nu la concesii”, a spus Sîbiha, adăugând că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru „crimele pe care le-a comis”. Context: atacuri asupra infrastructurii feroviare și victime în mai multe orașe Materialul descrie o serie de lovituri recente, inclusiv asupra unor obiective feroviare. La Dnipro, un atac din 29 octombrie a lovit o platformă feroviară, unde o dronă cu reacție a ucis 14 persoane care așteptau lângă un tren de pasageri Dnipro–Zaporojie. A doua zi, gara orașului a fost lovită din nou, fiind rănită o femeie, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Hanzha. În Cernihiv, un atac în centrul orașului a ucis două fete de 15 ani și a rănit 27 de persoane, inclusiv un copil de 10 luni. În Kremenciuk, atacuri în două locații – inclusiv într-o zonă unde a fost avariată o școală-internat – au ucis trei persoane și au rănit 32, dintre care șase copii. Sursa mai notează lovituri cu bombe aeriene ghidate asupra unui bloc din Izium (regiunea Harkiv) și atacuri cu rachete balistice asupra Kievului, care au provocat incendii la depozite și pagube la clădiri rezidențiale. De ce contează: blocajul din Consiliul de Securitate rămâne problema centrală Solicitarea unei reuniuni de urgență pune din nou în prim-plan limita practică a mecanismelor ONU în cazul unui conflict în care unul dintre cei cinci membri permanenți este parte directă și își poate folosi veto-ul. Kyiv Post amintește că, încă din decembrie 2022, Kievul a cerut înlăturarea Rusiei din Consiliul de Securitate. În paralel, materialul plasează demersul în contextul unor evoluții diplomatice mai largi: la final de septembrie, 51 de state membre ONU au semnat o declarație comună de sprijin pentru Ucraina și au cerut Rusiei să accepte o încetare completă a focului și negocieri „semnificative”. În aceeași zi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus în Consiliul de Securitate că Rusia nu își va opri agresiunea nici măcar în timpul negocierilor, respingând apelurile tot mai numeroase pentru armistițiu. [...]

Închiderea „Nowaja Gazeta” taie și ultima sursă majoră de presă independentă din Rusia , după ce autoritățile au blocat finanțarea prin donații și au impus evacuarea redacției, potrivit Bild . Publicația germană relatează că ziarul își oprește complet activitatea după 30 de ani, pe fondul „presiunii masive” exercitate de instituțiile statului rus. Redactorul-șef, Serghei Sokolov, a anunțat într-un mesaj video publicat pe YouTube și pe site-ul ziarului că „Nowaja Gazeta încetează să mai existe”. El susține că decizia a fost forțată de autorități și de serviciile secrete ruse. „Autoritățile ruse, serviciile secrete ruse au obligat redacția să-și oprească activitatea.” Sokolov a descris închiderea în termeni duri, afirmând că publicația „a fost ucisă”, iar oprirea definitivă a activității ar urma să aibă loc pe 9 noiembrie, când vor fi închise serverele și redacția va părăsi sediul. Presiune operațională și blocaj financiar Potrivit redacției, „Nowaja Gazeta” a primit o notificare să elibereze spațiile din Moscova până la 9 noiembrie. În paralel, sistemul de colectare a donațiilor a fost blocat, ceea ce, conform ziarului, i-a tăiat baza financiară. În material este citat și fondatorul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, care afirmă că închiderea nu este o decizie voluntară, ci una impusă din exterior, cu scopul de a distruge publicația. De ce contează Cazul indică o combinație de măsuri administrative și financiare folosite pentru a scoate din funcțiune o redacție: evacuare din sediu și blocarea canalelor de finanțare prin donații. În termeni practici, asta înseamnă că un actor media poate fi închis fără o interdicție explicită, prin eliminarea infrastructurii minime de operare și a resurselor de funcționare. Din informațiile disponibile în articol, următorul reper este data de 9 noiembrie, când redacția spune că va opri serverele și își va încheia activitatea. [...]

Rusia ar fi importat proteze de circa 158,6 milioane de dolari (aprox. 713,7 milioane lei) în S1 2026, inclusiv din state NATO , o evoluție care indică atât dimensiunea costurilor umane ale războiului, cât și persistența unor fluxuri comerciale sensibile cu produse medicale din Occident, potrivit Adevărul . Datele prezentate în articol, atribuite publicației britanice The Sun, arată că Rusia ar fi importat proteze și articulații artificiale în valoare de aproximativ 87,9 milioane de dolari (aprox. 395,6 milioane lei) din Germania în primele șase luni ale anului 2026. Alte livrări ar fi venit din Țările de Jos, în valoare de 38,7 milioane de dolari (aprox. 174,2 milioane lei), și din Belgia, de aproximativ 28 de milioane de dolari (aprox. 126,0 milioane lei), toate țări membre NATO. Importuri în creștere și dependență de produse occidentale Potrivit informațiilor citate, valoarea importurilor din Germania ar fi de cinci ori mai mare decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei , declanșată de Rusia în februarie 2022. Articolul mai menționează că Rusia ar cumpăra produse protetice și din afara Uniunii Europene, inclusiv din țări asiatice. În Ucraina, aceste date au atras atenția, iar oficialii ucraineni au pus sub semnul întrebării faptul că Rusia continuă să achiziționeze produse medicale din state occidentale în timp ce poartă un război împotriva Ucrainei, susținută de aceleași state. Dimensiunea economică: ce ar fi putut finanța sumele invocate Autoritățile ucrainene susțin, conform estimărilor citate de The Sun, că banii cheltuiți de Rusia pentru proteze reprezintă doar o mică parte din costurile totale ale invaziei, dar folosesc comparații pentru a ilustra ordinul de mărime al cheltuielilor. Printre exemplele invocate: construirea a aproximativ 1.000 de școli și 200 de spitale; majorarea pensiilor și extinderea sprijinului pentru familii; construirea a aproximativ 10.000 de kilometri de autostradă. Informațiile sunt prezentate ca estimări și nu sunt însoțite, în textul citat, de o metodologie detaliată de calcul. [...]

Marea Britanie alocă încă 10 miliarde lire pentru Ucraina, combinând împrumuturi și garanții pentru a susține economia și apărarea pe timp de iarnă , potrivit Kyiv Post . Pachetul, evaluat la 10 miliarde lire (13,3 miliarde dolari, aprox. 61 miliarde lei), este prezentat drept cel mai mare sprijin financiar unic acordat de Regatul Unit Ucrainei. Măsura a fost publicată pe site-ul Trezoreriei britanice miercuri, 28 octombrie, iar președintele Volodîmîr Zelenski a fost informat în aceeași dimineață de liderii britanici, înainte ca includerea pachetului să fie anunțată în buget în cursul zilei. Cum este structurat pachetul și ce problemă vizează Conform informațiilor citate, pachetul combină instrumente financiare și fonduri cu destinație militară, cu accent pe perioada de iarnă și pe protecția infrastructurii critice: un sistem de împrumuturi și garanții de finanțare a exporturilor (export finance guarantees), menite să susțină stabilitatea economică și funcționarea serviciilor publice esențiale; 500 milioane lire (665 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) în finanțare militară urgentă pentru apărare antiaeriană în sezonul rece. Publicația notează că pachetul este justificat de atacurile rusești asupra infrastructurii naționale critice și de nevoia de a menține economia și serviciile publice funcționale pe parcursul iernii. Legătura cu angajamentele anterioare ale Londrei Noua alocare vine peste angajamentul existent de 3 miliarde lire pe an (4 miliarde dolari, aprox. 18,4 miliarde lei) în ajutor militar, promis de fostul premier Keir Starmer și descris ca fiind asigurat „până în 2030/31” și „atât timp cât va fi necesar”. În declarațiile citate de Kyiv Post , premierul Andy Burnham a încadrat decizia în logica sprijinului pe termen lung: „Când am spus că vom intensifica sprijinul pentru Ucraina, am vorbit serios. Acesta este cel mai mare pachet de finanțare pentru Ucraina din partea Regatului Unit și nu ar trebui să lase pe nimeni cu vreo îndoială privind sprijinul nostru neclintit, atât timp cât va fi nevoie.” Ministrul de finanțe John Healey a spus, la rândul său, că pachetul va ajuta Ucraina să își apere populația și statul. Dimensiunea totală a sprijinului britanic, potrivit Trezoreriei Trezoreria britanică a indicat că, odată cu acest anunț, angajamentele totale ale Regatului Unit pentru Ucraina ajung la 35 miliarde lire (46 miliarde dolari, aprox. 212 miliarde lei), defalcate astfel: 16 miliarde lire (21 miliarde dolari, aprox. 97 miliarde lei) – sprijin militar; până la 12,6 miliarde lire (16,75 miliarde dolari, aprox. 77 miliarde lei) – sprijin non-militar; 6,5 miliarde lire (8,6 miliarde dolari, aprox. 40 miliarde lei) – sprijin prin finanțare a exporturilor. Pentru Ucraina, miza imediată este capacitatea de a finanța servicii publice și de a întări apărarea antiaeriană într-o perioadă în care atacurile asupra infrastructurii energetice tind să se intensifice iarna; pentru Europa, Londra își leagă explicit decizia de „securitatea colectivă”, conform formulării citate în material. [...]

O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]

Canada și UE au fixat un termen până în iunie 2027 pentru a stabili condițiile unei „calități de membru asociat” , un aranjament nou care ar putea aduce plăți din partea Ottawa și o integrare mai strânsă în politici europene cu efect direct asupra comerțului și achizițiilor publice, potrivit Politico . Decizia vine după un summit de două zile la Montreal, unde premierul canadian Mark Carney a acceptat propunerea avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după săptămâni de ezitare, pe fondul unei reacții ostile din partea președintelui SUA, Donald Trump, și al unor rezerve exprimate de Germania. „Astăzi, ne îndreptăm către calitatea de membru asociat pentru Canada”, a declarat Carney, descriind-o drept „cel mai profund parteneriat posibil, mai puțin decât aderarea”. Ce înseamnă termenul-limită și de ce contează economic Până în iunie 2027, Bruxelles și Ottawa vor să definească „substanța, scara și domeniul” acestui nou tip de relație. Politico notează că alianța vine „cu un calendar de plăți”, însă Carney a evitat să spună cât ar urma să coste pentru contribuabilii canadieni, afirmând că guvernul nu privește aranjamentul ca pe o „plată” în sine. Oficiali canadieni au mai spus, după conferința de presă, că nu ar fi necesară legislație pentru a „legitima” statutul de membru asociat al Canadei. Puncte sensibile rămase deschise: comerț și reguli industriale În pofida mesajelor optimiste, summitul nu a închis câteva dispute comerciale vechi: Legea UE anti-defrișări : Carney a spus că s-a ajuns la un acord privind excepții („carveouts”), dar ulterior oficiali canadieni au nuanțat afirmația, indicând că subiectul rămâne parte a negocierilor comerciale în curs. „Made in Europe” și achizițiile publice : o altă miză este dacă Canada ar putea beneficia de tratament similar producției europene în cadrul viitorului „Industrial Accelerator Act”, inițiativă care urmărește să direcționeze cheltuielile publice către bunuri produse local în sectoare precum energia verde și industria auto. Von der Leyen a spus că propunerea Comisiei ar include automat țările cu acorduri de liber schimb, deci și Canada, dar a subliniat că textul intră în procesul de co-legiferare și poate fi modificat de statele membre și Parlamentul European. Ce urmează: mai multă coordonare politică și întâlniri la nivel înalt Pe componenta operațională, miniștri canadieni au fost invitați la mai multe reuniuni cu omologii europeni, ca parte a unui plan de „aliniere politică” mai profundă. Politico mai relatează că Mark Carney este așteptat la Dublin peste două săptămâni, după ce a acceptat invitația lui António Costa de a participa la o reuniune informală a Consiliului European. [...]