Știri
Știri din categoria Externe
Veneția a reintrodus taxa de intrare de 10 euro pentru turiștii de o zi, potrivit Economedia, care citează agenția DPA, via Agerpres. Măsura vizează vizitatorii care vin în oraș doar pentru o zi și se aplică pe parcursul a 60 de zile, până la finalul lunii iulie.
Conform schemei, cei care își fac rezervarea cu cel puțin trei zile înainte plătesc 5 euro, în timp ce turiștii care înnoptează în Veneția sunt scutiți de taxa de intrare, dar rămân obligați să achite taxa turistică percepută pentru fiecare noapte de cazare.
Schema, descrisă ca fiind controversată și introdusă inițial ca test, intră în al treilea an și a fost extinsă după ce, în primul sezon estival din 2024, a fost aplicată doar 29 de zile. Anul trecut, autoritățile au înregistrat peste 720.000 de vizitatori de o zi, iar încasările pentru oraș au fost de aproximativ 5,4 milioane de euro.
Recomandate
Volodimir Zelenski spune că a invitat emisarii americani la Kiev pentru reluarea negocierilor cu Moscova, potrivit TVR Info , care citează AFP. Discuțiile ar urma să fie relansate după o pauză determinată de izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Zelenski a afirmat că delegația americană „responsabilă de negocieri” a fost invitată la Kiev și că, în contextul actual, aceasta ar încerca să ajungă în capitala Ucrainei, în pofida războiului cu Iranul. „Am invitat delegația americană responsabilă de negocieri la Kiev. Delegația va face tot posibilul, în circumstanțele actuale, în timpul războiului cu Iranul, să vină la Kiev.” Președintele ucrainean a prezentat vizita ca o alternativă la o reuniune trilaterală la nivel tehnic, sugerând un traseu în care partea americană ar discuta mai întâi la Kiev și apoi ar merge la Moscova pentru continuarea contactelor. Separat, conform Reuters , Zelenski a spus că situația de pe linia frontului este „cea mai bună din ultimele zece luni” și că forțele ucrainene ar fi dejucat o ofensivă rusă planificată pentru martie. Într-un comunicat de presă publicat vineri de biroul său, el a avertizat însă că Rusia ar urma să își intensifice operațiunile de asalt, în condițiile în care „linia frontului rezistă”, dar contextul rămâne „complex”, pe baza datelor serviciilor de informații ucrainene și britanice. [...]
Coiful de la Coțofenești a fost recuperat și returnat României , iar primarul orașului olandez Assen spune că furtul a fost „un coșmar”, potrivit Digi24 . Emoțiile au fost vizibile joi după-amiază la Muzeul Drents, unde artefactul a fost prezentat public după mai bine de un an de la jaf. Primarul Marco Out a declarat că a retrăit momentul furtului în timpul conferinței de presă și că impactul a fost major atât pentru instituția din Olanda, cât și pentru muzeul din România care împrumutase piesele pentru expoziție. Reacția primarului din Assen după recuperarea artefactelor Out a spus că a aflat vestea recuperării joi dimineață, după ce a fost contactat de Corien Fahner, procurorul general al provinciei Noord-Nederland. Primarul a descris reacția ca pe o „bucurie imensă” și a menționat că i-a informat imediat pe colegii din administrația locală. „Am retrăit sentimentele. Acest furt a avut un impact atât de mare, a fost un coșmar pentru Muzeul Drents și pentru muzeul din România.” În declarațiile sale, primarul a încadrat jaful nu doar ca un atac asupra muzeului, ci și ca un atac asupra comunității locale, afirmând că s-a gândit la acest episod „cel puțin o dată pe zi” și că se bucură și pentru publicul din România. Ce a fost returnat României și în ce condiții Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate au fost returnate României, după cum a anunțat Parchetul olandez într-un comunicat. Reprezentanți ai Parchetului din România au preluat artefactele joi după-amiază de la procurorul-șef Corien Fahner, în cadrul unui eveniment organizat la Muzeul Drents, în condiții sporite de securitate. Procuroarea a precizat că autoritățile vor continua căutările pentru brățara dacică rămasă dispărută și a descris recuperarea drept un proces dificil, cu impact puternic pentru ambele părți implicate. Furtul din ianuarie 2025, ancheta și procesul care urmează Artefactele, vechi de aproape 2.500 de ani, au fost furate din Muzeul Drents în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, piesele fiind împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României pentru o expoziție temporară. Directorul muzeului, Robert van Langh, citat de EFE, a spus că coiful are daune minore și poate fi restaurat complet, în timp ce brățările recuperate sunt în stare perfectă. Parchetul olandez a purtat discuții cu avocații suspecților, care au dus la acorduri între acuzare și apărare, una dintre condiții fiind restituirea obiectelor. Totuși, potrivit EFE, autoritățile olandeze au refuzat să ofere detalii despre procesul de recuperare și despre eventualele concesii acordate în schimbul returnării. Trei bărbați, cu vârste între 21 și 36 de ani, sunt în arest preventiv, iar procesul lor este programat să înceapă la 14 aprilie 2026. Din România, ministrul de externe Oana Țoiu a anunțat că cele două țări au cooperat sub egida EUROJUST, printr-o Echipă Comună de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state. [...]
Casa Albă a anunțat că JD Vance merge la Budapesta înaintea alegerilor din Ungaria , potrivit Mediafax , într-o vizită programată cu câteva zile înainte de scrutinul parlamentar din 12 aprilie, considerat decisiv pentru viitorul politic al premierului Viktor Orbán. Vizita vicepreședintelui SUA este anunțată pentru această lună, iar Administrația de la Washington indică faptul că deplasarea are loc „înainte de alegerile parlamentare din țară”. Conform informațiilor publicate, Vance ar urma să ajungă la Budapesta peste cinci zile de la momentul anunțului oficial făcut joi seară. „Vicepreședintele SUA, JD Vance, va călători în Ungaria în această lună înainte de alegerile parlamentare din țară”, a anunțat Casa Albă. Casa Albă mai precizează că, pe durata șederii la Budapesta, vicepreședintele american va avea întâlniri bilaterale cu Viktor Orbán și va susține o declarație despre parteneriatul dintre Statele Unite și Ungaria. În paralel, șeful de cabinet al premierului ungar, Balazs Orbán, a comunicat aproape concomitent că vizita este programată în perioada 7-8 aprilie. Alegerile parlamentare din 12 aprilie îi opun pe cei de la Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, și pe cei de la Tisza, formațiunea lui Peter Magyar. Mediafax notează că Orbán, aflat în relații strânse cu administrația președintelui Donald Trump, se confruntă cu „cea mai mare provocare” din ultimii ani, iar sondajele independente îl indică în avantaj pe contracandidatul conservator. În context, articolul amintește că Donald Trump și-a exprimat luna trecută sprijinul pentru Orbán într-un mesaj video transmis din Biroul Oval, iar deplasarea lui Vance vine după o vizită în Ungaria a secretarului de stat Marco Rubio, la mijlocul lunii februarie. Miza politică este majoră: o victorie a Fidesz i-ar aduce lui Orbán al cincilea mandat consecutiv, în timp ce o eventuală victorie a lui Peter Magyar ar putea duce, potrivit așteptărilor menționate în material, la îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și la deblocarea unor fonduri europene înghețate pentru Ungaria. [...]
România a obținut al 24-lea aviz din cele 25 necesare pentru aderarea la OCDE , după ce Comitetul pentru Investiții al organizației a emis avizul formal, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut joi de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a indicat că mai rămâne un singur aviz pentru aderarea deplină. Într-o postare pe Facebook, Țoiu a legat miza aderării de obiectivul asumat pentru 2026 și de efectele asupra mediului investițional, în condițiile în care avizele sunt parte dintr-un proces tehnic de evaluare. „Suntem acum, după ani de eforturi, la doar un pas de a ne îndeplini obiectivul de aderare la OCDE în 2026. Aceste jaloane tehnice sunt pe termen lung, fiind o garanție de stabilitate și un semnal de încredere pentru investitorii care aleg România; din acest motiv, nu avem voie să greșim pe ultima sută de metri”, a scris pe Facebook Oana Țoiu. Ministra a mai arătat că există „elemente de impredictibilitate” pentru mediul de afaceri, însă consideră că tocmai în acest context este importantă construirea unor repere care să susțină planurile pe termen lung, iar aderarea la OCDE este un astfel de proiect. În același mesaj, Țoiu a susținut că aderarea la OCDE depășește dimensiunea diplomatică și presupune schimbări în politici publice și în funcționarea statului. Totodată, ea a afirmat că procesul a avansat în 2026 „în cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu” și a atribuit acest lucru implicării premierului Ilie Bolojan și a președintelui Nicușor Dan. Separat, Mediafax amintește și o declarație a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, despre pașii de după finalizarea aderării, potrivit căruia adoptarea monedei euro ar trebui să devină următorul proiect de țară . [...]
Armata rusă nu a câștigat teritoriu în Ucraina în martie , intrând practic în defensivă pentru prima dată după doi ani și jumătate, potrivit HotNews.ro , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), transmisă de News.ro. Conform acestor date, martie 2026 este prima lună fără câștig teritorial rusesc din septembrie 2023, iar în unele puncte trupele Moscovei s-au retras în fața forțelor ucrainene. Înaintarea Rusiei încetinise deja de la finalul anului 2025, pe fondul contraofensivelor ucrainene din sud-est, iar în februarie Rusia a cucerit 123 km², cel mai mic avans lunar din aprilie 2024. Pe întregul front, în martie, Ucraina ar fi recucerit net 9 km². Cifra nu include operațiuni de infiltrare dincolo de linia frontului și nici înaintări revendicate de Rusia care nu au fost confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project, o ramură a American Enterprise Institute (AEI). ISW pune încetinirea din ultimele luni pe seama contraofensivelor ucrainene, dar și a unor factori de comunicații și coordonare: „interdicției impuse Rusiei de a utiliza terminalele Starlink în Ucraina” și „eforturilor Kremlinului de a restricționa accesul la Telegram”. HotNews.ro notează că Telegram, foarte folosită în Rusia inclusiv pe front, a devenit aproape inutilizabilă în ultimele luni din cauza blocajelor autorităților, în timp ce Moscova promovează platforma Max drept „mesagerie națională”. Din punct de vedere geografic, Rusia a cedat teren în sud, între regiunile Donețk și Dnipropetrovsk, unde zona de control s-a redus de la peste 400 km² la final de ianuarie la 144 km² în martie, după ce pătrunsese acolo pentru prima dată în iunie 2025. În schimb, mai la nord, în regiunea Donețk, situația rămâne nefavorabilă Kievului: la est de Sloviansk, trupele ruse ar fi avansat cu aproximativ 50 km² într-o lună, în direcția orașelor Kramatorsk și Sloviansk. În ansamblu, dinamica din 2026 indică o temperare a câștigurilor rusești: în primele trei luni ale anului, acestea sunt de două ori mai mici decât în aceeași perioadă din 2025, deși în 2025 armata rusă avansase mai mult decât în precedentele 24 de luni. La patru ani de la începutul invaziei, Moscova ocupă puțin peste 19% din teritoriul Ucrainei, o mare parte fiind cucerită în primele săptămâni ale conflictului; aproximativ 7% (inclusiv Crimeea și zone din Donbas) se aflau deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. [...]
Armata rusă nu a obținut în martie niciun câștig teritorial net în Ucraina , o premieră din septembrie 2023, potrivit AGERPRES , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA. „Armata rusă nu a obținut în luna martie pe ansamblu niciun câștig teritorial în Ucraina, o premieră din septembrie 2023, și chiar a pierdut teren pe frontul de sud-est, pierderi compensate de câștiguri pe frontul de est.” Încetinirea vine după ce, la finalul lui 2025, avansul rus a început să se reducă pe fondul contraofensivelor ucrainene în unele sectoare din sud-est. În februarie, Rusia ar fi ocupat doar 123 de kilometri pătrați suplimentari, cel mai mic avans lunar din aprilie 2024, conform aceleiași analize. În ansamblu, în al patrulea an al războiului declanșat de invazia din 24 februarie 2022, unitățile ruse ar fi ocupat 4.524 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, mai mult decât în al doilea și al treilea an la un loc. Totuși, în primele trei luni din 2026, câștigurile teritoriale rusești ar fi fost la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, indicând o schimbare de dinamică în defavoarea Moscovei. Diferențele între sectoarele frontului rămân semnificative. În sud-est, în special în provincia Dnipropetrovsk, trupele ruse ar fi pierdut teren în martie, la fel ca în februarie; după ce au intrat acolo pentru prima dată în iunie 2025 și au ocupat peste 400 de kilometri pătrați, suprafața controlată s-ar fi redus la circa 144 de kilometri pătrați după contraofensivele ucrainene. În schimb, mai la nord, în regiunea Donețk, situația este descrisă ca nefavorabilă armatei ucrainene, Rusia avansând aproximativ 50 de kilometri pătrați într-o lună la est de Sloviansk, în direcția redutelor Kramatorsk și Sloviansk. Per total, armata rusă controlează puțin peste 19% din teritoriul Ucrainei, o mare parte fiind ocupată în primele săptămâni ale războiului. Aproximativ 7% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea și părți din Donbas, se afla deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de invazia din 24 februarie 2022, mai notează analiza citată. [...]
