Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite vor aplica tarife de 10%–12,5% la importuri din 60 de țări, o măsură care acoperă 99% din importurile americane și care riscă să se traducă în costuri mai mari pentru companiile importatoare și, ulterior, pentru consumatori, potrivit NPR. Noile tarife intră în vigoare chiar când expiră, vineri, taxele temporare de 10% impuse la nivel global.
Administrația Trump justifică decizia prin faptul că statele vizate „nu au aplicat suficient” interdicții privind bunurile produse prin muncă forțată. Reprezentantul SUA pentru Comerț, Jamieson Greer, a susținut că măsura urmărește să corecteze atât un abuz de drepturi ale omului, cât și o practică comercială care distorsionează piața.
Noile tarife sunt introduse în baza Secțiunii 301 din Legea Comerțului din 1974, care permite președintelui să impună taxe la import și alte sancțiuni împotriva țărilor considerate angajate în practici comerciale „nejustificabile”, „nerezonabile” sau „discriminatorii”. NPR amintește că Trump a folosit Secțiunea 301 și în primul mandat pentru tarifele mari aplicate Chinei, care au rezistat contestărilor în instanță.
Măsura vine după ce Curtea Supremă a anulat, în februarie, cele mai ample tarife ale administrației, stabilind că Legea din 1977 privind puterile economice de urgență internațională (IEEPA) nu autorizează tarife. Decizia a obligat administrația să ramburseze importatorilor sumele plătite.
Ca răspuns, Trump a anunțat tarife globale de 10% în baza Secțiunii 122 din aceeași lege din 1974, dar acestea pot fi folosite doar 150 de zile — termen care expiră vineri, la 12:01 a.m. (ora SUA, conform NPR).
Unele categorii de produse sunt exceptate de la noile tarife, inclusiv petrol și gaze, precum și îngrășăminte. De asemenea, sunt exceptate produsele care se califică pentru regim fără taxe vamale în cadrul acordului SUA–Mexic–Canada (USMCA).
NPR subliniază un mecanism esențial: tarifele sunt plătite de companiile din SUA care importă bunuri, iar acestea încearcă de regulă să transfere costurile către consumatori prin prețuri mai mari. În contextul în care americanii sunt deja nemulțumiți de costul ridicat al vieții, administrația își asumă un risc politic prin introducerea tarifelor înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului, programate pentru 3 noiembrie.
Potrivit materialului, ar putea urma și alte tarife în baza Secțiunii 301. Biroul Reprezentantului SUA pentru Comerț a lansat o investigație privind 16 țări care ar reprezenta 70% din importurile SUA, pentru a evalua dacă „supraproducția” de bunuri a coborât prețurile și a dezavantajat companiile americane pe piețele globale. Administrația nu a finalizat încă această investigație.
În paralel, un oficial al administrației citat de NPR, sub protecția anonimatului, a spus că unele țări și-au întărit aplicarea regulilor privind munca forțată și au obținut tarife mai mici; exemplul dat este India, pentru care nivelul ar fi fost redus de la 12,5% la 10%.
Recomandate
Administrația Trump reintroduce tarife de 10% și 12,5% pentru importuri din 60 de economii, inclusiv UE , într-o mișcare care poate crește costurile pentru companiile expuse comerțului transatlantic și riscă să tensioneze relațiile comerciale, potrivit Mediafax . Noile taxe intră în vigoare vineri și înlocuiesc tariful global temporar de 10% introdus după ce Curtea Supremă a SUA a blocat tarifele „reciproce”. Măsurile vor intra în vigoare la ora 07:01 (ora indicată în material) exact când expiră tariful global temporar de 10%, aplicat timp de 150 de zile. Acesta fusese introdus după ce Curtea Supremă a SUA a anulat, în februarie, tarifele reciproce de 10%-50% impuse anterior în baza legislației privind situațiile de urgență națională. Baza legală: Secțiunea 301 și acuzații legate de munca forțată Casa Albă susține că noul pachet nu este doar o prelungire a tarifelor expirate, chiar dacă nivelurile și acoperirea sunt similare. De această dată, administrația invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974 , care permite sancționarea practicilor comerciale considerate neloiale. Potrivit Biroului Reprezentantului pentru Comerț al SUA (USTR), decizia vine după 60 de investigații deschise la ordinul lui Donald Trump pe 12 martie 2026, privind modul în care diferite economii interzic și aplică interdicțiile la import pentru bunuri produse prin muncă forțată. Procesul a inclus două serii de audieri publice, consultări cu peste 45 de guverne și analiza a peste 3.700 de comentarii de la companii, organizații și alte părți interesate. Ambasadorul pentru Comerț al SUA, Jamieson Greer, a argumentat măsura prin necesitatea eliminării muncii forțate din lanțurile globale de aprovizionare: „Statele Unite au o interdicție privind importurile realizate prin muncă forțată de aproape un secol și o aplică riguros. A venit timpul ca și partenerii noștri comerciali să facă același lucru.” Ce produse sunt exceptate și cum se aplică în UE Noile tarife nu se aplică tuturor bunurilor. Sunt exceptate: petrolul și gazele naturale; îngrășămintele; anumite produse alimentare; produse deja vizate de tarife din motive de securitate națională, precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul. De asemenea, mărfurile care respectă regulile Acordului comercial SUA–Mexic–Canada (USMCA) vor fi scutite, pe fondul integrării ridicate a lanțurilor de aprovizionare din America de Nord. Administrația americană va aplica tarife diferențiate: 10% pentru statele considerate că au adoptat o legislație adecvată împotriva muncii forțate și 12,5% pentru cele evaluate drept insuficient de stricte. India este dată ca exemplu de țară încadrată la tariful de 10% după modificări legislative recente. În cazul Uniunii Europene, tarifele nu se aplică uniform: unele bunuri vor fi taxate cu 10%, altele cu 12,5% (din care se scade tariful aplicabil conform regulii „națiunii celei mai favorizate”), iar o serie de produse vor avea excepții pentru a evita perturbări economice sau pentru că nu pot fi produse în cantități suficiente în SUA. [...]
Atacurile SUA asupra unor ținte din Iran au continuat pentru a 13-a noapte la rând, iar exploziile raportate în apropierea Strâmtorii Ormuz mențin presiunea asupra unui coridor-cheie pentru transportul maritim comercial , potrivit Agerpres . Presa iraniană a semnalat vineri dimineață mai multe explozii după ce forțele americane au anunțat un nou val de lovituri. Printre zonele vizate s-ar fi aflat împrejurimi ale orașelor Ahvaz, Andimeshk și Omidiyeh, în provincia Khuzestan (sud-vest), a relatat agenția iraniană Fars, citând autorități de la Teheran. Explozii au fost raportate și în apropierea insulei Qeshm din Strâmtoarea Ormuz , precum și în jurul orașului portuar Bandar Abbas, indicând o extindere a incidentelor în proximitatea rutelor de navigație. Ce spune Centcom despre țintele lovite și durata operațiunii Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis că ultimul val de atacuri a durat puțin peste două ore și s-a încheiat la ora locală 04:30 (01:00 GMT). Într-o postare pe X, Centcom a precizat că a vizat: centre de comandă militară iraniene; instalații de depozitare a dronelor; rețele de comunicații; situri de supraveghere de coastă; capacități maritime, cu obiectivul declarat de a diminua amenințarea asupra marinarilor și navelor comerciale civile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Implicația pentru navigația comercială în Strâmtoarea Ormuz Centcom a reiterat poziția SUA potrivit căreia Strâmtoarea Ormuz a rămas deschisă navigației, în pofida atacurilor recente lansate de Gardienii Revoluției din Iran, și că navele comerciale ar putea tranzita zona cu sprijin militar american. Potrivit informațiilor citate, conflictul a escaladat din nou la începutul acestei luni, după ce forțele iraniene au tras asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Atacurile Rusiei au oprit complet traficul pe coridorul maritim de export al Ucrainei , iar efectul imediat se vede în lanțul logistic regional: Maersk și-a întrerupt operațiunile într-un port ucrainean și a redirecționat încărcăturile către Constanța, potrivit G4Media . Miercuri, pentru prima dată de la înființarea coridorului în 2023, nicio navă nu a intrat în cele trei porturi ucrainene din regiunea Odesa. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, acuză Moscova că folosește presiunea militară pentru a bloca exporturile și a afecta piețele alimentare, într-un moment sensibil, „în plin sezon de recoltare”. „Rusia ține ostatică securitatea alimentară globală. Astăzi, nicio navă nu a trecut prin coridorul maritim al Ucrainei de la Marea Neagră — chiar în plin sezon de recoltare. Este vorba de un act deliberat de terorism economic și umanitar.” Efect operațional: rutele se mută, riscul crește Atacurile asupra navelor civile de marfă care se îndreptau spre porturile ucrainene „sufocă” coridorul, iar armatorii au decis să oprească traficul din cauza amenințărilor crescute la adresa securității, deși Ucraina spune că va continua să asigure securitatea. În acest context, compania de transport maritim Maersk a întrerupt operațiunile în portul pescăresc Chornomorsk (regiunea Odesa) și a redirecționat încărcăturile către portul Constanța , conform informațiilor citate în articol. Andrii Klymenko, șeful Grupului de monitorizare și cercetare strategică pentru Marea Neagră și Marea Baltică, spune că proprietarii navelor au suspendat operațiunile pentru a vedea cum evoluează situația și ce soluție poate găsi Ucraina. Miza economică: exporturi agricole și presiune pe prețurile alimentelor Articolul amintește că blocada impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene în 2022 a strangulat exporturile agricole și a contribuit la creșterea prețurilor globale la alimente cu peste 60% până în luna martie (fără a preciza anul în fragmentul redat). După stabilirea coridorului maritim protejat în Marea Neagră, Ucraina a exportat prin acesta peste 168,9 milioane de tone de mărfuri, inclusiv peste 100 de milioane de tone de cereale, o parte importantă fiind destinată țărilor din „Sudul Global”, în pofida atacurilor repetate asupra porturilor din Odesa. Ce urmează: Ucraina cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU Ucraina a solicitat o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU pentru 27 iulie, cerând statelor să solicite Moscovei să înceteze atacurile asupra libertății de navigație în Marea Neagră. Purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainene, Dmytro Pletenchuk, susține că Rusia lovește nave care operează „în deplină legalitate”, în timp ce Ucraina ar viza nave care încalcă legislația maritimă prin transport ilegal de petrol supus sancțiunilor sau prin intrarea în porturi din teritoriile ocupate. În același timp, el admite că presiunea a crescut și că firmele de transport maritim își reduc operațiunile, dar afirmă că Ucraina va continua să lucreze pentru restabilirea capacității maxime a coridorului. [...]
Casa Albă exclude o intervenție a lui Donald Trump în procedura de extrădare a fraților Tate , semnalând că dosarul va urma traseul juridic obișnuit între SUA și Regatul Unit, fără „scurtături” politice, potrivit Agerpres . Andrew Tate și fratele său, Tristan, au fost arestați sâmbătă la Miami, iar avocatul lor a susținut că reținerea ar fi „motivată politic”. Cei doi contestă extrădarea în Regatul Unit, unde sunt urmăriți penal pentru presupuse violuri. Întrebată, în briefingul zilnic, dacă președintele american ar putea interveni în procedura de extrădare, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a răspuns negativ. Mesajul administrației: „nu avem niciun rol” în acest stadiu Șeful diplomației americane, Marco Rubio, s-a distanțat la rândul său de caz, afirmând: „Nu există niciun rol pe care să-l jucăm în acest stadiu, și poate niciodată, în această afacere.” Declarația a fost făcută miercuri, în Filipine, unde Rubio participa la reuniunea miniștrilor de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) . Acuzațiile din Regatul Unit și poziția apărării Frații Tate au fost arestați după ce parchetul britanic a anunțat noi acuzații împotriva lor pentru viol, trafic de ființe umane în scopuri de exploatare sexuală și agresiune. Potrivit informațiilor citate, Andrew Tate se confruntă cu 42 de capete de acuzare, iar Tristan cu 17. Avocatul lor, Joseph McBride, a declarat după o audiere într-un tribunal din Miami: „Ne opunem evident extrădării pentru că Andrew și Tristan sunt nevinovați.” Context: legături politice și dosare în alte jurisdicții Agerpres notează că frații Tate sunt susținători ai lui Donald Trump, iar Andrew Tate ar fi încercat în trecut să stabilească relații cu fiii acestuia, Don Jr și Barron, potrivit presei americane. Totodată, cei doi au fost încarcerați anterior timp de câteva luni în România, unde au trăit mai mulți ani și au fost acuzați că au înșelat mai multe femei în scopuri de exploatare sexuală, inclusiv minore, înainte de a primi permisiunea să părăsească țara. În martie 2025, statul Florida a deschis o anchetă penală care îi vizează pe cei doi frați, însă stadiul acesteia nu este cunoscut, potrivit AFP. [...]
Ucraina își extinde presiunea asupra logisticii și veniturilor energetice rusești , după ce a lovit peste noapte un petrolier în Marea Neagră, o trecere cu pontoane folosită pentru aprovizionare și o zonă de concentrare a trupelor ruse, potrivit Kyiv Post . Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a prezentat operațiunea ca parte a eforturilor de a slăbi capabilitățile militare și economice care susțin războiul Moscovei. Lovitura asupra petrolierului din Marea Neagră vizează direct lanțul de aprovizionare cu combustibili al Rusiei. Conform Statului Major ucrainean, nava transporta petrol rusesc, produse petroliere și combustibil destinat Forțelor Armate ale Federației Ruse. Comunicatul nu a identificat petrolierul și nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor. Ținte cu rol logistic în Donbas A doua țintă a fost o trecere cu pontoane în apropiere de Novoekonomichne, în regiunea Donețk, despre care Ucraina spune că era folosită pentru sprijin logistic, inclusiv transfer de personal și echipamente. A treia lovitură a vizat o zonă în care erau concentrați militari ruși în Horlivka (tot în Donețk). Statul Major a precizat că nu au fost raportate victime și nu a indicat câți militari se aflau în acel punct. Context: atacuri cu drone și presiune pe „flota din umbră” În același context operațional, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot (USF), Robert „Madyar” Brovdi , a afirmat că, în precedentele 48 de ore, ofensiva cu drone a Ucrainei ar fi lovit 13 nave rusești și 13 obiective energetice în Crimeea ocupată. Totodată, ar fi fost lovite încă 13 nave din așa-numita „flotă din umbră” (vase folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale), iar bilanțul unei operațiuni de 13 zile numite „Molochka” ar fi ajuns la 172 de nave lovite, inclusiv vrachiere, petroliere și macarale plutitoare. Marea Neagră: exporturile Ucrainei, sub presiune, cu efecte în piețe Pe fondul acestor evoluții, președintele Volodîmîr Zelenski a acuzat Rusia că își intensifică campania de lovire a rutei de export de cereale a Ucrainei prin Marea Neagră și a spus că niciun vas comercial nu a intrat în porturile ucrainene pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii maritime se intensifică. Zelenski a avertizat că Rusia „va intensifica” atacurile și a susținut că Ucraina anticipase strategia, desemnând un responsabil pentru protecția și operarea rutei maritime de export. Potrivit Lloyd’s List Intelligence, deteriorarea situației de securitate a împins în sus prețurile grâului, pe măsură ce armatorii reevaluează riscurile de operare în apele ucrainene. În același timp, publicația notează că Rusia a intensificat recent loviturile asupra facilităților de ulei de floarea-soarelui, terminalelor de cereale și navelor comerciale, vizând explicit transportul civil. Un exemplu menționat este lovirea cu rachetă a navei cargo Golden Leo, deținută de o companie turcă, în timp ce părăsea Odesa cu cereale, atac în urma căruia au murit 10 persoane, luni, 20 iulie. Autoritatea Porturilor Maritime din Ucraina (USPA) a raportat că, în primele două săptămâni din iulie, forțele ruse au atacat 23 de obiective de infrastructură portuară și 17 nave civile, provocând 11 decese, inclusiv în rândul lucrătorilor portuari și al marinarilor străini. [...]
Atacurile ucrainene cu drone în interiorul Rusiei încep să producă efecte economice vizibile , iar Kremlinul ar pregăti inclusiv măsuri de tip „economie de război” – de la extinderea bazei de recrutare până la pași administrativi asociați mobilizării și legii marțiale, potrivit Antena 3 , care citează o analiză ISW preluată de Moscow Times. Pregătiri pentru mobilizare: schimbări legislative și administrative Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că autoritățile ruse „creează cadrul juridic și organizatoric” pentru o posibilă nouă mobilizare și pentru introducerea legii marțiale, inclusiv în perspectiva unor „tulburări în masă”. În acest context, Duma de Stat a adoptat o lege care permite unor persoane cu condamnări încă neradiate – inclusiv pentru trafic de droguri și participare la grupări de criminalitate organizată – să semneze contracte cu Ministerul Apărării în timpul unei mobilizări oficiale. Ministrul adjunct al apărării, Viktor Goremikin, a declarat că măsura ar extinde numărul persoanelor eligibile și ar simplifica recrutarea pentru războiul din Ucraina. Separat, Rosgvardia ar fi pregătit modificări ale normelor de protecție civilă, cu măsuri pentru apărarea populației în timpul mobilizării, al legii marțiale și al războiului, inclusiv prin extinderea atribuțiilor privind evacuarea militarilor. ISW notează că mobilizarea rămâne „extrem de nepopulară” în societatea rusă și că decizia finală depinde de Vladimir Putin și de evaluarea situației de pe front și a climatului politic intern. Tot ISW precizează că, deocamdată, nu se poate spune dacă Putin va decide o nouă mobilizare în viitorul apropiat și nici ce formă ar putea lua. Lovituri în logistică și comerț: cazul Wildberries Pe fondul atacurilor ucrainene cu drone, sunt descrise lovituri asupra infrastructurii logistice a Wildberries (platformă de comerț online prezentată drept echivalentul rusesc al Amazon). Potrivit materialului, drone ucrainene au lovit centre de distribuție din Elektrostal (regiunea Moscova) și Kotovsk (regiunea Tambov), iar un al doilea val a vizat depozite logistice din regiunile Krasnodar și Stavropol. Presa de stat din regiunea Voronej ar fi relatat și închiderea unui depozit în noaptea de miercuri spre joi, după un atac cu dronă. Ucraina a recunoscut atacurile asupra depozitelor Wildberries și a susținut că acestea sunt ținte militare legitime, pe motiv că ar aproviziona trupele ruse. Regimul rus neagă această acuzație, însă Kremlinul a admis existența pagubelor economice. Întrebat despre posibile măsuri de sprijin, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că „situația este într-adevăr dificilă”, invocând pierderi atât pentru companie, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Atacurile ar fi provocat și victime: autoritățile regionale au raportat șapte morți la Kotovsk și unul la Elektrostal, iar în sudul Rusiei „cel puțin o persoană” ar fi fost ucisă, potrivit guvernatorului regiunii Krasnodar. Estimări de costuri: sute de milioane pentru refacere, miliarde pentru comercianți Impactul economic total „nu este încă limpede”, însă sunt citate estimări preliminare din presa rusă: Forbes (ediția rusă) ar fi indicat că Wildberries ar fi pierdut până la 9% din spațiile de depozitare, iar refacerea capacității ar putea costa până la 33 de miliarde de ruble (421 de milioane de dolari, aprox. 1,9 miliarde lei). Pierderile comercianților care își țineau marfa în depozite ar putea ajunge la cel puțin 150 de miliarde de ruble (aprox. 1,9 miliarde de dolari, circa 8,7 miliarde lei). Kommersant ar fi estimat că atacurile au afectat în total aproximativ 10% din capacitatea logistică a companiei. În paralel, fondatoarea Wildberries, Tatiana Kim, a declarat într-un interviu pentru RBC că firma discută cu autoritățile ruse despre măsuri fiscale și alte forme de sprijin pentru comercianții afectați, inclusiv posibilitatea unor amânări la plata taxelor. De ce contează Dincolo de dimensiunea militară, materialul indică o presiune economică în creștere în interiorul Rusiei: loviturile asupra logisticii și rafinăriilor sunt prezentate ca parte a unei „campanii economice” a Ucrainei, cu efecte precum perturbarea lanțurilor de aprovizionare și cozi la benzinării. În același timp, ISW descrie pași care ar pregăti terenul pentru o mobilizare suplimentară – un scenariu cu implicații directe pentru piața muncii, consum și stabilitatea internă, dar care rămâne, deocamdată, la nivel de evaluare și ipoteză. [...]
