Știri
Știri din categoria Externe
Talibanii extind interdicția smartphone-urilor, iar efectul imediat este blocarea unor servicii de bază – de la coordonarea îngrijirilor medicale în zone rurale până la accesul la materiale de studiu – potrivit NPR, care descrie cum măsura, introdusă oficial pentru aparatul de stat, începe să se propage în școli, universități și spitale.
Interdicția a intrat în vigoare pe 16 iunie și vizează angajați ai guvernului, judecători, polițiști și membri ai armatei. Cei prinși folosind smartphone-uri riscă confiscarea și distrugerea dispozitivelor, precum și „pedeapsă legală și sharia”, fără ca sancțiunile să fie detaliate. Sunt permise telefoanele simple (cu apel și SMS), fără ecran tactil și fără funcții de fotografiere sau înregistrare.
Măsura ar fi pornit ca ordin verbal al liderului suprem taliban, Hibatullah Akhundzada, și a fost ulterior formalizată într-o directivă a unei instanțe militare, distribuită către șefi de instanțe, comandanți de poliție și responsabili ai serviciilor de informații din cele opt zone administrative ale țării. Excepțiile ar necesita un decret scris semnat chiar de Akhundzada.
NPR relatează și despre mecanisme de control: autoritățile au întocmit liste de monitorizare cu nume, funcții, locuri de muncă, operatori de telefonie și numere, iar unii membri ai structurilor de securitate ar fi fost instruiți să-și distrugă singuri smartphone-urile și să depună dovada pe un formular dedicat. Un angajat guvernamental din Herat, citat sub protecția anonimatului, spune că în biroul său restricțiile existau „discret” de luni, iar când angajații au rezistat, telefoanele au fost confiscate și sparte.
Deși interdicția nu se aplică, deocamdată, deținerii de telefoane de către civili, NPR notează că în unele provincii restricțiile au depășit instituțiile statului și au ajuns în educație și sănătate, alimentând temeri că politica ar putea deveni un test pentru limitări mai largi ale utilizării smartphone-urilor în spațiul public.
În educație, exemplele din teren indică o înăsprire rapidă:
Pentru studenți, telefonul funcționează și ca instrument de învățare (fotografierea lecțiilor de pe tablă, descărcarea de cărți, dicționare, contactarea profesorilor). Pentru fete și femei cărora le este restricționat accesul la școală și universitate, NPR arată că smartphone-ul poate rămâne una dintre puținele căi de a continua studiul în privat.
În sănătate, impactul descris de NPR este unul practic: într-o țară în care WhatsApp este folosit pe scară largă pentru apeluri, mesaje și trimiterea de fotografii, trecerea la telefonie clasică poate însemna costuri mai mari și o coordonare mai lentă.
Un exemplu este Farzana, moașă care acoperă 10 sate din districtul Moqor (provincia Ghazni). Ea spune că a renunțat să mai folosească smartphone-ul de teamă, deși anterior primea frecvent fotografii cu erupții, umflături sau infecții ale nou-născuților pentru a decide cine are nevoie urgentă de ajutor. Acum poate fi contactată doar printr-o linie telefonică obișnuită.
„Nu pot fi peste tot în același timp. Uneori o fotografie sau un mesaj mă ajută să înțeleg dacă o mamă sau un nou-născut are nevoie de ajutor urgent.”
NPR plasează această situație într-un context mai larg: sistemul de sănătate afgan este sub presiune, cu lipsuri de personal, medicamente și finanțare, iar pacienții din zonele rurale pot călători ore întregi pentru tratament. Restricțiile talibanilor asupra mobilității, educației și muncii femeilor amplifică barierele de acces la îngrijire, inclusiv prin reducerea „conductei” viitoare de medici, asistente și moașe.
NPR leagă momentul ordinului de protestele din Herat de la începutul lui iunie, după arestarea unor femei și fete acuzate de „hijab necorespunzător”. Martori au spus că forțele talibane au tras în demonstranți, omorând cel puțin o persoană, iar un video cu împușcăturile s-a răspândit online înainte ca autoritățile să îl poată limita. Administrația talibană nu a răspuns unei solicitări de comentariu.
Dincolo de utilizarea practică (educație, sănătate), NPR descrie smartphone-ul ca instrument de documentare: imagini surprinse cu telefonul au arătat în ultimii ani proteste, arestări, pedepse publice și plângeri din spitale – conținut dificil de controlat de autorități.
Deocamdată, interdicția este formulată pentru anumite categorii (angajați ai statului, justiție, poliție, armată), însă exemplele din universități, cămine și unele instituții sugerează o aplicare care se poate lărgi. Dacă tendința continuă, consecința imediată nu este doar una de „disciplină” administrativă, ci o reducere a capacității de coordonare în servicii esențiale și o izolare mai mare a comunităților care se bazau pe smartphone ca infrastructură minimă de comunicare.
Recomandate
Presiunea diplomatică a SUA și a unor aliați regionali crește riscul de instabilitate politică în Columbia , într-un moment în care tranziția de putere este contestată de președintele în funcție, potrivit Economica . Miza imediată este transferul de putere programat pentru 7 august, care „se anunță a fi tensionat”. Într-o declarație comună de vineri, semnatarii cer autorităților columbiene să respecte Constituția și legea și să garanteze o tranziție „pașnică, ordonată și transparentă”. „Lansăm un apel ferm către toate autorităţile columbiene să acţioneze în strictă conformitate cu Constituţia, legea şi principiile democratice (…) şi să garanteze o tranziţie paşnică, ordonată şi transparentă” De ce contează: tranziție contestată, cu validarea alegerilor deja confirmată Ultraconservatorul Abelardo De la Espriella , descris ca apropiat al președintelui american Donald Trump, a fost ales președinte al Columbiei la sfârșitul lunii iunie. Totuși, președintele la final de mandat, Gustavo Petro , refuză să recunoască rezultatele celui de-al doilea tur, susținând că are dovezi de fraudă. Pe de altă parte, observatorii internaționali și autoritățile electorale columbiene au exclus „orice manipulare a alegerilor”, conform informațiilor din aceeași sursă. „Scutul Americilor” și implicațiile regionale Apelul vine din partea semnatarilor „Scutului Americilor”, o coaliție lansată în martie de Trump, care vizează combaterea traficului de droguri și a imigrației ilegale. Semnatarii avertizează asupra declarațiilor și acțiunilor care pun sub semnul întrebării integritatea procesului electoral fără dovezi justificate. „Observăm cu profundă preocupare recentele declaraţii şi acţiuni care, fără dovezi justificate în mod corespunzător, pun sub semnul întrebării integritatea procesului electoral” Argentina, Chile, Panama și Costa Rica sunt menționate între membrii alianței, iar Columbia — descrisă ca principalul producător mondial de cocaină — este așteptată să se alăture după instalarea lui De la Espriella. În paralel, De la Espriella acuză actualul guvern de corupție și susține că Gustavo Petro ar pune la cale „o lovitură de stat”, pe fondul escaladării conflictului politic înaintea datei de 7 august. [...]
Marile companii germane își reevaluează public trecutul nazist, iar miza este reputațională și de guvernanță corporativă , pe fondul unei presiuni tot mai mari pentru transparență istorică și asumare instituțională, potrivit Le Figaro . Publicația descrie un proces început la începutul anilor 1990, în care mai multe grupuri și dinastii industriale au făcut, „de voie, de nevoie”, un „examen de conștiință”, inclusiv cu obiectivul de a-și îmbunătăți imaginea. Un exemplu recent este cazul Zeppelin, unde instrumentalizarea dirijabilelor ca instrument de propagandă în perioada lui Adolf Hitler este pusă în prim-plan într-o expoziție temporară la muzeul Zeppelin din Friedrichshafen (Baden-Württemberg). Articolul pornește de la imaginea dirijabilului LZ 129 „Hindenburg”, decorat cu svastici, survolând New York în august 1936, într-un moment în care regimul nazist consolidase deja utilizarea simbolurilor industriale în comunicarea politică internă și externă. De ce contează pentru companii: risc reputațional și standarde de guvernanță Din perspectiva mediului de afaceri, astfel de demersuri nu sunt doar exerciții de memorie, ci țin de administrarea riscurilor: trecutul istoric poate afecta credibilitatea conducerii, relația cu investitorii și partenerii, precum și percepția publică asupra brandului. Le Figaro notează explicit că unele companii și familii au urmărit, prin aceste clarificări, și o reabilitare de imagine. În practică, asumarea trecutului devine parte a guvernanței corporative: modul în care o companie investighează, documentează și comunică episoade sensibile poate fi interpretat ca indicator al culturii organizaționale și al capacității de a gestiona subiecte cu impact pe termen lung. Contextul demersului: un proces început în anii 1990 Potrivit publicației, dezvăluirile și reevaluările au prins contur „de la începutul anilor 1990”, când mai multe „societăți și dinastii emblematice” au început să își analizeze rolul și conexiunile din perioada nazistă. În acest cadru sunt menționate nume mari precum Zeppelin, Volkswagen , Bertelsmann și Continental, ca repere ale unei tendințe mai largi. Articolul din Le Figaro este marcat ca „rezervat abonaților”, iar textul disponibil public oferă doar o parte din detalii; prin urmare, nu sunt accesibile integral, din acest extras, concluziile sau exemplele complete pentru fiecare companie menționată. [...]
Republica Moldova ar putea închide capitolele de negociere cu UE până în 2028 , dacă își păstrează ritmul de reforme și evită „accidentele politice”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: finalizarea negocierilor presupune alinierea legislației și a instituțiilor la standardele europene, cu efect direct asupra mediului economic și administrativ. Declarația îi aparține fostului negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, prof. dr. Vasile Pușcaș , care spune că, în scenariul menținerii actualului ritm, Chișinăul ar putea „finaliza toate capitolele de negociere” până în 2028 și ar putea urmări obiectivul de a ajunge în 2030. El afirmă, totodată, că procesul de aderare al Republicii Moldova se menține pe agenda UE și a statelor membre, pe baza semnalelor primite de la Bruxelles și din capitalele europene. Ce contează pentru parcursul de aderare: transpunere legislativă și aplicarea politicilor Pușcaș indică drept elemente-cheie efortul de „transpunere legislativă” (preluarea în legislația națională a regulilor UE) și reforma instituțiilor. În plus, el punctează că Republica Moldova „a început chiar să aplice politicile europene”, un pas care, în logica negocierilor, contează nu doar formal, ci și practic, prin capacitatea de implementare. Atuuri și vulnerabilități: sprijin politic intern vs. riscuri geopolitice Fostul negociator-șef al României enumeră câteva avantaje pe care le vede în cazul Republicii Moldova: o „susținere cvasigenerală” pentru aderare, cu excepția unor grupări politice; determinarea Guvernului și existența unei strategii și a unui program de pregătire; respectarea programului „într-o pondere de peste 90%”, comparativ cu alte state, în special din Balcani; o echipă de negociere tânără și determinată. Pe partea de riscuri, el menționează un mediu internațional „complex” și predispus la schimbări bruște, războiul din zonă și presiunile din vecinătatea estică, despre care spune că nu privește favorabil procesul de aderare și ar încerca să îl frâneze. În lipsa unor date suplimentare în material despre calendarul procedural al UE, termenul din 2028 rămâne o evaluare condiționată de ritmul reformelor și de stabilitatea politică internă, nu o țintă garantată. [...]
Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]
Atacurile cu drone au vizat infrastructură energetică și o fabrică de apărare din Rusia, cu potențial impact asupra exporturilor de produse petroliere și asupra lanțului industrial militar , potrivit Kyiv Post , care relatează despre lovituri în Krasnodar Krai și Rostov Oblast și despre perturbări temporare ale traficului aerian în Moscova și Sankt Petersburg. Oficiali ruși au spus că drone ucrainene au lovit peste noapte mai multe ținte considerate strategice: rafinăria Ilsky (Krasnodar Krai), un terminal petrolier, un depozit de produse petroliere și o mare unitate din industria de apărare din Rostov Oblast. În Taganrog, localnici au raportat explozii pe parcursul nopții, iar martori au indicat izbucnirea unui incendiu în zona portuară. Ce ținte au fost raportate și ce se știe despre pagube Primele informații au indicat că incendiul ar fi cuprins terminalul petrolier Kurgannaftoprodukt (fostul Yugtranzitservis), folosit pentru descărcarea și încărcarea produselor petroliere pe nave maritime. Petro Andryushchenko, șeful Centrului pentru Studiul Ocupației, a raportat și un incendiu în apropierea V.M. Petlyakov Taganrog Aviation College, instituție care pregătește specialiști pentru industriile ruse de aviație și inginerie. La ora 7:27, guvernatorul regiunii Rostov, Yury Slyusar , a confirmat pe Telegram un atac „la scară largă” și a precizat că aproximativ „trei duzini și jumătate” de drone au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. El a menționat consecințe la sol, inclusiv incendierea unei clădiri administrative în satul Kagalnik și incendii la două facilități de stocare a produselor petroliere în Azov, fără victime raportate. „În timpul respingerii atacului, aproximativ trei duzini și jumătate de vehicule aeriene fără pilot (UAV) au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. Din păcate, au existat consecințe la sol.” Slyusar nu a identificat facilitățile afectate, însă canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a susținut că o analiză de geolocalizare ar indica drept ținte depozitul petrolier Azov și fie Azov Optical-Mechanical Plant, fie depozitul Donterminal. De ce contează: energie pentru export și capacități militare Kyiv Post notează că Azov Optical-Mechanical Plant produce sisteme optico-electronice, radar și de ghidaj de precizie folosite în avioane, vehicule blindate, nave de război și rachete rusești. Unitatea este parte a Tactical Missiles Corporation și ar mai fi fost vizată de drone ucrainene în iulie 2025. Separat, rafinăria Ilsky din Krasnodar Krai a fost, de asemenea, atacată, potrivit Exilenova+. Autoritățile regionale au confirmat ulterior lovitura, afirmând că resturi de drone au declanșat un incendiu la instalație; guvernatorul nu comentase până la momentul publicării, conform articolului. Au fost raportate și resturi căzute peste o altă întreprindere și o locuință privată în satul Severskaya din apropiere. Rafinăria Ilsky produce în principal produse petroliere pentru export și procesează până la 6,6 milioane de tone metrice de țiței anual, rezultând benzină, motorină și păcură, fiind una dintre facilitățile energetice-cheie din sudul Rusiei, potrivit sursei. Publicația menționează, citând outletul rus independent Astra, că rafinăria ar fi fost atacată de cinci ori în acest an și de cel puțin 17 ori de la începutul invaziei la scară largă; Ucraina ar fi vizat rafinăria și pe 2 iunie. Efecte operaționale: evacuări locale și restricții de zbor Agenția rusă de stat TASS a relatat că autoritățile au început evacuarea rezidenților din zona afectată din Taganrog. Totodată, atacurile cu drone au perturbat traficul aerian în Moscova și Sankt Petersburg: primarul Moscovei, Sergei Sobyanin, a spus că apărarea antiaeriană a început interceptările la scurt timp după ora 22:00 (joi), iar până la 7:48 (vineri) ar fi fost doborâte 16 drone îndreptate spre capitală. Operațiunile pe aeroportul Domodedovo au fost suspendate temporar, iar canale rusești de pe Telegram au raportat restricții similare la aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat 376 de drone ucrainene peste noapte în mai multe regiuni, inclusiv Belgorod, Bryansk, Kursk, Rostov, Tver și Moscova, Krasnodar Krai și Crimeea ocupată. Ucraina nu a comentat oficial atacurile raportate până la momentul publicării, potrivit Kyiv Post. [...]
Orașul Oleșkî , aflat sub ocupație rusă, a rămas fără livrări de alimente și medicamente de peste o lună , pe fondul blocadei și al intensificării atacurilor, ceea ce adâncește rapid criza umanitară și ridică din nou problema obligațiilor legale ale unei puteri ocupante, potrivit Kyiv Post . În localitate nu a mai intrat și nu a mai ieșit niciun vehicul din 26 mai, a declarat Tetiana Hasanenko, șefa Administrației Militare a Orașului Oleșkî, citată de publicația ucraineană Vgoru. Conform aceleiași surse, aproximativ 2.000 de oameni au rămas în oraș, iar circa 6.000 de persoane – inclusiv cel puțin 150 de copii – trăiesc în comunitatea ocupată mai largă. Oleșkî se află în regiunea Herson, pe malul stâng al Niprului, la aproximativ 5 km sud-est de orașul Herson, vizavi de poziții ucrainene, într-o zonă de linie a frontului. Orașul este sub ocupație rusă din primele zile ale invaziei la scară largă, începută în februarie 2022. Blocada taie accesul la bunuri de bază și servicii medicale Cu rutele de aprovizionare blocate, locuitorii și-ar fi epuizat majoritatea stocurilor și ar supraviețui prin troc, schimbând între ei ce mai au. La piața locală ar mai exista doar cantități mici de legume și resturi de produse din gospodării, iar alimentele de bază, precum cartofii și ouăle, ar fi devenit rare și foarte scumpe. Criza este agravată de lipsa medicamentelor: singura farmacie, aflată la spital, ar fi rămas fără medicamente esențiale. În plus, electricitatea ar fi fost întreruptă, iar combustibilul pentru generatoare nu ar fi disponibil, ceea ce îngreunează tratarea civililor răniți. Înmormântări blocate și acces financiar aproape imposibil Potrivit Tetianei Hasanenko, situația ar fi complicată și de imposibilitatea de a îngropa o parte dintre cei uciși în atacuri. Ea susține că morga spitalului a fost distrusă de bombardamente, iar corpurile ar fi depozitate într-un subsol. Totodată, autoritățile de ocupație ruse ar interzice înhumarea persoanelor ucise în lovituri cu drone până la efectuarea unor examinări medico-legale într-un alt oraș ocupat – o cerință pe care localnicii o consideră imposibil de îndeplinit în condițiile actuale. În același timp, locuitorii nu își pot accesa conturile bancare, deoarece retragerile de numerar ar presupune părăsirea orașului, lucru descris ca aproape imposibil din cauza bombardamentelor, atacurilor cu drone și minelor terestre, care ar detona frecvent în timpul incendiilor. Oficiali locali au mai spus că trupe ruse ar continua să se adăpostească în locuințe și subsoluri civile, uneori deghizate în haine civile, inclusiv haine de femei, iar reprezentanții administrației de ocupație ar fi dispărut în mare parte din oraș. Ce spune ONU despre obligațiile puterii ocupante Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a reamintit că dreptul internațional umanitar obligă puterea ocupantă să asigure furnizarea de alimente și produse medicale populației civile și să faciliteze ajutorul umanitar atunci când resursele locale sunt insuficiente. Misiunea ONU a declarat că a documentat în 2026 cel puțin 29 de civili uciși și 54 răniți în Oleșkî și în localitatea ocupată învecinată Hola Prîstan, multe dintre cazuri fiind verificate de Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Potrivit misiunii, majoritatea victimelor civile au fost provocate de atacuri cu drone cu rază scurtă, însă nu a putut atribui responsabilitatea pentru loviturile individuale. ONU a mai precizat că Ucraina și Rusia au discutat posibilitatea unei încetări localizate a focului pentru evacuarea civililor, dar nu s-a ajuns la un acord. Oleșkî a fost grav afectat și de inundațiile produse după distrugerea barajului Kahovka , în iunie 2023, iar Ombudsmanul Ucrainei, Dmîtro Lubineț, a descris anterior situația din oraș ca pe o „catastrofă umanitară” generată de ocupație și de ignorarea vieților civile. [...]
