Știri
Știri din categoria Externe
Talibanii extind interdicția smartphone-urilor, iar efectul imediat este blocarea unor servicii de bază – de la coordonarea îngrijirilor medicale în zone rurale până la accesul la materiale de studiu – potrivit NPR, care descrie cum măsura, introdusă oficial pentru aparatul de stat, începe să se propage în școli, universități și spitale.
Interdicția a intrat în vigoare pe 16 iunie și vizează angajați ai guvernului, judecători, polițiști și membri ai armatei. Cei prinși folosind smartphone-uri riscă confiscarea și distrugerea dispozitivelor, precum și „pedeapsă legală și sharia”, fără ca sancțiunile să fie detaliate. Sunt permise telefoanele simple (cu apel și SMS), fără ecran tactil și fără funcții de fotografiere sau înregistrare.
Măsura ar fi pornit ca ordin verbal al liderului suprem taliban, Hibatullah Akhundzada, și a fost ulterior formalizată într-o directivă a unei instanțe militare, distribuită către șefi de instanțe, comandanți de poliție și responsabili ai serviciilor de informații din cele opt zone administrative ale țării. Excepțiile ar necesita un decret scris semnat chiar de Akhundzada.
NPR relatează și despre mecanisme de control: autoritățile au întocmit liste de monitorizare cu nume, funcții, locuri de muncă, operatori de telefonie și numere, iar unii membri ai structurilor de securitate ar fi fost instruiți să-și distrugă singuri smartphone-urile și să depună dovada pe un formular dedicat. Un angajat guvernamental din Herat, citat sub protecția anonimatului, spune că în biroul său restricțiile existau „discret” de luni, iar când angajații au rezistat, telefoanele au fost confiscate și sparte.
Deși interdicția nu se aplică, deocamdată, deținerii de telefoane de către civili, NPR notează că în unele provincii restricțiile au depășit instituțiile statului și au ajuns în educație și sănătate, alimentând temeri că politica ar putea deveni un test pentru limitări mai largi ale utilizării smartphone-urilor în spațiul public.
În educație, exemplele din teren indică o înăsprire rapidă:
Pentru studenți, telefonul funcționează și ca instrument de învățare (fotografierea lecțiilor de pe tablă, descărcarea de cărți, dicționare, contactarea profesorilor). Pentru fete și femei cărora le este restricționat accesul la școală și universitate, NPR arată că smartphone-ul poate rămâne una dintre puținele căi de a continua studiul în privat.
În sănătate, impactul descris de NPR este unul practic: într-o țară în care WhatsApp este folosit pe scară largă pentru apeluri, mesaje și trimiterea de fotografii, trecerea la telefonie clasică poate însemna costuri mai mari și o coordonare mai lentă.
Un exemplu este Farzana, moașă care acoperă 10 sate din districtul Moqor (provincia Ghazni). Ea spune că a renunțat să mai folosească smartphone-ul de teamă, deși anterior primea frecvent fotografii cu erupții, umflături sau infecții ale nou-născuților pentru a decide cine are nevoie urgentă de ajutor. Acum poate fi contactată doar printr-o linie telefonică obișnuită.
„Nu pot fi peste tot în același timp. Uneori o fotografie sau un mesaj mă ajută să înțeleg dacă o mamă sau un nou-născut are nevoie de ajutor urgent.”
NPR plasează această situație într-un context mai larg: sistemul de sănătate afgan este sub presiune, cu lipsuri de personal, medicamente și finanțare, iar pacienții din zonele rurale pot călători ore întregi pentru tratament. Restricțiile talibanilor asupra mobilității, educației și muncii femeilor amplifică barierele de acces la îngrijire, inclusiv prin reducerea „conductei” viitoare de medici, asistente și moașe.
NPR leagă momentul ordinului de protestele din Herat de la începutul lui iunie, după arestarea unor femei și fete acuzate de „hijab necorespunzător”. Martori au spus că forțele talibane au tras în demonstranți, omorând cel puțin o persoană, iar un video cu împușcăturile s-a răspândit online înainte ca autoritățile să îl poată limita. Administrația talibană nu a răspuns unei solicitări de comentariu.
Dincolo de utilizarea practică (educație, sănătate), NPR descrie smartphone-ul ca instrument de documentare: imagini surprinse cu telefonul au arătat în ultimii ani proteste, arestări, pedepse publice și plângeri din spitale – conținut dificil de controlat de autorități.
Deocamdată, interdicția este formulată pentru anumite categorii (angajați ai statului, justiție, poliție, armată), însă exemplele din universități, cămine și unele instituții sugerează o aplicare care se poate lărgi. Dacă tendința continuă, consecința imediată nu este doar una de „disciplină” administrativă, ci o reducere a capacității de coordonare în servicii esențiale și o izolare mai mare a comunităților care se bazau pe smartphone ca infrastructură minimă de comunicare.
Recomandate
Rusia avertizează că apropierea Armeniei de UE va lovi pe termen lung relațiile economice din spațiul eurasiatic , după ce Dmitri Medvedev a susținut că Erevanul „nu va adera niciodată” la Uniunea Europeană; declarațiile vin pe fondul intenției anunțate de premierul Nikol Pașinian de a accelera pașii pentru o posibilă aderare, potrivit Agerpres . Medvedev, fost președinte al Rusiei și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a declarat pentru agenția rusă TASS că „este clar” că Armenia nu va intra în UE și că această direcție va afecta „permanent” relațiile cu Rusia și cu alte state din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) – bloc economic post-sovietic condus de Moscova. În aceeași intervenție, Medvedev a pus costurile politice și economice ale acestei orientări pe seama „ambițiilor” conducerii de la Erevan, referindu-se la Pașinian, despre care a spus că ar trăda interesele naționale. Ce înseamnă, practic, „alegerea unei tabere” pentru Armenia Contextul imediat este anunțul făcut de Pașinian privind accelerarea procesului pentru o posibilă aderare la UE, pe fondul presiunilor din partea UEE ca Armenia să decidă „cât mai curând posibil” direcția strategică. Pașinian a spus în parlament că procesul presupune, mai întâi, depunerea unei cereri oficiale către UE, pentru a primi un răspuns de la Bruxelles și pentru a putea stabili un calendar al reformelor necesare. El a amintit și că ar fi nevoie de un referendum în Armenia privind aderarea. Mesajul Kremlinului: standardele UE sunt „incompatibile” cu UEE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a invocat „experiența Turciei” și a altor state care așteaptă de decenii aderarea la UE, sugerând că procesul poate fi îndelungat. Peskov a mai afirmat că, după depunerea cererii, Armenia ar trebui să își modifice legislația în domenii precum comerțul, sănătatea sau vama, pentru alinierea la standardele europene, pe care le-a descris drept incompatibile cu cele din Rusia și din UEE. În opinia sa, acest lucru ar genera „contradicții profunde” care ar dăuna „în primul rând Armeniei însăși”. [...]
Furtunile din sudul Franței au perturbat sever transporturile , după ce o tornadă a lovit departamentul Aude și a provocat pagube importante, potrivit news.ro . Ministerul Transporturilor a anunțat „perturbări foarte grave” pe toate rutele – drumuri, cale ferată și transport aerian – în urma furtunilor violente care au lovit regiunea luni seara. Tornada s-a format luni după-amiază în apropiere de Carcassonne, în timp ce zona era sub cod portocaliu de furtuni, și a fost observată în jurul orei locale 17:20 în mai multe localități dintre Carcassonne și Limoux, în special în Pomas (aprox. 1.000 de locuitori). Prefectura Aude a raportat cel puțin 41 de persoane rănite, aflate în „stare de urgență relativă”, dintre care cinci au fost evacuate la spital, iar aproape 300 de locuințe au fost afectate. Impact operațional: rețele și mobilizare de urgență Pe lângă avariile la acoperișuri și intervențiile pentru „acoperișuri smulse”, autoritățile au închis mai multe drumuri departamentale din cauza copacilor căzuți. La fața locului au fost mobilizați peste 120 de pompieri, inclusiv 14 specialiști USAR (căutare și salvare în mediul urban), sprijiniți de o unitate chinotehnică, precum și 15 jandarmi. Prefectul Alain Bucquet a activat un Centru operațional departamental pentru coordonarea operațiunilor. Un centru de primire a fost deschis peste noapte la sala polivalentă din Pomas și la Tuilerie, în Limoux, pentru persoanele care ar putea avea nevoie de adăpost. Totodată, aproape 2.800 de gospodării au rămas fără curent electric în mai multe comune, iar autoritățile se așteptau la întăriri, inclusiv din partea Crucii Roșii. Transporturi: trenuri, șosele și aeroporturi, sub presiune În paralel cu intervențiile de urgență, traficul feroviar a fost „puternic perturbat”, au fost introduse restricții de circulație pe șosele, iar mai multe aeroporturi au înregistrat întârzieri și anulări, conform comunicării Ministerului Transporturilor citate de news.ro. În același context meteo, etapa a 3-a a Turului Spaniei, pornită din Gruissan (Aude), a fost întreruptă definitiv și anulată de organizatori, după o furtună cu grindină care i-a obligat pe cicliști să se adăpostească la mai puțin de 20 de kilometri de sosire. Context meteo: alertă portocalie și fenomene violente locale Météo France a plasat 20 de departamente din sudul Franței sub alertă portocalie de furtuni, invocând riscul unor fenomene violente la nivel local. În Aude, institutul a înregistrat, între orele 16:00 și 18:00, peste 30 de litri de precipitații pe metru pătrat într-o oră la Castelnaudary, rafale de 117 km/h la Arquettes-en-Val și de 106 km/h la Lézignan-Corbières. Potrivit Météo-France, în Franța se înregistrează, în medie, câteva zeci de tornade pe an, însă instituția precizează că efectul încălzirii globale asupra frecvenței, intensității și distribuției geografice a acestora rămâne incert. [...]
Acuzația lui Netanyahu ridică miza securității interne și a costurilor de protecție potrivit Agerpres , după ce premierul israelian a susținut că Iranul ar fi încercat să-l asasineze pe unul dintre fiii săi, fără să ofere detalii suplimentare. Netanyahu a făcut afirmația într-un interviu telefonic pentru postul israelian Channel 14, în contextul unei discuții despre informațiile potrivit cărora Shin Bet (serviciul israelian de securitate internă) ar fi refuzat să asigure măsuri de protecție sporită pentru Gadi Eisenkot , fost șef al Statului Major și principal rival al său la alegerile parlamentare programate pe 27 octombrie. „Ceva incredibil s-a întâmplat: Iranul l-a luat drept țintă pe unul dintre fiii mei. Iranul a încercat să-l ucidă pe unul dintre fiii mei.” Protecția demnitarilor și a familiilor lor, din nou în centrul dezbaterii În același interviu, Netanyahu s-a pronunțat pentru protecție permanentă pentru Eisenkot, argumentând că o astfel de măsură „nu este un lux” și avertizând că, în lipsa ei, „(iranienii) vor reuși” să-l asasineze. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar care dintre cei doi fii ai premierului ar fi fost ținta. Netanyahu are doi fii și o fiică. Context: fiul cel mare, în SUA, și polemica privind costurile Agerpres notează că fiul cel mare al premierului, Yair Netanyahu, în vârstă de 35 de ani, a stat mult timp în SUA, la Miami, de la începutul anului 2024 și „se pare” că se află sub protecția Shin Bet. Șederea sa în SUA a generat în Israel o polemică privind costul acestei protecții pentru contribuabili, iar localnici din Florida și-au exprimat îngrijorarea că prezența lui ar putea transforma zona într-o țintă pentru atacuri ale inamicilor Israelului. Ce se mai știe despre presupusa tentativă La scurt timp după declarațiile premierului, jurnalistul israelian Amit Segal a scris pe canalul său de Telegram că presupusa tentativă de asasinat ar fi fost cunoscută „de mai multe luni”, dar s-ar fi aflat sub o interdicție de publicare. Informația nu este detaliată în materialul citat. [...]
Vicepreședintele SUA JD Vance a alimentat tensiunile comerciale cu Canada după ce, la un miting în Maine, a numit Canada „un stat” și a spus ulterior că a fost o „scăpare freudiană”, pe fondul reaprinderii războiului tarifar dintre cele două țări, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce președintele Donald Trump a anunțat că va dubla tarifele la autovehiculele și piesele auto importate din Canada, până la 50%, într-o nouă escaladare a conflictului comercial. „Trebuie să ne amintim că Canada este un stat — scuze, alunecare freudiană”, a spus Vance, stârnind râsete în rândul mulțimii. „A fost de fapt o greşeală.” Tarifele, miza imediată: 50% pentru unele produse canadiene În același discurs, Vance a acuzat Canada că aplică „tarife ridicole” și „alte taxe netarifare” asupra produselor din Maine care intră în Canada și a spus că SUA vor riposta împotriva „practicilor comerciale neloiale”, fie că vin din China, fie din Canada. Potrivit informațiilor prezentate, tarife de 50% asupra unor produse canadiene au intrat în vigoare imediat după miezul nopții din 22 august, după un decret prezidențial emis la 20 iulie. Măsura trebuia inițial să intre în vigoare pe 19 august, însă Trump a decis o amânare de trei zile, motivând că cele două țări erau aproape de un acord. Mesaj politic cu efecte economice Dincolo de „gafa” verbală, intervenția vicepreședintelui vine într-un moment în care relația comercială SUA–Canada este din nou sub presiune, iar deciziile privind tarifele vizează direct lanțuri de aprovizionare sensibile, precum industria auto. În acest context, retorica publică a liderilor americani riscă să complice și mai mult negocierile și să prelungească incertitudinea pentru companiile expuse schimburilor transfrontaliere. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
O delegație transpartinică de parlamentari japonezi a ajuns la Beijing pentru a reporni canalele de comunicare cu China, pe fondul unor tensiuni care au început să afecteze relațiile economice , relatează Al Jazeera . Vizita are loc după ce comentariile premierului japonez Sanae Takaichi despre Taiwan au declanșat un conflict diplomatic, urmat de măsuri chineze care au înăsprit și schimburile comerciale. Delegația a aterizat luni și urmează să rămână până joi, în cadrul unor discuții menite să restabilească comunicarea. Este primul astfel de demers de consultări cu oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist Chinez de când relațiile s-au deteriorat la finalul anului trecut. Tensiunile au escaladat după ce Takaichi a sugerat, în noiembrie, că Japonia ar putea răspunde militar dacă China ar ataca Taiwanul, insulă autoguvernată pe care Beijingul o revendică drept teritoriu propriu. Potrivit sursei, China consideră orice punere sub semnul întrebării a pretențiilor sale asupra Taiwanului o „linie roșie”. Miza economică: restricții comerciale și perturbări în aprovizionare Ca reacție la declarațiile premierului japonez, Beijingul a avertizat cetățenii chinezi să evite călătoriile în Japonia și a înăsprit restricțiile comerciale. Al Jazeera notează că aceste măsuri au inclus acțiuni care „ar fi perturbat” fluxul de minerale din pământuri rare către companii japoneze, adăugând o dimensiune economică disputei diplomatice. Cine face parte din delegație și ce spune Tokyo Printre participanți se află Gaku Hashimoto, membru al Camerei Reprezentanților din Partidul Liberal Democrat (formațiunea de guvernământ), alături de parlamentari din opoziție, inclusiv Komeito și Centrist Reform Alliance. Un oficial din biroul lui Hashimoto a confirmat doar că acesta a „plecat la Beijing pentru a sta două zile”. Înainte de plecarea din Tokyo, Shinichi Isa, purtător de cuvânt al Centrist Reform Alliance și fost diplomat la ambasada Japoniei din China, a declarat: „Comunicarea a fost întreruptă în toate domeniile, iar începem să vedem impactul lor în multe zone. Sper să putem găsi cumva un indiciu pentru a reporni un dialog.” Isa a susținut, inclusiv într-o postare pe X citată de sursă, că în trecut oficialii au reușit să păstreze contactul chiar și în perioade dificile, însă acum „toate canalele dintre oficiali și ministere au fost tăiate”. El a descris situația drept cea mai gravă de la normalizarea relațiilor diplomatice în 1972. Poziția Beijingului și ce urmează Ministerul chinez de Externe a transmis vineri că „unele persoane cu viziune” din partidele japoneze de guvernământ și de opoziție sunt îngrijorate de starea relațiilor și încearcă să le readucă „pe drumul cel bun”, cerând totodată Tokyo-ului să acționeze pentru reluarea schimburilor normale. În același timp, Takaichi nu și-a retras comentariile despre Taiwan și, potrivit sursei, nu a răspuns încă îngrijorărilor exprimate. Sunt planificate și alte contacte: fostul ministru japonez de Externe Takeshi Iwaya ar urma să conducă o nouă delegație în China la final de septembrie, iar ulterior este așteptat un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri japonez, potrivit agenției Kyodo News, citată de Al Jazeera. [...]
