Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea „sub pragul războiului” în Asia de Est riscă să crească costurile de securitate și să tensioneze rutele maritime, pe fondul patrulelor regulate ale navelor chineze în Marea Chinei de Est, Strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud, potrivit Economica. Taipeiul avertizează că Beijingul folosește o abordare incrementală – „tactica salami” – pentru a-și consolida revendicările asupra apelor și insulelor, inclusiv asupra Taiwanului.
Declarațiile vin de la oficiali taiwanezi prezenți la un forum internațional asupra oceanelor și sunt relatate de Agerpres. Lii Wen, secretar general adjunct al Consiliului Național de Securitate, a spus că Beijingul „împinge constant limitele” prin câștiguri mici și succesive, urmărind un obiectiv major.
Potrivit lui Lii Wen, „expansionismul autoritar” al Chinei s-ar manifesta printr-un mix de instrumente maritime și paramilitare, nu doar prin forțe navale clasice, cu scopul de a schimba treptat status quo-ul.
În enumerarea oficialului taiwanez, sunt folosite:
Ținta ar fi, potrivit aceleiași surse, „transformarea căilor navigabile internaționale în ape naționale”. Lii Wen a avertizat că, dacă „lumea nu reușește să ne audă preocupările sau să ia măsuri”, această dinamică „va continua”.
Ministrul taiwanez pentru oceane, Kuan Bi-ling, a afirmat la același forum că Japonia și Filipine se confruntă cu „același tipar de acțiuni”, „limitate în mod deliberat pentru a rămâne sub pragul războiului convențional”.
În acest context, Economica notează un incident recent în apropierea insulelor disputate Senkaku (Tokyo) / Diaoyu (Beijing), relatat de AFP: Japonia a anunțat că a expulzat două nave chineze care s-au apropiat de o barcă de pescuit japoneză, în timp ce China a susținut că a alungat barca japoneză, acuzând-o că „a intrat ilegal” în apele teritoriale chineze.
Mesajul central al Taipeiului este că, în lipsa unor măsuri la nivel internațional, presiunea incrementală va continua. Articolul nu detaliază ce tip de măsuri sunt avute în vedere și nici un calendar, astfel că rămâne neclar ce inițiative concrete ar putea fi propuse în perioada următoare.
Recomandate
Cooperarea România–Canada pe energia nucleară capătă greutate politică după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul canadian Mark Carney, desfășurată la Ankara, în marja summitului NATO, potrivit TVR Info . Șeful statului a anunțat pe platforma X că discuțiile au vizat consolidarea relațiilor bilaterale și extinderea cooperării dintre România și Canada. În același context, cei doi lideri și-au adresat invitații reciproce de vizită: Nicușor Dan l-a invitat pe Mark Carney la București și a acceptat, la rândul său, invitația de a vizita Canada. „Am avut astăzi o întâlnire excelentă la Ankara cu premierul Canadei, Mark Carney, căruia i-am adresat invitația de a vizita Bucureștiul. Totodată, am fost încântat să accept invitația sa de a vizita Canada.” Miza economică: energia nucleară, punctul central al cooperării Nicușor Dan a subliniat că Canada este „unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri” ai României, evidențiind în special cooperarea în domeniul energiei nucleare. Potrivit președintelui, colaborarea în acest sector este solidă și oferă „perspective importante de dezvoltare”. În mesajul său, președintele a mai arătat că România vrea să valorifice experiența acumulată în utilizarea tehnologiei canadiene și să împărtășească această expertiză și altor state din regiune. Context: discuții în marja summitului NATO de la Ankara Întrevederea a avut loc în marja summitului NATO de la Ankara, unde liderii aliați discută despre securitatea euroatlantică, investițiile în apărare și sprijinul acordat Ucrainei. În acest cadru, Nicușor Dan a afirmat că România și Canada vor continua să dezvolte Parteneriatul Consolidat dintre cele două țări și să valorifice oportunitățile pe care acesta le oferă, inclusiv pentru întărirea Alianței transatlantice. [...]
Ungaria își menține linia de neimplicare militară în Ucraina, dar promite creșterea bugetului de apărare până la 5% din PIB în 2035 , o repoziționare cu implicații directe pentru planificarea NATO și pentru industria de apărare din regiune, potrivit G4Media . Premierul ungar Peter Magyar a declarat la Ankara, înainte de a doua zi a summitului NATO , că Budapesta consideră Ucraina „victima” agresiunii ruse și recunoaște dreptul acesteia de a-și apăra integritatea teritorială, însă a reiterat că Ungaria „nu va trimite arme sau trupe” în Ucraina. În schimb, guvernul ungar spune că va continua ajutorul umanitar. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. „Continuăm să acordăm ajutor umanitar Ucrainei, dar, aşa cum am spus de mai multe ori, Ungaria nu va trimite arme sau trupe în Ucraina.” Semnal către NATO: creștere „previzibilă” a cheltuielilor de apărare În același context, Magyar a susținut că „ungurii cred în forța și unitatea NATO” și s-a declarat hotărât să „restabilească poziția Ungariei de aliat de încredere al NATO”. Concret, el a afirmat că guvernul a decis să crească cheltuielile pentru apărare „într-un mod previzibil” și că Ungaria va atinge nivelul de 5% din PIB în 2035, în linie cu acordul de anul trecut din cadrul Alianței. Context politic: schimbare de guvern, continuitate pe sprijinul militar Magyar a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, după ce partidul său, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban . Fostul premier era asociat cu o poziție mai apropiată de Moscova și tensionată cu Kievul și a refuzat în mod constant sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Magyar a mai spus că a avut o scurtă discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că au convenit o întâlnire bilaterală „în viitorul apropiat”, fără alte detalii despre calendar sau agendă. [...]
Șocul din Strâmtoarea Ormuz împinge Africa spre investiții în rafinare și logistică , pe fondul riscului de scumpiri și întreruperi de aprovizionare cu combustibili și bunuri esențiale, arată o analiză Al Jazeera . Conflictul SUA–Israel cu Iranul a transmis deja unde de șoc prin piețele de petrol, rutele maritime și incertitudinea financiară, iar efectele pe termen mai lung pot reconfigura piețele de energie și rețelele comerciale la nivel global, cu consecințe directe pentru economiile africane. Pe continent, guvernele își reevaluează securitatea energetică, parteneriatele de apărare și strategiile de investiții, într-un context în care lanțurile de aprovizionare și alianțele globale devin mai imprevizibile. Pentru state deja afectate de conflicte, datorii și economii fragile, criza aduce riscuri suplimentare, dar accelerează și dezbateri mai vechi despre creșterea capacității energetice interne, diversificarea partenerilor externi și reducerea dependenței de actori din afara regiunii. De ce contează: vulnerabilitatea la rutele maritime și costurile de transport Analiza notează că Africa este expusă la perturbări pe rute-cheie: Strâmtoarea Ormuz este un coridor pentru o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol, iar atacurile din Marea Roșie din 2023 au afectat transportul comercial. Pentru economiile dependente de importuri de combustibil, îngrășăminte și alte bunuri esențiale, creșterea costurilor de transport și incertitudinile de aprovizionare amplifică presiunea asupra „rezilienței economice” (capacitatea de a absorbi șocuri fără pierderi majore de activitate). Aaliyah Vayez, analist de relații internaționale din Africa de Sud, leagă direct criza de nevoia de schimbări structurale: „Criza Ormuz evidențiază cât de conectat este viitorul economic al Africii la sistemele globale. Întărește nevoia ca țările să-și consolideze capacitatea internă, să diversifice parteneriatele și să reducă vulnerabilitățile din energie, comerț și lanțuri de aprovizionare.” Rafinarea devine prioritate: Africa exportă țiței, dar importă produse finite Un punct central este dezechilibrul structural: Africa exportă cea mai mare parte a țițeiului, dar importă o proporție mare din produsele petroliere rafinate, ceea ce face multe economii sensibile la șocuri externe. În acest context, extinderea capacităților de rafinare este prezentată ca o prioritate strategică. Exemplul major este rafinăria Dangote din Nigeria, cu o capacitate de 650.000 de barili pe zi, care a început să reducă dependența Nigeriei de importurile de combustibili rafinați și ar putea întări securitatea energetică internă. În schimb, Africa de Est și de Sud rămân mai expuse, fiind puternic dependente de importuri de combustibil din Golful Persic, ceea ce le face vulnerabile la o eventuală perturbare prelungită în Strâmtoarea Ormuz. Pe acest fond, analiza menționează discuții privind extinderea rafinării în Africa de Est, inclusiv un proiect propus cu parteneri regionali care, dacă va fi finalizat, ar reduce dependența de importuri și ar îmbunătăți reziliența energetică pe coasta Oceanului Indian. Ce urmează: fereastră pentru reforme, dar fără garanții Criza pare să accelereze schimbări deja în curs, scoțând în evidență slăbiciuni în sistemele energetice, rețelele logistice și dependența de parteneri externi pentru securitate. Întrebarea-cheie, potrivit analizei, este dacă impulsul va continua după stabilizarea piețelor și normalizarea rutelor maritime. În scenariul în care guvernele transformă presiunea de moment în politici și investiții pe termen lung, direcțiile indicate includ: extinderea rafinării, întărirea infrastructurii regionale și accelerarea integrării prin Zona de Liber Schimb Continentală Africană (AfCFTA), pentru a reduce expunerea la șocuri externe și a păstra mai multă valoare în economiile locale. Marie Camara, șefa diviziei de sector public la Africa CEO Forum, vede criza și ca oportunitate economică: „Dincolo de perturbările imediate, această criză prezintă și o oportunitate. Africa își poate valorifica poziția geografică strategică pentru a captura mai multă valoare din rutele comerciale și logistica în schimbare. Mai important, subliniază urgența diversificării parteneriatelor, reducerii dependenței de lanțuri externe de aprovizionare și accelerării comerțului intra-african.” [...]
Revocarea licenței pentru exporturile de petrol iranian și loviturile SUA cresc riscul de șoc pe piața energiei , într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz – rută-cheie pentru transporturile de țiței și gaze – este din nou scena unor atacuri asupra navelor comerciale, potrivit HotNews . Armata americană a anunțat că, în noaptea de marți spre miercuri, a început „o serie de lovituri puternice” împotriva Iranului, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris acțiunea ca fiind menită să impună „costuri grele” și a acuzat Iranul de încălcarea „clară” a unui armistițiu. „Forțele Comandamentului Central al SUA au început să lanseze o serie de lovituri puternice împotriva Iranului, pentru a-i impune costuri grele ca răspuns la țintirea și atacarea navelor comerciale cu echipaje formate din civili nevinovați pe o cale navigabilă internațională.” Presiune pe armistițiu și pe fluxurile de petrol Pe lângă escaladarea militară, Washingtonul a decis marți să retragă concesia care permitea Teheranului să vândă petrol pe piețele internaționale, revocând licența pentru exportul țițeiului. Practic, SUA reinstituie sancțiunile privind exporturile iraniene de petrol, o mișcare care, în logica pieței, reduce oferta disponibilă și amplifică riscul de volatilitate. HotNews notează că prețurile țițeiului au crescut cu peste 3% după anunțul privind retragerea licenței. În baza acordului provizoriu de luna trecută, Trezoreria SUA emisese pe 22 iunie o licență generală care permitea vânzarea de țiței și produse petroliere de origine iraniană până pe 21 august. Prin revocarea licenței, Iranul primește termen până pe 17 iulie pentru a încheia tranzacțiile. Atacuri asupra navelor și reacții regionale Mass-media iraniană a relatat explozii miercuri dimineață (ora locală) în Sirik, pe Insula Qeshm și în Bandar Abbas, fără detalii imediate despre cauze, victime sau pagube. Qatarul a acuzat Iranul de atacarea navelor, inclusiv a tancului de gaz natural lichefiat „Al Rekayyat”, care ar fi fost lovit de o dronă, provocând un incendiu în sala motoarelor; echipajul era în siguranță și era evacuat. Totodată, un petrolier sub pavilion saudit, despre care se crede că este superpetrolierul „Wedyan”, ar fi fost avariat în largul Omanului, potrivit unor surse din securitatea maritimă, însă cauza nu era clarificată. Ministerul de Externe al Qatarului a anunțat că a convocat ambasadorul adjunct al Iranului și i-a înmânat o notă de protest. De cealaltă parte, Ministerul de Externe al Iranului a numit acuzațiile „derutante” și a susținut că navele comerciale se expun riscurilor când folosesc rute „necoordonate cu Iranul”. Ce urmează: termen-limită și negocieri blocate Iranul a condamnat decizia Trezoreriei americane, afirmând că încalcă acordul-cadru pentru încetarea războiului și avertizând că Washingtonul va fi responsabil pentru consecințe. Teheranul a transmis că va lua „orice măsură” considerată necesară pentru protejarea intereselor și securității naționale. Armistițiul provizoriu, încheiat luna trecută, ar fi trebuit să ofere 60 de zile pentru negocieri privind un acord permanent, însă o rundă de discuții indirecte în Qatar s-a încheiat săptămâna trecută fără semne de progres. În acest context, combinația dintre lovituri militare, atacuri asupra transportului maritim și reintroducerea constrângerilor asupra exporturilor iraniene de petrol ridică miza pentru companii și state dependente de stabilitatea fluxurilor energetice prin Ormuz. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului pune din nou apărarea antiaeriană în centrul agendei NATO , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei în noaptea de miercuri, chiar în debutul summitului Alianței de la Ankara, potrivit Kyiv Post . Loviturile au declanșat incendii în mai multe districte ale orașului și au rănit cel puțin două persoane, dintre care una a fost spitalizată, conform autorităților locale citate de publicație. Explozii puternice au fost auzite în Kiev înainte ca alerta aeriană să fie activată, relatează Ukrainska Pravda, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra unei amenințări cu rachete balistice dinspre nord. Ce s-a întâmplat în Kiev: incendii și victime Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev (KMVA), Tymur Tkachenko, a declarat că Rusia atacă orașul cu armament balistic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat incendii în: districtul Desnianski, unde ar fi ars facilități de depozitare după ce o rachetă a lovit zona; districtul Sviațoșînski, unde a izbucnit un incendiu într-o clădire nerezidențială. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a transmis Kliciko, potrivit Kyiv Post. Forțele Aeriene au comunicat pe parcursul nopții avertizări succesive („o rachetă spre Kiev”, apoi „mai multe balistice pe Kiev”), iar ulterior amenințarea s-a extins și către alte regiuni. KMVA a avertizat și asupra unei amenințări suplimentare cu drone, înainte ca alerta să fie ridicată, conform cronologiei citate de Ukrainska Pravda. De ce contează: summit NATO cu Ucraina pe agenda de apărare aeriană Atacul a avut loc la câteva ore după deschiderea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), unde sprijinul pentru Ucraina figurează între temele principale. În acest context, Kievul cere aliaților consolidarea apărării aeriene, extinderea sprijinului militar și aprofundarea cooperării în domeniul apărării. În paralel, Ucraina a semnat noi acorduri de tip „Drone Deal” cu Estonia, Țările de Jos și Danemarca, pe marginea reuniunii, potrivit aceleiași surse. [...]
Benjamin Netanyahu avertizează că o eventuală vânzare de avioane F-35 către Turcia ar putea schimba raportul de forțe în Orientul Mijlociu , într-un moment în care administrația Trump semnalează că ia în calcul ridicarea interdicției impuse anterior Ankarei, potrivit HotNews . Premierul israelian a spus, într-un interviu acordat CNN, că livrarea celor mai avansate avioane de vânătoare americane către Turcia „ar distruge echilibrul de forțe” din regiune, invocând „aspirații agresive” ale Ankarei. Declarațiile vin la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a afirmat, la summitul NATO de la Ankara, că va analiza posibilitatea vânzării de avioane „stealth” (cu semnătură radar redusă) către Turcia, alături de omologul său Recep Tayyip Erdogan. Miza: ridicarea interdicției și efectul asupra securității regionale Trump a sugerat că este dispus să anuleze interdicția privind vânzarea F-35 către Turcia, introdusă în timpul primului său mandat, descriind Turcia drept un aliat „extraordinar” al Statelor Unite. În contrapondere, Netanyahu a susținut că o astfel de decizie „nu face din Turcia un stat prietenos față de Statele Unite” și a afirmat că l-a îndemnat direct pe Trump să nu meargă mai departe cu vânzarea. În același interviu, Netanyahu a caracterizat Ankara drept „un regim infectat de Frăția Musulmană , care urăște Statele Unite” și a acuzat că Erdogan „amenință că va distruge” Israelul. Context: escaladarea retoricii Israel–Turcia și încercarea de a limita divergențele cu Trump Tensiunile publice dintre Israel și Turcia sunt alimentate și de schimburi recente de acuzații la nivel diplomatic. HotNews notează că ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat săptămâna trecută că Israelul „a devenit o povară pe care umanitatea nu o mai poate suporta”, iar șeful diplomației israeliene a calificat afirmațiile drept „o incitare la genocid ca la carte”. În paralel, Netanyahu a încercat să reducă impresia unei rupturi cu Trump, spunând că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în privința problemelor majore. El a adăugat că Trump „face ceea ce este bine pentru Statele Unite”, în timp ce el, ca prim-ministru, urmărește ceea ce consideră important pentru Israel. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump a indicat doar că „va analiza” vânzarea, fără un calendar sau o decizie finală anunțată. Reacția rapidă a lui Netanyahu arată însă că subiectul riscă să devină un punct sensibil în relația SUA–Israel, pe fondul repoziționărilor de securitate din regiune și al disputei tot mai vizibile dintre Israel și Turcia. [...]
