Știri
Știri din categoria Externe
Taiwan își întărește coordonarea militar–pază de coastă după ce China a trimis nave la estul insulei, într-un episod pe care autoritățile de la Taipei îl descriu drept o escaladare cu implicații directe pentru securitatea rutelor maritime din zonă, potrivit Reuters.
Ministrul taiwanez al Apărării, Wellington Koo, a declarat în parlament că patrulele Gărzii de Coastă chineze la est de Taiwan reprezintă „un act provocator” și că armata va coordona îndeaproape cu Garda de Coastă a insulei răspunsul, inclusiv prin schimb de informații „strâns și continuu”. Koo a susținut că acțiunea are și o componentă de „război cognitiv”, prin încercarea de a crea impresia că apele din est ar aparține Chinei.
Contextul imediat invocat de Beijing este anunțul făcut luna trecută de Japonia și Filipine privind începerea unor discuții formale pentru delimitarea granițelor maritime. China a criticat demersul, considerând că ar implica și ape din apropierea Taiwanului. În acest cadru, presa de stat chineză a transmis sâmbătă seara că au fost trimise nave pentru o „operațiune specială de aplicare a legii traficului maritim” în apele din estul Taiwanului.
Taiwan a reacționat trimițând propriile nave pentru a avertiza navele chineze, iar duminică a anunțat că acestea au fost „expulzate” din apele restricționate. Garda de Coastă taiwaneză a precizat că cele patru nave chineze au părăsit apele taiwaneze în primele ore ale zilei de luni, îndreptându-se spre est. Biroul Chinez pentru Afaceri cu Taiwanul nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, notează Reuters, iar poziția Beijingului rămâne că nu recunoaște pretențiile de suveranitate ale Taiwanului.
În arhitectura de securitate a Taiwanului, marina urmărește și avertizează de regulă navele militare chineze, în timp ce Garda de Coastă monitorizează navele Gărzii de Coastă chineze și ar avea un rol auxiliar în caz de război. Mesajul lui Koo indică o integrare mai strânsă a reacției, pe fondul intensificării activităților chineze în jurul insulei.
Presa de stat chineză a publicat luni și o înregistrare video în care un ofițer chinez avertizează Garda de Coastă taiwaneză:
„Fiți atenți la limbajul vostru – cele două părți ale Strâmtorii Taiwan fac parte dintr-o singură Chină.”
Șefa Consiliului pentru Afaceri Oceanice din Taiwan, Kuan Bi-ling, care coordonează Garda de Coastă, a scris pe Facebook că, de la începutul lunii mai, China ar fi derulat o campanie de o lună de „provocări în escaladare”. Ea a inclus în această evaluare operațiuni în jurul Insulelor Pratas (controlate de Taiwan, în nordul Mării Chinei de Sud) și trimiterea unei nave de cercetare în ape din apropierea Taiwanului.
În paralel, Taiwan monitorizează și o misiune extinsă a portavionului chinez Liaoning în Pacificul de Vest; Koo a spus că acesta se află în prezent în mările din estul Filipinelor. China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, în timp ce guvernul de la Taipei respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului.
Recomandate
Escaladarea Israel–Iran intră într-o fază mai imprevizibilă , după ce ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , a cerut o reacție extremă la adresa Teheranului, pe fondul unui nou atac iranian cu rachete asupra Israelului, potrivit Mediafax . Într-o postare scurtă pe X, Ben-Gvir a scris, în ebraică: „În această seară, Teheranul trebuie să ardă!” Declarația vine după ce Iranul a lansat rachete către Israel, într-un atac pe care Teheranul îl prezintă drept răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Armata israeliană susține că rachetele lansate până acum au fost interceptate, dar au fost detectate și noi lansări din Iran. Potrivit informațiilor citate, atacurile iraniene au vizat nordul Israelului și reprezintă prima lovitură directă cu rachete a Iranului asupra Israelului de la armistițiul din aprilie, care a suspendat confruntarea militară dintre SUA, Israel și Iran. Contextul imediat: lovituri în Beirut și avertismente de la Teheran Escaladarea are loc după ce Israelul a lovit ținte în Beirut, iar armata israeliană a afirmat că a vizat un centru de comandă al Hezbollah . Gruparea libaneză, aliată a Iranului, are o prezență puternică în suburbiile sudice ale capitalei Libanului. Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, a declarat că Teheranul avertizase în repetate rânduri că nu va tolera încălcări ale armistițiului și atacuri asupra Libanului. „Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei. Ce urmează: semnale de ripostă, pe fondul unui nou val de rachete Axios relatează că Donald Trump a fost informat despre situație, în condițiile în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran. Publicația americană citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian. [...]
Zelenski spune că nu va ceda Donbasul, chiar dacă acceptă „înghețarea” frontului ca pas tactic potrivit HotNews , care relatează declarațiile liderului ucrainean despre un mesaj transmis către Kremlin prin miliardarul rus Roman Abramovici . Zelenski a afirmat duminică, într-un interviu pentru Sky News , că Abramovici s-a întâlnit cu el la Kiev și s-a oferit să ducă un mesaj direct către președintele rus Vladimir Putin, cu condiția ca demersul să rămână „în secret”, fără declarații publice. Este prima recunoaștere a lui Zelenski că Abramovici a călătorit la Kiev și că a fost implicat, într-o anumită măsură, în negocieri, notează Reuters. Mesajul central transmis, potrivit lui Zelenski, a vizat Donbasul: Ucraina nu va părăsi teritoriul său și nu va renunța la regiune pentru a obține o încetare a luptelor. „I-am spus despre Donbas și acesta a fost mesajul cheie. I-am spus că nu vom pleca de pe teritoriul nostru.” „Înghețarea” luptelor, dar fără cedări teritoriale În același context, Zelenski a spus că ar accepta oprirea luptelor pe liniile frontului existente ca fiind cea mai rapidă cale de a continua discuțiile, însă a insistat că acest lucru nu înseamnă renunțarea la teritoriu. Liderul ucrainean a prezentat „înghețarea” ca un pas de tranziție către un cadru diplomatic, nu ca o soluție finală. „Nu este vorba doar de a îngheța (luptele), ci cea mai rapidă cale este să le înghețăm și să le transferăm într-un cadru diplomatic.” Context: sancțiuni și rolul lui Abramovici în negocieri Abramovici, fost proprietar al clubului Chelsea, se află pe lista de sancțiuni a Regatului Unit și a Uniunii Europene, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, fiind acuzat de „legături clare” cu regimul lui Putin. Potrivit materialului, el a avut un rol în negocierile eșuate din primele săptămâni ale invaziei și într-un acord privind transporturile de cereale din Marea Neagră, dar ulterior a fost mai puțin vizibil. Putin a condiționat oprirea luptelor de abandonarea de către Kiev a Donbasului (Donețk și Lugansk). Zelenski a reiterat că nu va accepta această condiție și a exclus din nou o întâlnire cu Putin în Rusia sau Belarus. [...]
Descoperirea unei rețele de tuneluri sub fortăreața Beaufort ridică miza operațională a ofensivei Israelului în sudul Libanului , după ce armata israeliană a prezentat complexul subteran drept un „centru principal” al Hezbollah în zonă, potrivit Agerpres . Armata israeliană susține că tunelurile, aflate sub fortăreața Beaufort – cucerită la sfârșitul lunii mai – au fost construite „în mijlocul unei zone civile” și ar fi permis ascunderea simultană a „mai multor sute” de combatanți. Conform comunicatului citat, rețeaua includea zone de stocare a armelor și spații de locuit, precum bucătării și cabine de duș, iar imaginile difuzate arată un tunel îngust, paturi și rezerve de hrană. Un element relevant pentru dimensiunea infrastructurii este că armata israeliană nu a indicat lungimea totală a rețelei, menționând doar că unul dintre tuneluri avea un kilometru. De ce contează: infrastructura subterană schimbă costurile și ritmul operațiunilor Din perspectivă operațională, existența unui astfel de complex subteran sugerează o capacitate de susținere logistică și de protecție a forțelor Hezbollah în proximitatea frontierei. Rețeaua este situată la circa șase kilometri de orașul israelian Metula, ceea ce, în interpretarea armatei israeliene, indică o amenințare apropiată de teritoriul Israelului. Fortăreața Beaufort este descrisă drept o poziție strategică, construită de cruciați în secolul al XII-lea, care domină sudul Libanului și o parte din nordul Israelului. În trecut, a servit drept bază pentru forțele israeliene în timpul ocupației sudului Libanului, încheiate în 2000. Context: armistițiu anunțat, dar violențele continuă Potrivit informațiilor din aceeași relatare, războiul a reînceput în Liban pe 2 martie, când Hezbollah a lansat tiruri asupra teritoriului israelian, în contextul unei ofensive americano-israeliene care vizează Iranul. Săptămâna trecută a fost anunțat un nou acord de încetare a focului, după patru sesiuni de negocieri între Liban și Israel la Washington, în condițiile în care armistițiul precedent, anunțat pe 17 aprilie, „nu a fost niciodată respectat”. Acordul, respins de Hezbollah, condiționează încetarea focului de „oprirea completă” a tirurilor grupării șiite, dar permite în acest stadiu continuarea tirurilor și operațiunilor armatei israeliene în sudul Libanului. În pofida acordului, ciclul violențelor continuă: Israelul a efectuat duminică lovituri asupra periferiei sudice a Beirutului, bastion al Hezbollah, afirmând că a ripostat la tiruri care au vizat teritoriul său. [...]
Schimbarea rutei de deplasare a lui Volodimir Zelenski mută o piesă din logistica regională a vizitelor externe , după ce președintele Ucrainei a folosit pentru prima dată aeroportul din Chișinău ca punct de plecare, în locul hubului polonez Rzeszów-Jasionka , potrivit Adevărul . Informația se bazează pe datele platformei de monitorizare a zborurilor FlightAware și a fost relatată de European Pravda. Conform datelor disponibile, aeronava folosită de liderul ucrainean a decolat în dimineața de 7 iunie de la Rzeszów, a aterizat la Chișinău pentru o scurtă escală, apoi a continuat către Londra. De ce contează: Rzeszów era principalul punct de sprijin pentru deplasările Kievului Mutarea atrage atenția deoarece aeroportul Rzeszów-Jasionka a funcționat, de la începutul invaziei ruse la scară largă, ca principal centru logistic și de transport pentru vizitele externe ale lui Zelenski și ale delegațiilor oficiale ucrainene. În ultimii ani, majoritatea turneelor internaționale ale președintelui ucrainean au început și s-au încheiat în Polonia, prin acest aeroport aflat lângă granița cu Ucraina. Până acum, autoritățile de la Kiev nu au oferit explicații oficiale pentru utilizarea aeroportului din Chișinău în locul celui din Rzeszów. Context politic: tensiuni Ucraina–Polonia, fără o legătură confirmată Schimbarea vine într-un moment de tensiuni sporite între Ucraina și Polonia. Relațiile au fost afectate recent de decizia lui Zelenski de a acorda unei unități a Forțelor pentru Operațiuni Speciale denumirea „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană, subiect sensibil în memoria istorică poloneză. În acest context, noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că va cere retragerea Ordinului Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție a statului polonez, acordată anterior lui Zelenski. La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a avertizat că deteriorarea relațiilor dintre Kiev și Varșovia nu servește intereselor niciuneia dintre părți. Deocamdată, nu există indicii oficiale că schimbarea aeroportului are legătură directă cu aceste divergențe, însă momentul în care a avut loc alimentează speculațiile privind o posibilă conexiune. [...]
Un radar a adus unei comune italiene peste 2 milioane de euro în patru ani , un nivel de încasări care reaprinde discuția despre folosirea aparatelor de măsurare a vitezei ca instrument de siguranță rutieră sau, mai degrabă, ca mecanism de alimentare a bugetelor locale, potrivit Antena 3 . Colle Santa Lucia , un sat din Dolomiții italieni (zona Belluno, regiunea Veneto), cu aproximativ 300 de locuitori, a încasat peste 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) între 2021 și 2025 cu ajutorul unui singur radar. Raportat la populație, suma echivalează cu 5.989 de euro (aprox. 29.900 lei) pentru fiecare locuitor. De ce contează: amenzile din radare rămân o linie majoră de venit pentru localități mici Cazul este prezentat ca exemplu al felului în care comunități mici pot obține venituri foarte mari din sancțiuni rutiere, în timp ce, la nivelul marilor orașe, tendința poate fi diferită. Datele transmise de municipalități către Ministerul de Interne și analizate de organizația pentru protecția consumatorilor Codacons indică faptul că veniturile din radare au scăzut în cele mai mari 20 de orașe ale Italiei, dar localitățile mici continuă să încaseze sume importante, inclusiv de ordinul milioanelor de euro. În acest context, mai mulți șoferi acuză autoritățile locale că folosesc radarele mai ales ca sursă de venit, nu doar pentru siguranța rutieră, notează Antena 3, care citează publicația germană hna.de. Efecte neuniforme după schimbarea regulilor: scăderi puternice în unele orașe, creșteri în altele Subiectul a ajuns și pe agenda politică: ministrul italian al Transporturilor, Matteo Salvini, a criticat folosirea „excesivă” a radarelor, iar noile reguli introduse după intervențiile sale au produs efecte diferite în funcție de zonă. Exemplele din datele Codacons menționate în material: la Bolzano, veniturile din amenzi au scăzut în 2025 cu 84,2%; la Trieste, încasările s-au redus cu 94,4%; la Ancona, veniturile au crescut cu 116%, până la 1,8 milioane de euro (aprox. 9 milioane lei); la Genova, creșterea a fost de 54%; la Cagliari, creșterea a fost de 42%. Per total, veniturile din radare ale celor mai mari 20 de orașe italiene au scăzut în 2025 cu 8,9%, dar au rămas la 56,5 milioane de euro (aprox. 282,5 milioane lei). Alte exemple: localități care depășesc orașe mari la încasări Colle Santa Lucia nu este un caz izolat. În Galatina (aprox. 26.000 de locuitori, regiunea Lecce), autoritățile au încasat 5,3 milioane de euro (aprox. 26,5 milioane lei) doar în 2025, folosind mai multe radare, o sumă care, potrivit materialului, depășește încasările unor orașe mari din același tip de amenzi. Separat, cinci comune de pe șoseaua de stat Telesina (care leagă Campania și Molise) au încasat împreună 2,8 milioane de euro (aprox. 14 milioane lei) din amenzi aplicate cu ajutorul radarelor. Concluzia Codacons, citată de Antena 3, este că noile reguli introduse de guvernul condus de Giorgia Meloni nu au oprit „furtuna amenzilor” pentru șoferi, iar în multe localități mici radarele continuă să fie o sursă importantă de bani pentru administrațiile locale. [...]
Autoritatea pentru Integritate din Ungaria cere investigarea penală a unor foști oficiali de rang înalt din guvernarea Viktor Orbán , pe fondul suspiciunilor privind dispariția unor fonduri europene de ordinul miliardelor de euro, într-un moment în care Budapesta încearcă să deblocheze finanțări UE înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept, potrivit Mediafax . Ferenc Pál Biró, președintele Autorității pentru Integritate, a declarat pentru POLITICO că oficialii vizați „ar trebui să fie urmăriți penal” pentru implicarea într-o presupusă schemă de fraudare sistematică a contribuabililor europeni. Biró susține că instituția a identificat „o serie de cazuri penale” în care, în opinia sa, Ungaria ar trebui să poată recupera fondurile și să le repatrieze, deoarece „majoritatea acestora au părăsit deja țara”. Suspiciuni legate de achiziții publice și costuri umflate În declarațiile citate, Biró indică o concentrare a contractelor publice: trei companii ar fi primit majoritatea contractelor guvernamentale pentru bunuri și servicii, iar sumele facturate ar fi fost „umflate artificial”. El afirmă că guvernul a cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) cu aceste trei firme în ultimii patru ani. Tot Biró estimează că „supraevaluarea” asociată riscului de corupție s-ar ridica la 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) și susține că licitațiile de achiziții publice au fost „manipulate”. Biró nu formulează acuzații directe la adresa lui Viktor Orbán sau a unor membri ai cercului său restrâns, dar spune că noua administrație ar trebui să acționeze rapid pentru a aborda acuzațiile de corupție și intimidare. Miza: recuperarea banilor și deblocarea fondurilor UE Reacția vine în contextul în care actualul premier al Ungariei, Peter Magyar, încearcă să recupereze peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fonduri UE înghețate în perioada guvernării Orbán, din cauza preocupărilor privind statul de drept. Conform informațiilor citate, Magyar s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar cei doi ar fi convenit să „deblocheze” fonduri de până la 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei). Pentru ca acest lucru să se concretizeze, guvernul trebuie să prezinte un plan privind implementarea reformelor esențiale și alocarea banilor înainte de sfârșitul verii. Poziția Comisiei Europene Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru POLITICO că există „toleranță zero față de frauda împotriva bugetului UE” și că statele membre sunt primele responsabile pentru prevenirea, detectarea și tratarea neregulilor legate de fondurile europene. Oficialul a adăugat că instituția va lua legătura cu statele membre pentru a se asigura că fondurile UE deturnate sunt recuperate de la beneficiari. [...]
