Știri
Știri din categoria Externe
Departamentul de Stat al SUA își îndeamnă cetățenii să plece din Iran și Liban, pe fondul unui context de securitate volatil și al reluării parțiale a zborurilor din Iran, potrivit Agerpres.
În cazul Iranului, Departamentul de Stat le-a cerut miercuri americanilor aflați în țară să o părăsească după ce Teheranul și-a redeschis parțial spațiul aerian, relatează Xinhua. Biroul pentru afaceri consulare a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, recomandarea ca cetățenii să urmărească actualizările din presa locală și să contacteze companiile aeriene pentru informații despre zborurile disponibile.
Notificarea menționează și opțiuni de plecare pe cale terestră către Armenia, Azerbaidjan, Turcia și Turkmenistan. Iranul își închisese spațiul aerian după loviturile aeriene israeliano-americane din 28 februarie, iar sâmbătă a redeschis partea estică a spațiului aerian pentru zborurile internaționale, ceea ce a permis reluarea parțială a operațiunilor aeroportuare.
Separat, ambasada SUA la Beirut le-a cerut cetățenilor americani să părăsească Libanul, potrivit dpa, invocând un mediu de securitate „complex” care „se poate schimba rapid”.
„Le cerem cetățenilor americani să plece din Liban cât timp sunt disponibile opțiuni cu zboruri comerciale.”
Misiunea diplomatică recomandă, pentru cei care aleg să rămână, pregătirea unor planuri de rezervă pentru situații de urgență și urmărirea știrilor.
În plan regional, Israelul și organizația șiită libaneză Hezbollah s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, de încălcarea încetării focului intrate în vigoare vineri și valabile 10 zile. Totodată, sunt prevăzute pentru joi, la Washington, discuții suplimentare la nivel de ambasador între Israel și Liban.
Recomandate
Mai mulți participanți la un protest din Londra au fost răniți, aparent prin înjunghiere, într-un incident care ridică riscuri de securitate pentru manifestațiile legate de conflictul SUA–Israel cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Imagini video citate de publicație arată mai multe persoane cu ceea ce par a fi răni provocate de cuțit, în timp ce luau parte la un miting împotriva războiului SUA–Israel cu Iranul. Potrivit relatării, mulți dintre participanți pun atacurile pe seama unor contra-protestatari „pro-Șah ” (susținători ai fostei monarhii iraniene). Materialul nu oferă detalii suplimentare despre numărul victimelor, gravitatea rănilor sau intervenția autorităților, iar informațiile se bazează pe ce se vede în înregistrările video. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de ridicarea blocadei navale americane , ceea ce menține un risc major pentru transportul maritim și fluxurile comerciale din regiune, potrivit Adevărul . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a declarat miercuri că redeschiderea strâmtorii este „imposibilă” atât timp cât SUA păstrează blocada asupra porturilor iraniene, pe care Teheranul o consideră o încălcare a armistițiului dintre cele două țări. Mesajul a fost publicat pe platforma X, după ce președintele american Donald Trump a anunțat marți seară o prelungire unilaterală a armistițiului încheiat pe 8 aprilie. „O încetare a focului completă nu are sens decât dacă nu este încălcată printr-o blocadă navală (...) Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă atât timp cât încetarea focului este în mod fățiș încălcată.” Ce se întâmplă pe teren: blocaj „de facto” și incidente cu nave comerciale În contextul războiului declanșat împotriva Iranului de SUA și Israel, Teheranul a blocat „de facto” Strâmtoarea Ormuz și a amenințat că va ataca orice navă care are legături cu SUA, Israel și aliații acestora, conform informațiilor din articol. Iranul a mai anunțat miercuri că a atacat și a imobilizat sau sechestrat trei nave comerciale care ar fi încercat să traverseze strâmtoarea fără autorizația sa. În material sunt menționate și două articole conexe despre escaladare și despre navele vizate: „menințând că va ataca orice navă” și „Iranul a anunțat miercuri că a atacat și imobilizat”, ambele publicate de Adevărul. Miza economică: presiune pe rutele maritime și pe negocieri Din perspectiva operațională, condiționarea redeschiderii de ridicarea blocadei americane prelungește incertitudinea pentru traficul comercial prin zonă și crește riscul de întreruperi, pe fondul amenințărilor și incidentelor raportate. SUA au impus, la rândul lor, o blocadă asupra porturilor iraniene după eșecul negocierilor din 11 aprilie, desfășurate în Pakistan, iar o nouă rundă de negocieri este așteptată, potrivit aceleiași relatări. [...]
Amenințările Iranului la adresa infrastructurii energetice regionale ridică miza economică a armistițiului prelungit de Trump , pe fondul unei conduceri de la Teheran care transmite simultan disponibilitate de reluare a războiului și semnale contradictorii despre negocieri, potrivit Al Jazeera . În timp ce armistițiul de două săptămâni urma să se încheie, autoritățile iraniene au organizat marți seară și miercuri demonstrații de forță la Teheran, sincronizate cu momentul-limită, după ce președintele SUA Donald Trump a anunțat prelungirea încetării focului pe o perioadă nespecificată, în condițiile în care negociatorii „nu au ajuns” în Pakistan pentru discuții. Mesajul cu impact economic: „adio producției de petrol” în regiune În centrul mesajelor transmise de liderii militari iranieni se află avertismentul că escaladarea ar putea lovi direct producția de petrol din Orientul Mijlociu. Șeful forțelor aerospațiale ale Gardienilor Revoluției (IRGC) , Majid Mousavi, a avertizat statele vecine că, dacă teritoriile și facilitățile lor sunt folosite pentru noi atacuri împotriva Iranului, „trebuie să-și ia adio de la producția de petrol în regiunea Orientului Mijlociu”, notează publicația. În paralel, cartierul general militar Khatam al-Anbiya a transmis că forțele armate au „degetele pe trăgaci” pentru a răspunde oricărei agresiuni cu atacuri „mai puternice decât înainte”. Strâmtoarea Hormuz , blocada și riscul de escaladare IRGC a afirmat că a sechestrat două nave care încercau să treacă prin Strâmtoarea Hormuz după ce nu au obținut permisele necesare. În același timp, în spațiul public intern, televiziunea de stat a promovat o linie dură față de negocierile cu SUA, iar un prezentator a susținut – fără a indica o sursă – că 87% dintre iranieni ar prefera reluarea războiului în locul unor concesii majore. Un alt prezentator a spus că Washingtonul ar avea interesul ca războiul să se încheie, dar ar „trage de timp” în negocieri pentru a presa Iranul prin blocada navală a porturilor sale. (Într-un material separat, Al Jazeera a relatat despre această blocadă și despre sechestrarea unei nave sub pavilion iranian.) Internetul, cablurile submarine și „catastrofa digitală” Pe fondul unei opriri aproape totale a internetului impuse de stat, ajunsă la a 54-a zi, agenția Tasnim, apropiată de IRGC, a sugerat că ar putea fi vizate cablurile submarine de internet de mare viteză, ceea ce ar crea o „catastrofă digitală” pentru vecinii arabi ai Iranului, care depind puternic de această infrastructură. Negocieri condiționate și fisuri de mesaj la vârf La New York, ambasadorul Iranului la ONU, Saeed Iravani, a spus că o nouă rundă de negocieri la Islamabad poate avea loc doar dacă Washingtonul ridică blocada impusă Iranului. În plan intern, șeful puterii judiciare, Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, a reacționat la prelungirea armistițiului afirmând că „inamicul nu este în poziția de a stabili un termen pentru noi”. Trump și-a justificat prelungirea armistițiului spunând că „Guvernul Iranului este serios fracturat” și nu poate formula o propunere unitară; el a mai afirmat că „Iranul se prăbușește financiar” și că autoritățile nu pot plăti personalul militar și de poliție, potrivit relatării. În același timp, președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a repetat că establishmentul nu va „capitula”, dar a adoptat un ton mai nuanțat într-un mesaj video către populație: „Nu suntem mai puternici decât SUA în putere militară. Este evident că ei au mai mulți bani, echipamente și facilități.” Ghalibaf a susținut totodată că obiectivul principal trebuie să fie „urmărirea și consolidarea drepturilor oamenilor”, iar negocierile sunt o „metodă de luptă”. Contextul economic și industrial al loviturilor Al Jazeera notează că, în 40 de zile de atacuri, SUA și Israel au lansat mii de muniții asupra Iranului, iar ținte lovite au inclus infrastructură de petrol și gaze, fabrici de oțel, producători petrochimici, centrale electrice, producători de aluminiu, rețele feroviare și poduri. Au fost avariate și locuințe, spitale, școli și universități. În acest context, liderul sunnit de rugăciune de vineri din Zahedan, Abdolhamid Ismaeelzahi, a cerut un „acord echitabil”, descriind situația drept un impas și avertizând că infrastructura este „în pragul distrugerii” și că forțele armate nu au mijloacele necesare pentru apărare antiaeriană. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două condiții care rămân neclare: dacă SUA vor ridica blocada – cerință formulată explicit de Teheran pentru reluarea negocierilor – și dacă prelungirea armistițiului anunțată de Trump va fi însoțită de un calendar și un cadru de discuții acceptat de ambele părți. Până atunci, mesajele iraniene despre posibile lovituri care ar afecta producția de petrol și infrastructura digitală regională mențin riscul economic la un nivel ridicat. [...]
Canada transmite că nu acceptă negocieri „cu condiții impuse” de SUA , pe fondul revizuirii obligatorii a acordului de liber schimb nord-american USMCA , cu termen-limită la 1 iulie, potrivit Digi24 . Mesajul premierului Mark Carney vine într-un moment în care Washingtonul semnalează public dezacorduri „fundamentale” cu Ottawa, iar riscul ca discuțiile să nu producă un acord până în iulie crește incertitudinea pentru companiile expuse comerțului SUA–Canada. Carney a spus că Ottawa nu va permite Statelor Unite să „dicteze termenii” negocierilor privind comerțul liber și a descris procesul drept o negociere care poate duce la un rezultat reciproc avantajos, dar care „va dura ceva timp”. Termen-limită USMCA și negocieri încă neîncepute cu Canada Canada, SUA și Mexic au ca reper data de 1 iulie pentru revizuirea obligatorie a USMCA. În timp ce Mexicul ar urma să înceapă în mai runde oficiale de negocieri bilaterale cu SUA, discuțiile oficiale între SUA și Canada nu au început încă, deși oficialii din domeniul comerțului sunt în contact, conform informațiilor citate de BBC în materialul preluat de Digi24. În lipsa unui acord, USMCA ar putea intra într-un regim de revizuiri anuale până la expirarea sa, în 2036, notează aceeași sursă. Ce reproșează Washingtonul și unde sunt punctele sensibile Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat în fața Congresului că guvernul canadian „mizează tot mai mult pe globalizare”, în timp ce SUA încearcă să remedieze problemele generate de globalizare. Tot el a spus că, în ultimul an, doar China și Canada au luat măsuri de „retorsiune economică” împotriva Statelor Unite și a avertizat că ar putea fi necesare măsuri de aplicare a legii pentru a rezolva disputa. Printre temele ridicate de SUA se află: retragerea băuturilor alcoolice americane de pe rafturi în mai multe provincii canadiene, ca reacție la tarife; cotele pentru produse lactate, un subiect vechi de nemulțumire pentru Washington. Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a susținut că Canada tratează „prost” fermierii americani din sectorul lactatelor, iar Donald Trump a acuzat anterior Canada de tarife „de până la 400%” pentru fermierii americani din acest sector, potrivit materialului. Concesii deja făcute și liniile roșii ale Ottawa Canada a făcut deja unele concesii: în iunie a renunțat la o taxă planificată pentru marile firme de tehnologie din SUA, după ce administrația Trump a semnalat-o ca factor de tensiune. Pe de altă parte, ministrul canadian responsabil cu comerțul dintre SUA și Canada, Dominic LeBlanc, a declarat pentru „The Globe and Mail” că sectorul produselor lactate nu mai face obiectul negocierilor, dar a adăugat că Ottawa are „soluții pentru majoritatea problemelor ridicate de americani” și că acestea trebuie discutate în cadrul unui acord mai amplu. Separat, Carney a convocat un nou comitet consultativ privind relațiile comerciale Canada–SUA, cu prima reuniune programată pentru săptămâna viitoare. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice rusești au provocat întreruperi operaționale în transportul aerian , cu suspendarea temporară a zborurilor în peste zece aeroporturi, potrivit Digi24 . În noaptea de 22 spre 23 aprilie, forțele armate ale Ucrainei au atacat simultan mai multe obiective ale complexului energetic și petrolier al Rusiei. În Novokuybyshevsk (regiunea Samara) a fost lovită o unitate industrială, iar guvernatorul Viacheslav Fedorishchev a anunțat că „există victime”, precizând că „o persoană a murit”. Ținte vizate: rafinare, petrochimie și noduri de pompare Potrivit Astra, dronele au atacat combinatul petrochimic din Novokuybyshevsk (NNK), care aparține companiei Rosneft , iar pe teritoriul acestuia ar fi izbucnit un incendiu, conform imaginilor surprinse de martori. În Ucraina s-a afirmat anterior că această întreprindere ar produce componente pentru explozivi, inclusiv etanol sintetic și para-terț-butilfenol (PTBF). Separat, drone ucrainene ar fi lovit stația de pompare a petrolului „Gorki” din regiunea Nijni Novgorod. Locuitorii din Kstovo au semnalat explozii și un incendiu, iar guvernatorul regiunii nu a comentat atacul, conform informațiilor din material. Stația „Gorki” este parte a sistemului de conducte magistrale al Transneft-Volgă Superioară și este descrisă ca unul dintre cele mai mari noduri de pompare a petrolului. Crimeea: atac confirmat, consecințe neprecizate În aceeași noapte, drone ar fi lovit și o bază petrolieră din Feodosia, potrivit canalului de monitorizare Exilenova+. Conform „Krymskyi Vetr”, baza ar fi fost lovită de cel puțin cinci ori, după care ar fi izbucnit un incendiu. Atacul asupra Crimeei a fost confirmat de guvernatorul Sevastopolului numit de Rusia, Mihail Razvozhayev , care a spus că au fost doborâte 15 drone, fără să detalieze efectele. 154 de drone raportate de Rusia și zboruri suspendate în peste 10 aeroporturi Ministerul Apărării al Federației Ruse a transmis că, în noaptea respectivă, apărarea antiaeriană „a interceptat și distrus” 154 de drone ucrainene. Dronele ar fi fost observate deasupra mai multor regiuni ruse, precum și deasupra Crimeii ocupate și a apelor Mării Azov și Mării Negre. Pe fondul raidului nocturn, activitatea a fost suspendată în peste zece aeroporturi, inclusiv în: Samara Ulyanovsk Cherepovets Ivanovo Yaroslavl Nijni Novgorod Tambov Volgograd Bugulma Nijnekamsk Aeroporturile respective nu au primit și nu au efectuat zboruri în perioada menționată în material. [...]
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „acorduri concrete”, ridicând miza pentru reluarea negocierilor : potrivit Euronews , președintele rus ar accepta o întrevedere cu liderul ucrainean doar dacă există premise clare pentru încheierea unor înțelegeri privind războiul. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a susținut că o întâlnire la nivel înalt „nu ar avea sens” în lipsa unor rezultate tangibile. În viziunea Moscovei, o astfel de întrevedere trebuie să fie „productivă” și orientată exclusiv către finalizarea unor acorduri. Propunerea Ucrainei: întâlnire cu Turcia gazdă Reacția Kremlinului vine după ce Ucraina, prin ministrul de externe Andrii Sîbiga , a propus organizarea unei întâlniri între cei doi lideri, cu Turcia în rol de gazdă, într-o încercare de a relansa negocierile de pace blocate. Ce semnal transmite Moscova În același context, Peskov a reiterat că Vladimir Putin s-ar declara dispus să participe la discuții „în orice moment”, inclusiv la Moscova, însă doar dacă există un scop clar și perspective reale de progres în negocieri. În practică, condiționarea pune accentul pe rezultate pre-negociate, nu pe o întâlnire folosită ca instrument de deblocare a dialogului. [...]
