Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile SUA–Iran riscă să fie amânate sau deturnate de condițiile puse de Teheran, într-un moment în care armistițiul convenit recent este deja contestat de ambele părți și are efecte directe asupra securității energetice, inclusiv prin miza Strâmtorii Ormuz, potrivit digi24.ro.
John Bolton, fost consilier pentru securitate națională al lui Donald Trump, susține că Iranul „simte slăbiciune” la Washington și va continua să pună presiune pentru a obține concesii. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la CNN, în contextul discuțiilor programate la Islamabad.
Potrivit informațiilor prezentate, o delegație americană urmează să participe la negocieri, formată din vicepreședintele JD Vance, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Discuțiile vin după ce, marți, SUA și Iran au convenit asupra unui armistițiu, însă ulterior s-au acuzat reciproc că nu respectă obligațiile din acord.
În paralel, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a anunțat că nu vor avea loc negocieri până când nu se îndeplinesc două condiții:
Conform aceleiași surse, aceste măsuri ar fi fost „convenite de comun acord”, dar nu ar fi fost implementate.
Armistițiul a început marți, când Iranul a redeschis Strâmtoarea Ormuz și a prezentat Statelor Unite un acord de pace în 10 puncte. Ulterior, Teheranul a închis din nou calea navigabilă, invocând atacurile Israelului asupra Libanului, iar prevederile armistițiului ar fi vizat și Libanul.
Aici apare și o dispută de interpretare: administrația Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au afirmat că această condiție (extinderea asupra Libanului) nu făcea parte din acord, în timp ce premierul pakistanez Shehbaz Sharif a insistat că era inclusă.
Pe fondul negocierilor, liderul de la Casa Albă a amenințat că va relua atacurile asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord la Islamabad. În același timp, atacurile Israelului asupra Libanului au continuat, chiar dacă Netanyahu a vorbit despre negocieri de pace cu guvernul libanez, axate pe „dezarmarea Hezbollahului”.
În acest cadru, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis pe X că SUA ar trebui să aleagă între armistițiu și „continuarea războiului prin intermediul Israelului”, susținând că „mingea este în terenul SUA”.
Discuțiile față în față de la Islamabad sunt programate pentru sâmbătă, însă desfășurarea lor depinde de modul în care SUA și Iran gestionează divergențele privind condițiile armistițiului și cererile Teheranului legate de Liban și de activele iraniene.
Recomandate
Posibilitatea unui acord SUA–Iran „în câteva zile” ține sub presiune riscul din Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Secretarul de stat american Marco Rubio spune că negocierile ar putea dura „câteva zile”, în timp ce SUA au lansat noi atacuri asupra Iranului. Rubio a afirmat că există „o propunere solidă” pe masa discuțiilor, dar că un acord final nu este „iminent”, conform Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că administrația americană va acorda „toate șansele diplomației” înainte de a lua în calcul alte măsuri împotriva Iranului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că negocierile „decurg bine”, însă a avertizat că, în lipsa unui acord, ar putea urma noi atacuri. Atacuri în pofida armistițiului și miza Ormuz Declarațiile vin pe fondul unor atacuri lansate de Statele Unite asupra Iranului, deși armistițiul este în vigoare din aprilie. Potrivit materialului, loviturile au vizat baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din zona Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris acțiunile drept „atacuri de autoapărare”. „Forțele americane au efectuat astăzi atacuri de autoapărare în sudul Iranului pentru a-și proteja trupele de amenințările reprezentate de forțele iraniene.” În paralel, oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv ministrul de externe și negociatorul-șef, se află la Doha pentru discuții cu premierul Qatarului. De ce contează economic: blocajul Ormuz și efectele în energie Discuțiile de la Doha vizează, între altele: deschiderea Strâmtorii Ormuz; limitarea negocierilor privind programul nuclear iranian și stocurile de uraniu îmbogățit; eliberarea unor fonduri iraniene înghețate în conturi internaționale. Mediafax notează că blocarea Strâmtorii Ormuz a produs „efecte economice severe”, prin reducerea traficului pe o arteră pe unde trecea o cincime din traficul internațional de petrol și gaze naturale, ceea ce a alimentat o criză energetică cu impact în mai multe regiuni ale lumii. Context regional: Israel anunță intensificarea loviturilor în Liban Tensiunile regionale au fost amplificate și de anunțul premierului israelian Benjamin Netanyahu privind reluarea și intensificarea atacurilor împotriva Hezbollah. Armata israeliană a confirmat lovituri asupra unor infrastructuri ale organizației în Valea Bekaa și în alte regiuni. În acest context, perspectiva unui acord SUA–Iran rămâne legată direct de evoluțiile de securitate din jurul Strâmtorii Ormuz, cu implicații imediate pentru riscul de transport și pentru piața energiei. [...]
Documente scurse indică o operațiune rusă de „lovituri cognitive” care a inclus vandalizări antisemite în Franța și Germania , potrivit G4Media . Miza, așa cum reiese din corespondența citată, ar fi fost destabilizarea socială și politică în state occidentale prin alimentarea tensiunilor religioase și naționale. Documentele, prezentate de presa israeliană Israel Hayom și analizate de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) , descriu o campanie de influență în care acte de vandalism și mesaje publice sunt tratate ca instrumente de presiune și manipulare a percepțiilor. Site-ul israelian Shomrim a participat la decodificarea și contextualizarea materialelor, conform aceleiași relatări. Ce ar fi vizat operațiunea din Paris și Berlin Conform corespondenței, Rusia ar fi planificat și dus la îndeplinire în 2024 un atac asupra unei sinagogi și a unui memorial al Holocaustului din Paris, operațiune denumită intern „Sinagogile Verzi”. În documente apare și numele Sofiei Zaharova, descrisă ca înalt oficial de la Kremlin, care ar fi definit scopul operațiunilor de influență ca obținerea de „vulnerabilități cognitive” împotriva țărilor occidentale. În Europa de Vest, ar fi fost folosită o celulă formată din cetățeni sârbi, care au comis acte antisemite în special în Franța și Germania. Potrivit relatării, aceștia au fost prinși de autorități și judecați la Paris. Instanța din Franța ar fi stabilit că scopul operațiunii era: „incitarea la intoleranță religioasă și națională” între evrei și musulmani; „destabilizarea” Germaniei și Franței. În exemplele descrise apar vandalizarea Muzeului Holocaustului din Paris și a mai multor sinagogi cu vopsea verde, precum și lăsarea unor capete de porc din plastic la Poarta Brandenburg din Berlin, în apropierea Memorialului Holocaustului. Extinderea către Israel: plan de rețea de influență și buget menționat în documente Separat, corespondența divulgată ar indica o încercare de a crea o rețea de influență în Israel, prin intermediul unei firme ruse de relații publice, SDA. În documente se discută despre ideea înființării unui „institut de cercetare” în Israel, care să angajeze academicieni și intelectuali pentru a modela opinia publică. Deși nu ar exista dovezi că institutul a fost înființat, în calculele bugetare din documente ar fi fost prevăzuți 125.000 de dolari (aprox. 575.000 lei) pentru primele șase luni, selectarea a trei fondatori israelieni și închirierea de birouri în Haifa. Totodată, corespondența arată o încercare de promovare în presa israeliană a unor articole atribuite generalului american Paul Vallely. Materialul notează că nu este clar din documente dacă Vallely știa că interlocutorii ar fi acționat în numele unei campanii de influență asociate statului rus; el a declarat reporterilor că nu își amintește interviul acordat postului Galei Yisrael și că nu are legături oficiale cu entități rusești. De ce contează Dincolo de componenta de securitate, cazul descris ridică o problemă operațională pentru autoritățile occidentale: documentele sugerează folosirea unor acțiuni aparent „de stradă” (vandalism, provocări simbolice) ca parte a unor operațiuni coordonate de influență, cu obiectiv declarat de amplificare a tensiunilor interne și de afectare a imaginii liderilor politici. [...]
Japonia a coborât pe locul 3 între creditorii globali, deși și-a dus activele externe nete la un record , pe fondul avansului mai rapid al Chinei și al menținerii Germaniei în frunte, potrivit Agerpres . Schimbarea contează pentru că indică o repoziționare a marilor economii în acumularea de surplusuri externe, într-un moment în care fluxurile comerciale și investiționale rămân decisive pentru echilibrele financiare globale. Datele Ministerului japonez de Finanțe arată că activele externe nete ale Japoniei au urcat la 561.800 miliarde yeni (3.500 miliarde dolari, aprox. 16.100 miliarde lei) la finalul lui 2025, un maxim istoric. Totuși, China a trecut pe locul al doilea, cu 636.300 miliarde yeni, după ce și-a majorat activele externe nete într-un ritm mai rapid. Germania a rămas cel mai mare creditor mondial și în 2025, cu 675.500 miliarde yeni, la un an după ce a detronat Japonia pentru prima dată în 34 de ani. De ce a pierdut Japonia poziții, în ciuda recordului Ministerul japonez de Finanțe explică diferența prin dinamica excedentelor de cont curent (indicator care reflectă, în linii mari, diferența dintre economisire și investiții, inclusiv balanța comercială). Potrivit instituției, pozițiile mai puternice ale Germaniei și Chinei sunt susținute de excedente mai mari, venite în principal din schimburile comerciale. În cazul Japoniei, creșterea mai lentă a poziției nete este pusă și pe seama majorării valorii activelor interne deținute de investitorii străini, pe fondul scumpirii acțiunilor japoneze, ceea ce a împins în sus pasivele. Investiții externe în creștere și pasive accelerate Datele arată că activele externe totale ale Japoniei au crescut cu 8,5% față de anul anterior, până la aproximativ 1.806.000 miliarde yeni, susținute de investițiile companiilor în străinătate, în special în SUA și Elveția. Ministerul indică drept sectoare care au atras investiții japoneze semnificative finanțele și asigurările, echipamentele de transport și metalele neferoase. În același timp, pasivele Japoniei au urcat cu 10,5%, la 1.244.000 miliarde yeni. În 2025, indicele Nikkei 225 a crescut cu 26% față de anul precedent, depășind 50.000 de puncte, evoluție care a contribuit la creșterea pasivelor prin majorarea valorii deținerilor străine pe piața locală. [...]
Rusia își extinde baza legală pentru folosirea armatei în afara țării , după ce Vladimir Putin a promulgat pe 25 mai o lege care îi permite să autorizeze desfășurarea forțelor armate peste hotare pentru a apăra „cetățeni ruși” urmăriți penal în instanțe internaționale sau în tribunale naționale din alte state, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW). Miza practică este una de reglementare și de politică externă: formularea creează un instrument juridic flexibil pentru intervenții sau presiuni în afara granițelor, invocând protecția cetățenilor ruși în contexte judiciare. În evaluarea ISW, această schimbare se înscrie într-un tablou mai larg de escaladare a retoricii și a acțiunilor Moscovei. Context: retorică de escaladare și justificări pentru lovituri ISW notează că Rusia a amenințat cu lovituri „sistematice” asupra orașului Kyiv, într-o mișcare descrisă ca fiind în contradicție cu „spiritul” armistițiului de Ziua Victoriei și menită, probabil, să proiecteze forță după „umilința” asociată armistițiului. În paralel, Kremlinul susține că loviturile ar fi represalii la un presupus atac ucrainean asupra civililor, cu scopul de a reduce presiunea asupra Occidentului de a reacționa la intensificarea atacurilor asupra Kyivului. ISW apreciază însă că această justificare „nu se aliniază” cu tiparul istoric de comportament al Kremlinului și că acuzațiile ruse privind încălcări ale dreptului internațional de către Ucraina urmăresc să distragă atenția de la încălcările sistematice comise de forțele ruse. Elemente operaționale: drone, rachete și mișcări tactice În plan militar, evaluarea consemnează: un atac nocturn cu 262 de drone lansate de Rusia către Ucraina; posibilitatea ca Rusia să fi lansat o a doua rachetă balistică cu rază intermediară „Oreshnik” (IRBM), care, potrivit relatărilor citate de ISW, ar fi avut o defecțiune și ar fi lovit regiunea Donețk ocupată, în cadrul pachetului de lovituri „mare și costisitor” din 23–24 mai; avansuri ucrainene în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka și în vestul regiunii Zaporijjea; avansuri ruse în zonele tactice Kostyantynivka–Druzhkivka și Dobropillia. În lipsa detaliilor din material despre modul de aplicare al noii legi și despre criteriile concrete de „apărare” a cetățenilor ruși în instanțe străine, rămâne de urmărit dacă actul normativ va fi invocat în cazuri specifice și cum va fi folosit în justificarea unor operațiuni externe sau a unor presiuni diplomatice. [...]
Noile lovituri ale SUA în sudul Iranului cresc riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care Washingtonul și Teheranul se află, oficial, sub un armistițiu, potrivit Știrile Pro TV . Ținta atacurilor au fost baze de rachete iraniene și ambarcațiuni care ar fi încercat să amplaseze mine maritime, într-o zonă apropiată de Bandar Abbas, port strategic la intrarea în strâmtoare. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) susține că loviturile au fost efectuate „în legitimă apărare”, cu scopul de „a proteja trupele americane de amenințările reprezentate de forțele iraniene”. Purtătorul de cuvânt al CENTCOM, căpitanul Tim Hawkins, a afirmat că armata americană „continuă să își apere forțele”, dar „manifestă reținere” pe durata armistițiului aflat în desfășurare, notează BBC, citată de publicație. Strâmtoarea Hormuz, miza operațională: mine, porturi și libertatea de navigație Potrivit aceleiași surse, atacurile au vizat o zonă din apropierea orașului Bandar Abbas, descris ca un port important din sudul Iranului și sediu al unei baze navale iraniene aflate la Strâmtoarea Hormuz. Presa de stat iraniană relatase anterior că autoritățile locale investighează explozii auzite în zonă. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a insistat că „strâmtoarea trebuie să rămână deschisă”, avertizând că situația de acolo este „ilegală, nesustenabilă pentru lume și inacceptabilă”, conform relatării. Negocierile continuă, dar efectul atacurilor rămâne incert Iranul nu a reacționat oficial la atacurile americane, însă purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baqai, a spus anterior că, deși există progrese în negocieri, un acord „nu este iminent”. Publicația notează că nu este clar ce impact vor avea noile lovituri asupra unui posibil acord de pace între Washington și Teheran. Rubio a indicat discuții programate marți între principalul negociator iranian, ministrul de Externe al Iranului și premierul Qatarului, adăugând că negocierile pe formulări „vor mai dura câteva zile”. Context: armistițiu din aprilie și presiune pe piața petrolului Conform articolului, forțele americane și iraniene respectă un armistițiu din 8 aprilie, însă Iranul a menținut controlul asupra transportului maritim din Golful Persic prin Strâmtoarea Hormuz, iar marina americană a încercat să blocheze porturile iraniene. Sursa mai arată că blocarea practică a Strâmtorii Hormuz a dus la „creșterea accentuată a prețului petrolului la nivel global”, pe fondul conflictului declanșat după atacurile ample lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului pe 28 februarie și răspunsul Teheranului împotriva Israelului și a statelor aliate SUA din Golf. [...]
Valul de caniculă din Europa începe să genereze măsuri cu efect direct asupra muncii , după ce regiunea Lazio din Italia (care include Roma) a introdus restricții pentru activitățile profesionale desfășurate în aer liber, pe fondul temperaturilor neobișnuit de ridicate pentru luna mai, potrivit Digi24 . În Lazio, autoritățile au adoptat o reglementare care limitează munca „cu o expunere prelungită la soare” între orele 12:30 și 16:00. Măsura a intrat în vigoare luni și se aplică până la 15 septembrie, fiind implementată anul trecut pe 30 mai. Temperaturile record și riscurile pentru populație Episodul de căldură a adus recorduri și alerte în mai multe țări. La Londra, mercurul a urcat luni la 34,8°C la Kew Gardens, un maxim pentru o zi de mai, potrivit Met Office , care a indicat că noul record depășește cu 2°C precedentul maxim (32,8°C), înregistrat în 1922 și 1944. Meteorologii au descris nivelul de temperatură ca fiind neobișnuit chiar și pentru mijlocul verii în Regatul Unit. În Franța, autoritățile au emis avertismente, iar Ministerul Sporturilor a cerut „cea mai mare vigilență” în practicarea sportului, după ce au fost raportate decese la evenimente sportive pentru amatori. Digi24 notează că nu era clar dacă moartea unui alergător la o cursă din Paris a fost legată de căldură, însă ministrul Sportului, Marina Ferrari, a indicat o posibilă legătură. De ce se întâmplă și cât ar putea dura Valul de căldură este pus pe seama unui aflux de aer cald din Africa de Nord, „captiv” sub presiuni ridicate asociate unui anticiclon puternic. În Franța, un specialist Meteo-France a estimat că episodul de căldură timpurie ar urma să dureze, „a priori”, până în weekend. În context, un raport publicat la finalul lunii aprilie de serviciul european Copernicus (C3S) și Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a reamintit că, din anii 1980, Europa „s-a încălzit de două ori mai repede decât media globală” și că valurile de căldură devin mai frecvente și mai grave pe cel puțin 95% din teritoriul european. [...]
