Știri
Știri din categoria Externe
Avertismentul SUA privind folosirea forței pentru impunerea blocadei navelor legate de Iran ridică riscul de întreruperi pe rutele maritime și de costuri suplimentare pentru transportul de petrol, pe fondul extinderii operațiunilor de monitorizare și interdicție, potrivit news.ro.
Generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major din Forțele armate ale SUA, a declarat că Statele Unite vor aborda sau vor folosi forța împotriva navelor care nu respectă blocada impusă vaselor care sosesc sau pleacă din porturile iraniene. El a precizat că măsura se aplică „tuturor navelor, indiferent de naționalitate” și că aplicarea va avea loc atât „în apele teritoriale ale Iranului”, cât și „în apele internaționale”.
Pe lângă blocada propriu-zisă, armata americană va urmări „activ” navele sub pavilion iranian și navele din orice țară care ar putea oferi „sprijin material” Iranului și în alte regiuni, inclusiv în Zona de Responsabilitate a Pacificului, conform declarațiilor lui Caine.
În acest context, generalul a inclus și „flota neagră”, descrisă drept nave „ilicite sau ilegale” care eludează reglementările internaționale, sancțiunile sau cerințele de asigurare și care transportă petrol iranian.
Caine a spus că în misiune sunt implicați 10.000 de marinari, peste o duzină de nave și zeci de aeronave. La începutul blocadei, „șapte nave de interes” au reprezentat o „preocupare” pentru Comandamentul Central al SUA.
Până la momentul declarațiilor, 13 nave „au luat decizia înțeleaptă de a se întoarce”, iar Comandamentul Central al SUA nu a fost nevoit „să abordeze nicio navă anume”.
Caine a descris avertismentul comunicat navelor care încearcă să treacă de blocadă:
„Nu încercaţi să încălcaţi blocada. Navele care tranzitează spre sau dinspre porturile iraniene vor fi abordate pentru interdicţie şi confiscare. Întoarceţi-vă sau pregătiţi-vă să fiţi abordaţi. Dacă nu respectaţi această blocadă, vom folosi forţa.”
Din perspectivă operațională, mesajul indică o aplicare activă a blocadei, cu potențial de a complica tranzitul maritim asociat Iranului și de a crește riscul de perturbări pentru operatorii care transportă petrol iranian sau sunt suspectați că oferă „sprijin material”.
Recomandate
Aliații NATO intenționează să aloce circa 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei) pentru asistență militară și de securitate acordată Ucrainei în 2026 , o sumă prezentată ca suplimentară față de pachetul de împrumuturi al Uniunii Europene de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 mld. lei), potrivit Kyiv Post . Mesajul transmite o încercare de a face sprijinul mai „previzibil” și mai bine direcționat, într-un moment în care NATO recunoaște că povara este distribuită inegal între state. Angajamentul a fost anunțat de secretarul general al NATO, Mark Rutte , la reuniunea din Berlin a Ukraine Defense Contact Group (formatul „Ramstein”), platforma care coordonează sprijinul militar pentru Ucraina între state NATO și țări partenere. Rutte a spus că finanțarea ar urma să fie orientată către nevoi prioritare, menționate în remarci de deschidere care nu au fost făcute publice. Pe ce ar urma să se ducă banii: apărare aeriană, drone, muniție cu rază extinsă Rutte a indicat trei direcții principale pentru alocarea fondurilor: apărare aeriană; drone; muniție cu rază extinsă. „Trebuie să ne concentrăm finanțarea pe priorități – apărare aeriană, drone și muniție cu rază extinsă. Acestea sunt marile priorități.” Declarația este atribuită de Kyiv Post publicației European Pravda. Context operațional: „Ramstein” și exemple de pachete anunțate înaintea reuniunii Reuniunile „Ramstein” au devenit, potrivit articolului, principalul mecanism de organizare a asistenței militare pentru Ucraina, reunind peste 50 de țări pentru alinierea livrărilor de armament, a programelor de instruire și a sprijinului logistic. Înaintea întâlnirii de miercuri, Germania a anunțat un pachet de apărare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 mld. lei), care include „sute” de rachete Patriot , iar Regatul Unit a anunțat cel mai mare pachet al său de drone, cu peste 120.000 de unități, conform informațiilor din articol. Rutte a mai spus că „prea puține țări” suportă „prea mult” din povară și că acest aspect trebuie abordat, subliniind că sprijinirea Ucrainei rămâne „la fel de importantă ca întotdeauna”. [...]
Un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban ar urma să reducă temporar riscul de escaladare în regiune , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că liderii celor două țări au convenit să înceapă încetarea focului la ora 17:00 EST (miezul nopții în România), potrivit Reuters . Trump nu a precizat în postările sale pe Truth Social în ce zi ar începe armistițiul, însă un oficial american, citat sub protecția anonimatului, a declarat pentru Reuters că încetarea focului ar urma să înceapă joi. Președintele american a afirmat că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun și a spus că îi va invita la Casa Albă pentru „convorbiri substanțiale” între cele două țări. În același mesaj, Trump a mai spus că a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului Statului Major Interarme, Dan Caine, să lucreze cu Israelul și Libanul pentru a ajunge la o pace „de durată”. [...]
Parlamentul European cere controale mai dure pentru produsele vândute de Temu, Shein și AliExpress , pe fondul unui flux uriaș de colete din China și al investigațiilor deja deschise de Comisia Europeană , relatează Stirile Pro TV . Miza, din perspectiva reglementării, este stabilirea mai rapidă a responsabilității legale și obligarea platformelor să prevină și să elimine produsele neconforme înainte să ajungă la consumatori. Reprezentanții Temu au fost chemați la audieri în Parlamentul European pentru a explica situația produselor vândute în UE, „multe considerate nesigure”. Potrivit materialului, anual intră din China 4,6 miliarde de colete, adică aproape 10 pentru fiecare locuitor, ceea ce face controlul dificil la scara actuală. Anchete în derulare și presiune pe companiile europene Comisia Europeană are deja „mai multe anchete și proceduri” deschise în cazurile Temu, Shein și AliExpress, pe fondul investigațiilor care au indicat că multe produse nu respectă standardele europene. În același timp, acest tip de comerț pune presiune pe firmele și brandurile europene, care sunt obligate să respecte reguli descrise ca stricte și costisitoare. Europarlamentarii au vizitat recent China, inclusiv Shanghai, unde s-au întâlnit cu președintele Temu și cu reprezentanți ai autorității vamale și au vizitat un terminal de marfă cu 150 de angajați, într-un demers menit să înțeleagă mai bine cum funcționează fluxul logistic. „Suntem aici ca să le spunem că vrem mai puține pachete și vrem o mai bună conformitate a produselor. (…) Vrem mai multe transporturi en-gros, astfel încât să putem face controale mai bune”, a declarat europarlamentarul olandez Dirk Gotink. Ce promite Temu și de ce nu e suficient, deocamdată La audieri, un reprezentant Temu a confirmat că, în unele cazuri, informațiile prezentate online de comercianți nu corespund caracteristicilor produsului fizic. Compania spune că și-a extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare și că folosește teste similare „mystery shopping” (verificări făcute prin cumpărări anonime), menționând și o „adoptare timpurie” a Pașaportului Digital al Produsului (un set de informații digitale despre produs, folosit pentru trasabilitate și conformitate). „Ne-am extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare (…) Suntem în curs de lansare a unei adoptări timpurii a Pașaportului Digital al Produsului”, a spus Leonard Klenner, reprezentant Temu. Totuși, potrivit oficialilor europeni citați în material, acestea rămân, pentru moment, promisiuni: produsele periculoase „apar constant” pe platforme, iar vânzătorii sunt greu de identificat pentru a-și asuma răspunderea. Ce urmează: o lege nouă și taxe suplimentare pe colete Problema, potrivit corespondentului Știrile PRO TV, este că investigațiile pot dura „foarte mult, chiar ani”, în timp ce produsele considerate riscante continuă să ajungă pe piața europeană. Comisia Europeană spune că folosește deja instrumente digitale care „scanează internetul” pentru a depista produsele neconforme și că până la sfârșitul anului vrea să vină cu o nouă lege care: să stabilească mai clar cine răspunde juridic pentru produsele venite din afara UE; să oblige platformele să prevină, să detecteze și să elimine mai repede produsele ilegale. Pe partea de costuri, materialul notează și două măsuri fiscale/logistice: în România, de la începutul acestui an, există o taxă logistică de 25 de lei pentru coletele non-UE cu valoarea sub 150 de euro; de la 1 iulie, la nivelul UE, se va percepe o taxă vamală de 3 euro (aprox. 15 lei) pentru articolele din coletele mici. În România, o singură firmă de curierat ar prelua lunar în jur de 10.000 de colete din Asia, însă numărul real ar fi mai mare, deoarece majoritatea ajung în țară din depozite europene, potrivit aceleiași surse. [...]
Donald Trump spune că Iranul ar fi acceptat să nu dețină arme nucleare pentru peste 20 de ani , o afirmație care, dacă s-ar confirma și s-ar transforma într-un acord, ar putea schimba cadrul de reglementare și control al programului nuclear iranian și ar influența direct riscurile geopolitice din regiune, cu efecte în lanț asupra piețelor energetice. Informațiile sunt prezentate de Digi24 , care citează BBC și Reuters. Trump a făcut declarațiile joi, discutând cu reporterii pe peluza Casei Albe, înaintea unei călătorii în Nevada și Arizona. El a spus că Teheranul ar fi de acord cu o perioadă „de peste 20 de ani” în care „nu vor deține arme nucleare”, susținând că există „o declarație foarte fermă”. „Avem o declarație foarte fermă, valabilă pentru o perioadă de peste 20 de ani, conform căreia aceștia nu vor deține arme nucleare.” Ce lipsește: reacția Iranului și dovezile invocate Potrivit BBC, Iranul nu a reacționat oficial la aceste afirmații. Totodată, Trump a vorbit „fără a prezenta dovezi”, conform relatării, despre faptul că Iranul ar fi acceptat să renunțe la uraniul îmbogățit despre care „se crede” că a fost îngropat după atacurile aeriene americano-israeliene de anul trecut. Ce urmează: armistițiul SUA–Iran și posibilitatea unui acord la Islamabad Trump a mai spus că ar putea prelungi armistițiul dintre SUA și Iran, care ar urma să expire săptămâna viitoare, dar a sugerat că s-ar putea să nu fie necesar. În același context, a indicat că, dacă se ajunge la un acord pentru încheierea războiului și acesta ar fi semnat la Islamabad, ar putea merge în capitala Pakistanului. În paralel, în a 48-a zi a conflictului din Orientul Mijlociu , Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban , care ar urma să intre în vigoare marți la ora 17:00, ora Coastei de Est (miezul nopții în România), după discuții cu liderii celor două țări. [...]
Germania condiționează o eventuală misiune în Strâmtoarea Ormuz de armistițiu și mandat ONU , iar cancelarul Friedrich Merz vrea să discute la Paris și despre o posibilă participare a SUA, potrivit Agerpres . Inițiativa are miză directă pentru comerțul internațional, după ce Teheranul a închis pasajul maritim pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Merz urmează să participe vineri la o videoconferință a șefilor de stat organizată la Paris, coprezidată de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, dedicată unei „misiuni multilaterale și pur defensive” în strâmtoare. Cancelarul german a spus la Berlin că tema implicării forțelor armate americane va fi discutată în cadrul reuniunii, invocând „argumente bune” în favoarea acestei opțiuni. În același timp, președintele francez ar prefera implementarea inițiativei fără SUA, cu țări voluntare „non-beligerante”. Scopul misiunii ar fi să însoțească redeschiderea Strâmtorii Ormuz, „odată ce războiul va lua sfârșit”. Condițiile puse de Berlin: armistițiu, mandat și voturi interne Germania se declară „în principiu dispusă” să participe la securizarea căilor de trecere, însă Merz a enumerat condiții explicite: încheierea ostilităților și „un armistițiu cel puțin provizoriu”; un mandat „de preferință al Națiunilor Unite ”; aprobarea guvernului german și a Bundestagului. „Suntem global încă foarte departe”, a conchis cancelarul. Potrivit unei surse guvernamentale germane citate în material, o contribuție a Berlinului la o misiune internațională ar putea viza „deminarea” sau „recunoașterea maritimă la lungă distanță”. Context: Ormuz, închis de Teheran; armistițiu fragil și blocadă americană De la începutul războiului, declanșat de SUA și Israel, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept un pasaj maritim crucial pentru comerțul internațional. Deși un armistițiu „fragil” a intrat în vigoare pe 8 aprilie, situația rămâne tensionată, iar Washingtonul impune, de luni, o blocadă asupra navelor care provin sau se îndreaptă spre porturile iraniene. [...]
Declarațiile publice ale șefului Pentagon ului alimentează o nouă controversă despre folosirea religiei în mesajul politic , după ce Pete Hegseth a citat la o reuniune din Pentagon un „verset biblic” care, în realitate, reproduce aproape integral un pasaj din filmul „Pulp Fiction”, potrivit Focus . Hegseth, descris de publicație drept „ministrul american al războiului”, a rostit textul în cadrul unei „predici” ținute la Pentagon. Materialul citat de el include formulări despre „răzbunare” și „mânie”, încheiate cu „Amin”, dar introduce și un element care nu are legătură cu Biblia: „Sandy 1”. Ce a citat, de fapt, Hegseth Pasajul invocat provine „aproape cuvânt cu cuvânt” din filmul-cult „Pulp Fiction”, notează Focus, care trimite la un material separat despre filmul hollywoodian ( Focus ). În versiunea rostită la Pentagon, Hegseth a adaptat textul și a înlocuit numele lui Dumnezeu cu „Sandy 1”, indicativul radio (numele de apel) al unui pilot implicat în operațiunea de salvare a unui pilot de F-15 doborât, potrivit aceleiași surse. De ce contează episodul Criticii citați în articol văd episodul ca pe un semn al „instrumentalizării tot mai accentuate a religiei” de către administrația Trump. Focus mai precizează că doar o mică parte din pasajul rostit se regăsește, în mod real, în Biblie (publicația indică și un material separat despre un „mit” legat de Biblie: Focus ). Informația este atribuită de Focus publicației elvețiene „20 Minuten”, care ar fi relatat cazul invocând mai multe media americane; articolul nu detaliază însă care sunt aceste instituții media. Pentru context, Focus are și un material separat despre Hegseth ( Focus ). [...]
