Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea militară SUA–Iran reaprinde riscul pe petrol, după ce Washingtonul a lovit timp de cinci ore ținte militare în sudul Iranului și a anunțat restabilirea unei blocade navale asupra porturilor iraniene, măsură care ar urma să intre în vigoare marți seară, potrivit HotNews.
Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a transmis că, în cadrul misiunii, forțele americane au lovit „ținte militare” în mai multe orașe portuare, inclusiv Bushehr și Bandar Abbas. Agenția iraniană Irna a relatat că patru explozii au fost auzite în apropierea orașului Bandar Abbas, aflat în zona strâmtorii Ormuz. Potrivit Centcom, au fost vizate „sisteme de apărare costieră, instalații de drone și rachete, precum și mijloace maritime”.
Armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi restabilită marți, la ora 20:00 GMT (23:00 în România). În paralel, președintele Donald Trump a susținut că SUA vor „prelua controlul” asupra strâmtorii Ormuz și a avansat ideea perceperii unei „remunerații” de 20% din valoarea încărcăturilor care tranzitează pe mare, „în schimbul protecției strâmtorii”, o abordare care, potrivit materialului, contravine dreptului internațional privind libertatea de navigație.
În același timp, Trump a spus că un acord cu Teheranul rămâne „posibil”, în pofida intensificării loviturilor.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea lui Trump, afirmând pe X că Iranul „a fost întotdeauna paznicul strâmtorii” și adăugând, tot ironic, că „20% este, evident, prea mult” și că Iranul va fi „echitabil”.
Pe teren, Gardienii Revoluției au susținut că au atacat ținte în Bahrain, inclusiv o clădire cu militari americani de la baza Juffair, iar sirenele de alertă au fost declanșate în regat. Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri cu rachete iraniene asupra a două petroliere în strâmtoarea Ormuz, incident în urma căruia a murit un membru al echipajului, de origine indiană.
Gardienii Revoluției au acuzat SUA că pun în pericol aprovizionarea mondială cu petrol. În acest context, prețurile au crescut puternic: luni, barilul de Brent (referință internațională) a urcat cu peste 9%, iar marți, în jurul orei 03:00 GMT, a mai avansat cu 1,32%, până la 84,40 dolari (aprox. 380 lei).
Contextul mai larg indică o deteriorare a armistițiului: după aproape 40 de zile de bombardamente, un armistițiu intrase în vigoare la începutul lui aprilie și fusese ratificat pe 17 iunie, însă confruntările au reizbucnit după atacuri asupra navelor care încercau să traverseze strâmtoarea Ormuz, iar Trump a declarat că armistițiul este „terminat”. Săptămâna trecută, președintele american a trimis și o notă oficială Congresului, în care arăta că conflictul cu Iranul a reizbucnit.
Recomandate
Google Maps aplică ordinul lui Trump și schimbă denumirea Lacului Ontario pentru utilizatorii din SUA , o decizie cu efect operațional imediat asupra modului în care sunt afișate toponimele pe platformă, dar fără a modifica standardele de denumire în Canada sau în restul lumii, potrivit news.ro . Schimbarea vine după ce președintele Donald Trump a anunțat joi că va redenumi cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri, pe fondul unei dispute comerciale tot mai intense cu Canada, care a dus la tarife reciproce pentru mărfuri „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de news.ro. Cum se vede noua denumire, în funcție de țară Google spune că actualizează Google Maps pentru a reflecta modificările din sursele oficiale ale guvernului american, respectiv Sistemul de Informații privind Denumirile Geografice din SUA (GNIS), care stabilește standardele pentru hărțile oficiale ale SUA. În consecință: utilizatorii din SUA vor vedea „Lacul America”; utilizatorii din Canada vor continua să vadă „Lacul Ontario”; utilizatorii din afara SUA și Canadei vor vedea ambele denumiri. „Deoarece actualizăm Google Maps pentru a reflecta schimbările de denumire din sursele oficiale ale guvernului - adică GNIS în cazul SUA -, utilizatorii din SUA vor vedea «Lacul America», cei din Canada vor continua să vadă «Lacul Ontario», iar cei din afara SUA şi Canadei vor vedea ambele denumiri”, a precizat Google într-o postare pe blog publicată sâmbătă. Ce efect are ordinul și ce nu schimbă Ordinul președintelui afectează GNIS, însă, potrivit informațiilor citate, nu are impact asupra convențiilor canadiene de denumire și nici asupra modului în care restul lumii se referă la lac. Google a mai făcut o modificare similară anul trecut pentru Golful Mexic, redenumit „Golful Americii” după un ordin executiv semnat de Trump în prima sa zi de mandat. Reacții politice în Canada și SUA Decizia a generat reacții rapide. Prim-ministrul canadian Mark Carney a respins schimbarea denumirii. Guvernatoarea democrată a statului New York, Kathy Hochul, a spus că „New York nu-l va numi aşa”, iar guvernatorul republican al statului Vermont, Phil Scott, a calificat decizia drept „meschină şi dezamăgitoare”. În Canada, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a dezvelit sâmbătă un panou pe malul lacului cu mesajul „Lacul Ontario: Acum şi întotdeauna”, în engleză și franceză. „Preşedintele Trump îl poate numi cum doreşte, dar vă pot spune că restul lumii îl va numi întotdeauna Lacul Ontario”, a declarat Ford. [...]
Propunerea unui summit Trump–Putin–Zelenski intră din nou pe agendă, dar Kievul avertizează că Moscova ar pregăti o escaladare , potrivit informațiilor publicate de Biziday , care citează Axios . Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în cadrul unei încercări a Administrației Trump de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina , au declarat pentru Axios două surse. Ar fi pentru prima dată când Ratcliffe se implică personal în eforturile diplomatice de mediere între Rusia și Ucraina. Ce urmărește Washingtonul prin implicarea CIA Conform aceleiași surse, vizita șefului CIA la Moscova a avut și rolul de a testa dacă liderii serviciilor ruse de informații pot exercita suficientă influență asupra lui Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la negocierile mediate de Statele Unite. De ce Kievul rămâne sceptic Oficiali ucraineni se declară „foarte sceptici” în privința intențiilor lui Putin și susțin că au informații care ar indica planuri pentru „o escaladare majoră” a războiului. Ce s-a întâmplat ultima dată când a fost propus un astfel de format Vineri, oficiali americani l-au informat pe Zelenski despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral. Administrația Trump ar mai fi avansat această idee și în trecut: Zelenski ar fi fost de acord, însă Putin ar fi respins-o. [...]
Dezastrul de la granița Nepal–China a blocat infrastructura critică și a generat pagube estimate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei), în timp ce operațiunile de salvare rămân îngreunate de drumuri și poduri distruse, potrivit Adevărul . Bilanțul provizoriu indică cel puțin 734 de morți și peste 3.000 de persoane date dispărute, după inundații și alunecări de teren în apropierea frontierei dintre Nepal și China. Catastrofa a fost declanșată miercuri de prăbușirea unui ghețar din Himalaya , care a produs viituri masive pe sistemele râurilor Trishuli și Bhotekoshi. Mai multe sate și localități au fost îngropate sub ape și aluviuni, iar autoritățile avertizează că numărul victimelor ar putea crește. Proiecte hidroenergetice afectate și muncitori dispăruți În Nepal, aproximativ 933 de muncitori de la 11 proiecte hidroenergetice și tuneluri din districtele Rasuwa și Nuwakot sunt în continuare dați dispăruți. Situația ridică presiune suplimentară asupra capacității de intervenție, în condițiile în care accesul în zonele afectate este limitat. Salvare îngreunată de teren și vreme. India trimite specialiști Echipele de salvare se confruntă cu noroi, infrastructură distrusă și condiții meteo nefavorabile. La operațiuni participă aproximativ 19.000 de membri ai forțelor de securitate și 16 elicoptere, iar India a trimis specialiști pentru intervenții în tuneluri și personal medical, conform informațiilor citate de Al Jazeera . Intervenția a fost complicată și de formarea unui „lac de baraj” (acumulare de apă blocată de aluviuni), care a dus temporar la suspendarea operațiunilor. Salvarea a fost reluată după ce riscul a fost considerat gestionabil, însă monitorizarea continuă. „Autoritățile monitorizează îndeaproape lacul de baraj, situat la un kilometru în amonte de portul Gyirong și de zona de frontieră. Monitorizarea se realizează cu ajutorul sateliților, radarelor și dronelor.” Ce urmează: risc persistent și resurse insuficiente pentru faza a doua Autoritățile chineze urmăresc zona cu sateliți, radare și drone, în timp ce salvatorii încearcă să refacă accesul către regiunile afectate. Duminică dimineață, nivelul apei în râul Trishuli a crescut din cauza unor noi precipitații, ceea ce i-a forțat pe localnici și pe salvatori să se retragă pe terenuri mai înalte, potrivit unui oficial al poliției nepaleze citat în material. Un reporter Al Jazeera a mai spus că autoritățile nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor (asistență umanitară și redeschiderea drumurilor), invocând terenul accidentat și lipsa resurselor suficiente. În paralel, apar detalii despre modul în care s-au produs viiturile din 26 august, inclusiv imagini din Himalaya descrise într-un material separat al publicației, cu informații suplimentare aici . [...]
O operațiune majoră de salvare este în desfășurare după ce un feribot privat s-a răsturnat în largul Ciprului de Nord, incident soldat cu cel puțin șapte morți și zeci de persoane date dispărute, potrivit The Jerusalem Post . Nava, care transporta în jur de 270 de pasageri și membri ai echipajului, a plecat din portul Kyrenia la ora 12:30 și „a început imediat să ia apă” dintr-un motiv încă necunoscut, au transmis autoritățile. Feribotul se îndrepta spre portul turcesc Tașucu (provincia Mersin), pe ruta maritimă folosită zilnic pentru legătura dintre Ciprul de Nord și Turcia. Bilanț provizoriu și căutări în curs Liderul turco-cipriot Tufan Erhurman a declarat că 237 de persoane au fost salvate, șapte au murit, iar 23 erau încă căutate la momentul relatării. El a spus, într-o intervenție la CNN Turk, că echipele de căutare și salvare lucrează „foarte intens” și că, dacă mai sunt oameni în interiorul navei, accesul este dificil, fiind folosite „alte tehnologii” pentru a ajunge la ei. Supraviețuitorii recuperați din mare au fost duși în portul Kyrenia pentru a fi transferați la spitale, potrivit ministrului turco-cipriot al transporturilor, Erhan Arikli. Resurse mobilizate și context meteo Ministerul de Interne din Ciprul de Nord a precizat că feribotul „FILOJET” avea la bord 259 de pasageri și opt membri ai echipajului și a început să ia apă la aproximativ patru mile marine (circa 7,4 kilometri) de Kyrenia. În operațiune au fost implicate: patru nave ale pazei de coastă turco-cipriote și o ambarcațiune civilă de pasageri; cinci nave ale pazei de coastă turce și două elicoptere. Deși insula a fost afectată de furtuni puternice sâmbătă, Erhurman a spus că duminică vremea era considerată potrivită pentru călătorie. Prim-ministrul turco-cipriot Unal Ustel a afirmat că prioritatea este salvarea de vieți și că instituțiile statului acționează „în deplină coordonare”, după activarea unui comitet de gestionare a crizei. [...]
Un referendum din 27 septembrie poate limita capacitatea Elveției de a aplica sancțiuni și de a coopera cu NATO , dacă inițiativa pentru „neutralitate strictă” va trece, potrivit Recorder . Aproximativ o mie de persoane s-au adunat sâmbătă la Berna, în fața Palatului Federal, pentru a susține modificarea Constituției astfel încât neutralitatea să se aplice „fără excepție”. Inițiativa, intitulată „Salvarea neutralității elvețiene”, îi reproșează guvernului cooperarea cu NATO și alinierea la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, pe fondul războiului din Ucraina, conform AFP (citată de Recorder). La miting au fost afișate mesaje precum „Nu NATO!”, „Da neutralității elvețiene!” și „Să dăm o șansă păcii”. Ce ar schimba inițiativa, dacă este adoptată Organizația suveranistă Pro Suisse a strâns semnăturile necesare pentru declanșarea votului popular. Propunerea cere garantarea în Constituție a unei neutralități aplicate „fără excepție”, ceea ce ar avea efecte directe asupra politicii externe, inclusiv: ar împiedica aprofundarea relațiilor cu NATO; ar exclude orice alianță militară, cu excepția situației unui atac extern; ar interzice impunerea de sancțiuni, cu excepția celor decise de Organizația Națiunilor Unite. De ce se opun guvernul, parlamentul și majoritatea partidelor Guvernul și parlamentul au respins inițiativa, considerând-o „prea dogmatică” și de natură să reducă marja de manevră a Elveției într-un context de tensiuni geopolitice în creștere. Și majoritatea partidelor mari s-au pronunțat împotrivă, argumentând că propunerea ar slăbi capacitatea țării de a-și adapta politica externă. Singura excepție menționată este Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta populistă), principala forță politică din Elveția, asociată cu inițiativa încă de la lansare. Context: neutralitatea, sub presiune după 2022 și acuzații de influență rusă Elveția este recunoscută drept țară neutră din 1815, iar neutralitatea sa este permanentă și armată. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a relansat însă dezbaterea privind neparticiparea la conflicte externe. În ultimele săptămâni, presa elvețiană și-a exprimat îngrijorarea privind o posibilă influență rusă în spatele campaniei, denumită de unii opozanți „inițiativa Putin”, în condițiile în care mai mulți promotori sunt cunoscuți pentru poziții proruse. Fostul diplomat Jean-Daniel Ruch a cerut, totuși, ca dezbaterea să nu fie „demonizată”, potrivit relatării. [...]
Referendumul din Islanda alimentează discursul suveranist în Europa , după ce Marine Le Pen și Nigel Farage au salutat public respingerea reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Marine Le Pen, candidată a extremei drepte din Franța la alegerile prezidențiale din 2027, a scris pe X că votul islandezilor ar demonstra că aderarea la UE nu este „orizontul firesc” pentru toate democrațiile europene. „Prin respingerea, prin referendum, a reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, poporul islandez a reamintit un lucru evident: aderarea la Uniunea Europeană nu este orizontul firesc al oricărei democrații europene” În aceeași postare, Le Pen a susținut că rezultatul transmite un mesaj despre dreptul statelor de a-și decide singure viitorul și de a-și apăra interesele naționale. „Acest vot transmite un mesaj clar: popoarele trebuie să poată decide singure asupra viitorului lor, asupra instituțiilor lor și asupra capacității de a-și apăra interesele naționale” Le Pen a adăugat că, în contextul în care „unii promovează mai mult federalism” și un transfer mai mare de suveranitate către Comisia Europeană , votul din Islanda ar arăta că este posibilă „o Europă a națiunilor libere, suverane” care cooperează voluntar pe teme de interes comun. Nigel Farage, unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai Brexitului, a transmis la rândul său un mesaj pe X. „Felicitări Islandei pentru votul de a-și păstra independența” Islandezii au respins sâmbătă reluarea negocierilor de aderare la UE. Conform rezultatelor finale citate de Mediafax, tabăra „Nu” a obținut 52,8% din voturi, iar „Da” 47,2%. [...]
