Știri
Știri din categoria Externe
Rusia încearcă să limiteze pierderile din turism în Crimeea după anularea a aproximativ un milion de călătorii, alocând peste 4,3 miliarde de ruble pentru sprijinirea angajaților și companiilor din domeniu, potrivit Antena 3. Măsura vine pe fondul deteriorării rapide a condițiilor de operare în peninsulă, afectată de atacuri ucrainene și de întreruperi repetate de utilități, într-un moment de vârf al sezonului estival.
Guvernul rus a anunțat că banii provin din fondul de rezervă și vor ajunge la angajații a peste 4.600 de companii din turism din Crimeea și Sevastopol, despre care autoritățile spun că se află „într-o situație dificilă”. Din suma totală, 3,7 miliarde de ruble sunt direcționate către Crimeea, iar 584,5 milioane de ruble către Sevastopol.
Potrivit Asociației Turoperatorilor din Rusia, până la finalul lunii iulie au fost anulate aproximativ un milion de călătorii către Crimeea și Sevastopol. Organizația estimează valoarea rezervărilor anulate la 20–25 de miliarde de ruble, din care 5–7 miliarde de ruble ar reprezenta pierderile turoperatorilor.
Asociația a cerut guvernului, între altele, amânări pentru îndeplinirea obligațiilor față de turiști, precum și pentru plata taxelor și a contribuțiilor de asigurări, conform informațiilor citate în material.
Pe lângă reculul turistic, peninsula s-a confruntat, la finalul lunii mai, cu o criză de combustibil, pe fondul atacurilor asupra rutelor de aprovizionare și asupra rafinăriilor rusești. La 26 iunie a fost instituită stare de urgență, iar pe 6 iulie Crimeea a rămas fără electricitate după atacuri asupra unor stații de transformare, urmate de probleme serioase și cu alimentarea cu apă.
Autoritățile ruse au indicat că dificultățile continuă: la 12 iulie erau raportate întreruperi de curent în mai multe orașe și raioane, iar în unele localități alimentarea cu apă era complet oprită.
În acest context, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsa unor produse de bază (între care zahăr, hrișcă, orez, făină și sare), iar unele supermarketuri au limitat vânzarea la cel mult trei bucăți de persoană, potrivit materialului.
Prețul benzinei a urcat la 185–200 de ruble pe litru la stațiile de alimentare, iar pe piața neagră ar fi ajuns la 250–400 de ruble pe litru.
Pe 24 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat începerea unei operațiuni în Crimeea, iar ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a spus că obiectivul este izolarea peninsulei. La finalul lunii iunie, la ieșirea din Crimeea s-a format o coloană de aproximativ 2.000 de mașini, iar legăturile feroviare cu Rusia au fost reduse la jumătate.
În paralel, imagini apărute pe rețelele sociale în această săptămână arată plaje aproape goale în plin sezon estival, un semnal direct al impactului economic asupra unei regiuni dependente de turism.
Recomandate
Ucraina susține că a lovit infrastructura petrolieră rusă și nave din „flota fantomă” într-o campanie de 40 de zile , într-un efort de a reduce capacitatea economică și militară a Rusiei prin atacuri la distanță, potrivit Kyiv Post , care citează un bilanț prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) . SBU afirmă că, în ultima săptămână, a folosit drone cu rază lungă și sisteme navale pentru a viza infrastructură energetică, obiective militare și nave asociate transporturilor de petrol care ar ocoli sancțiunile occidentale. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu scopul declarat de a „degrada” capabilitățile economice și militare ale Rusiei prin lovirea infrastructurii critice din spatele frontului. Ținte energetice: conducte, depozite și rafinării Printre loviturile raportate, SBU include atacuri asupra unor obiective din sectorul combustibililor și energiei, între care: stația de pompare a petrolului Cherkasy din republica Bașkortostan, la circa 1.500 km de granița Ucrainei, parte a sistemului de conducte Transneft-Ural; potrivit SBU, instalația ar transporta aproape două milioane de tone metrice de produse petroliere anual; depozite de petrol în regiunile Tver și Stavropol; instalația de stocare TES-Terminal-1 din Kerci (teritoriu ocupat); rafinăria de petrol din Iaroslavl; terminalul de export de petrol din portul Vîsoțk (regiunea Leningrad); rafinăria First Plant din regiunea Kaluga. Din perspectiva impactului economic, astfel de ținte urmăresc să perturbe logistica internă și exporturile de produse petroliere, un pilon major al veniturilor bugetare ale Rusiei. Kyiv Post notează însă că informațiile sunt prezentate ca afirmații ale SBU, fără o confirmare independentă în material. „Flota fantomă”: atac asupra unui petrolier sancționat SBU mai susține că a lovit petrolierul Blue cu o dronă navală Sea Baby în apropiere de Ialta (Crimeea ocupată), în Marea Neagră. Conform agenției ucrainene, nava ar face parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru transportul de petrol în ocolirea sancțiunilor occidentale. În articol se menționează că petrolierul este sancționat de Australia, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și Ucraina, iar aviația rusă ar fi încercat să intercepteze drona înainte ca aceasta să lovească pupa navei. Componenta militară: apărare antiaeriană și infrastructură de bază Pe lângă țintele economice, SBU include în bilanț și lovituri asupra unor obiective militare, între care: trei hangare de aeronave la baza aeriană Hvardiiske din Crimeea ocupată; un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S2 în apropiere de Simferopol; un grup mobil de foc pentru apărare antiaeriană în Kerci. În zonele ocupate din regiunile Donețk și Luhansk, SBU afirmă că a vizat baze ale unor unități de drone, depozite de drone și muniții, stații de control la sol și un depozit cu muniții grele. Separat, Forțele ucrainene pentru Sisteme Fără Pilot (USF) au susținut, tot luni, că ar fi lovit 105 petroliere rusești în opt zile, inclusiv 15 în intervalul dintre duminică și luni noaptea, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor date independente în articol privind amploarea pagubelor, mesajul central rămâne unul operațional și economic: Ucraina încearcă să mute presiunea dinspre linia frontului către infrastructura care susține efortul de război și veniturile din petrol ale Rusiei, inclusiv prin țintirea transporturilor asociate evitării sancțiunilor. [...]
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a accesului la protecția temporară pentru viitorii refugiați ucraineni , prin condiționarea eligibilității de un document care să ateste că solicitantul nu este supus mobilizării militare, potrivit Kyiv Post . Măsura ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, nu și celor deja înregistrați în schema UE. Schimbarea este prezentată drept cea mai importantă revizuire a Directivei privind protecția temporară de la introducerea ei în 2022. Conform informațiilor citate de publicație din cotidianul polonez Rzeczpospolita , ucrainenii care vor cere protecție temporară ar trebui să prezinte un certificat oficial emis de autoritățile ucrainene care confirmă că nu sunt vizați de mobilizare. Calendar: anunț în iulie, aplicare din martie 2027 Reformele ar urma să fie anunțate în iulie, însă să intre în vigoare abia în martie 2027, odată cu expirarea actualei scheme de protecție temporară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit vice-ministrului polonez de interne Maciej Duszczyk, care coordonează politica de migrație, Polonia susține propunerea. Cine este afectat și cine nu Potrivit aceleiași surse, noile restricții: s-ar aplica ucrainenilor care solicită protecție temporară după intrarea în vigoare a noilor reguli; nu i-ar afecta pe cei aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază deja de protecție temporară în UE; ar viza atât bărbați, cât și femei. Context: legătura cu politica de mobilizare a Ucrainei Kyiv Post notează că Ucraina ar fi cerut aceste modificări la începutul lunii iunie, iar analiștii citați le descriu ca parte a unui efort de întărire a politicii de mobilizare. Demersul vine la mai puțin de un an după ce președintele Volodîmîr Zelenski a ridicat restricțiile de călătorie în străinătate pentru bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani, permițându-le să studieze și să lucreze peste hotare. În Polonia, autoritățile susțin că peste 121.000 de bărbați din această categorie de vârstă au intrat în țară în primele trei luni după schimbarea de politică, mulți continuând ulterior către Germania. În câteva săptămâni, aproximativ 50.000 de ucraineni au solicitat protecție temporară în Polonia, potrivit Rzeczpospolita. Dimensiunea schemei în UE Date Eurostat citate de Rzeczpospolita indică 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE, dintre care 1,2 milioane în Germania și aproximativ 960.000 în Polonia. Bărbații adulți reprezintă 26,6% din total, adică aproximativ 1,15 milioane de persoane. Dacă propunerea va fi adoptată în forma descrisă, impactul principal va fi operațional: accesul la protecția temporară pentru noii solicitanți ucraineni ar deveni dependent de un document emis de autoritățile de la Kiev, ceea ce poate schimba fluxurile de cereri și modul de verificare în statele membre începând cu 2027. [...]
Ucraina își extinde campania de lovire a „flotei fantomă” rusești, vizând direct logistica maritimă și veniturile din petrol : forțele ucrainene de sisteme fără pilot susțin că au lovit 105 nave în opt zile, inclusiv 15 „peste noapte”, potrivit Kyiv Post . Conform publicației, afirmația a fost făcută de comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi , într-o postare pe Telegram. El a indicat că, în noaptea de luni, dronele au vizat 15 nave ale așa-numitei „shadow fleet” (flotă folosită pentru a ocoli sancțiunile), dintre care șapte petroliere, cinci nave de marfă uscată, un feribot și două remorchere. Brovdi a mai susținut că, între 6 și 13 iulie, au fost lovite „efectiv” 105 nave și că infrastructura de transbordare din Crimeea ar fi atacată în fiecare noapte, traficul prin strâmtoarea Kerci fiind oprit, iar operațiunile de descărcare reduse „la minimum”. Confirmări și rolul navelor, potrivit armatei ucrainene Statul Major General al Ucrainei a confirmat ulterior distrugerea unor nave rusești în actualizarea operațională zilnică, mai notează aceeași sursă. În raportarea militară ucraineană, petrolierele ar fi fost folosite pentru transportul de petrol și produse petroliere rusești prin ocolirea sancțiunilor internaționale, iar feribotul ar fi sprijinit logistica militară și transportul de marfă pentru forțele armate ruse. În același context, navele de marfă uscată și remorcherele ar fi fost utilizate pentru transportul de echipamente militare, provizii și alte materiale, contribuind la susținerea logisticii maritime a Rusiei. Lovituri în Crimeea: energie și apărare antiaeriană Brovdi a raportat și rezultatele unei operațiuni denumite „Crimean Switch-Off”, desfășurată de duminică până luni. Potrivit acestuia, forțele ucrainene ar fi lovit nouă stații electrice de diferite capacități în Crimeea ocupată și în alte teritorii ocupate, precum și stația strategică a „podului energetic” Kuban–Crimeea, care leagă peninsula ocupată de Rusia; el a afirmat că obiectivul a fost lovit a doua oară în 48 de ore. Tot el a susținut distrugerea a patru active de apărare antiaeriană rusești, inclusiv un lansator S-400 Triumf, un sistem Tor și două complexe radar. Statul Major General a raportat distrugerea unui radar Nebo-U în Crimeea ocupată și a unui lansator de rachete S-400 în apropiere de Kerci. De ce contează: țintirea „flotei fantomă” ca instrument economic al războiului Ucraina își justifică atacurile asupra „flotei fantomă” prin argumentul că petrolierele care transportă petrol rusesc finanțează direct efortul de război al Moscovei și pot fi considerate ținte militare legitime. Într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO) , vicepremierul Oleksiy Kuleba a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar comite atacuri „teroriste” împotriva transportului comercial, susținând că această flotă are un rol critic în menținerea războiului prin veniturile generate din exporturile de petrol. Kuleba a acuzat, totodată, Rusia că a atacat 59 de nave comerciale de la începutul invaziei pe scară largă. Pe fundal, statele europene își intensifică eforturile de limitare a „flotei fantomă”, estimată în material la peste 1.500 de petroliere folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale. [...]
Peste 25 de lideri se reunesc la Paris pentru a coordona presiunea asupra Rusiei și pentru a reconfirma sprijinul militar pentru Ucraina, într-un summit al „Coaliției celor dispuși”, potrivit Kyiv Post , care citează președinția franceză. Reuniunea are loc luni, cu participarea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , și urmărește să împingă agenda unui armistițiu și reluarea discuțiilor de pace, în paralel cu menținerea unității aliaților și coordonarea viitoarei asistențe de securitate pentru Kiev. Coaliția a fost lansată de Franța și Regatul Unit pentru a susține militar Ucraina după invazia la scară largă a Rusiei. Ce se decide la Paris și de ce contează Din perspectiva Parisului, întâlnirea vine într-un moment de „convergență și unitate transatlantică” și pe fondul unor „evoluții mai favorabile pe teren” pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a spus că obiectivul este și transmiterea unui semnal că susținătorii Ucrainei nu dau semne de „oboseală” și că Rusia nu se poate baza pe o erodare a sprijinului. Semnal politic din SUA și posibile pârghii economice Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a oferi un sprijin mai mare Ucrainei la summitul G7 din iunie (în Franța) și la reuniunea NATO din această săptămână (în Turcia), deși a încercat să mențină relații cu Vladimir Putin și a criticat periodic atât Moscova, cât și Kievul. În plus, Washingtonul a avansat săptămâna trecută o inițiativă legislativă bipartizană care vizează țările ce cumpără energie rusească, ceea ce ar putea deschide calea pentru o presiune mai puternică asupra Moscovei. Următorul pas: 14 iulie, cu miză de imagine Summitul are loc cu o zi înainte de Ziua Națională a Franței. Zelenski și alți lideri urmează să rămână la Paris pentru parada militară de pe Champs-Élysées, pe 14 iulie, eveniment care, potrivit Palatului Élysée, va evidenția sprijinul pentru Ucraina. [...]
Stocurile reduse de muniții riscă să limiteze opțiunile militare ale SUA dacă războiul cu Iranul continuă în ritmul din ultimele zile, iar presiunea pe industria de apărare și pe bugetele alocate reaprovizionării ar putea crește, potrivit Antena 3 , care citează o analiză CNN. În material se arată că, deși conflictul „se încinge”, armata americană pornește cu stocuri de arme și muniții deja la niveluri reduse. Mai mulți experți citați avertizează că, dacă bombardamentele continuă în același ritm, scăderea stocurilor ar putea afecta capacitatea SUA de a gestiona simultan alte scenarii majore de securitate, inclusiv în Indo-Pacific. Ce s-a consumat deja din stocuri, potrivit estimărilor În prima fază a războiului, denumită de americani „Operațiunea Epic Fury”, SUA au folosit „mii de rachete” pentru lovituri de precizie pe rază lungă și pentru apărare antiaeriană și antibalistică, conform experților citați. O analiză a Centrului pentru Studii Internaționale și Strategice (CSIS) , menționată în articol, estimează că până la oprirea războiului pe scară largă în aprilie armata SUA ar fi utilizat: aproape jumătate dintre interceptoarele de rachete balistice de tip THAAD; aproape jumătate dintre interceptoarele Patriot; în jur de 30% dintre rachetele terestre Tomahawk. CNN spune că a confirmat acuratețea acestor date prin trei surse din Departamentul Apărării al SUA, familiarizate cu estimările. Reaprovizionare lentă și finanțare încă incertă Armistițiul a oferit o perioadă de respiro, permițând o refacere ușoară a stocurilor, însă ritmul rămâne „extrem de lent”, mai ales pentru rachetele considerate critice. Mark Cancian, analist la CSIS și colonel în rezervă, afirmă că, pe baza calendarului de livrări din anul fiscal curent, Pentagonul primește aproximativ 15 rachete Tomahawk și 20 rachete Patriot pe lună, iar pentru 2026 nu sunt estimate livrări noi de THAAD. În același timp, CSIS estimează că ar putea dura trei ani sau mai mult până când stocurile revin la nivelul de dinainte de război. Elaine McCusker (American Enterprise Institute), fost oficial al Pentagonului, spune că refacerea stocurilor „se va măsura în ani”, cu un interval de „doi până la cinci” ani pentru majoritatea tipurilor de muniție. Un alt expert afiliat institutului, John Ferrari, susține că, până acum, Congresul „nu a alocat nici măcar un dolar” pentru înlocuirea rachetelor consumate de la începutul războiului. Casa Albă a cerut în ultimele săptămâni fonduri suplimentare Congresului pentru acoperirea costurilor războiului, însă articolul notează că nu este clar când ar putea fi aprobate. Industria de apărare: accelerare, dar cu efect limitat pe termen scurt Un oficial al Pentagonului a declarat că departamentul este „angajat să extindă rapid baza industrială de apărare”. În iunie, Donald Trump a activat Legea Producției de Apărare (un instrument legal care permite accelerarea producției pentru nevoi de securitate națională) pentru a reduce obstacolele birocratice și a grăbi producția de rachete, iar Pentagonul a semnat contracte noi pentru extinderea capacităților industriale. Cancian apreciază că măsura ajută, dar avertizează că „impactul va fi mic”, deoarece creșterea producției durează. De ce contează: riscul de „întindere” a resurselor în Asia Potrivit experților citați, problema nu se limitează la conflictul cu Iranul. Un consum ridicat și prelungit de muniții de precizie ar putea crește riscurile în cazul unui conflict viitor în Asia, în special cu China, dar și într-un scenariu legat de Coreea de Nord. În paralel, licențierea rachetelor Patriot pentru producție în țări precum Germania sau Ucraina ar putea reduce presiunea pe liniile americane de producție, însă aceste acorduri sunt lente: Japonia ar fi avut nevoie de trei ani pentru a construi o fabrică de Patriot, iar Germania nu ar fi produs încă nicio rachetă, deși linia de producție a început în 2022, potrivit articolului. CSIS mai estimează că alte stocuri, precum Precision Strike Missile și Joint Air-to-Surface Standoff Missile, ar putea fi refăcute mai rapid și ar urma să revină la nivelurile de dinaintea războiului între jumătatea și sfârșitul anului 2027. Poziția Pentagonului și limita evaluărilor Purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că armata americană „este cea mai puternică din lume” și are resursele necesare pentru a acționa „în momentul și în locul alese de președinte”. Michael O’Hanlon (Brookings Institution) spune că, până acum, nu crede că abilitatea SUA de a descuraja o agresiune a Chinei sau Coreei de Nord „a fost afectată”, dar avertizează că, „la un moment dat”, capacitatea de descurajare s-ar putea eroda și că pragul este greu de estimat, depinzând și de „psihologia adversarului”. [...]
Un atac balistic rusesc a lovit depozite din Kiev, cu risc de întreruperi logistice locale , după ce rachete au provocat incendii în cel puțin două districte ale capitalei ucrainene, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc în primele ore ale zilei de marți, când au fost auzite explozii după declanșarea alertelor aeriene în Kiev și în alte regiuni, în timp ce apărarea antiaeriană a acționat deasupra orașului. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat lovituri asupra unor facilități de depozitare în două locații din districtul Holosiivskyi, unde au izbucnit incendii în urma barajului de rachete. În districtul Darnytskyi, resturi căzute au ajuns într-o zonă deschisă și au incendiat mai multe vehicule. „Rusia atacă Kievul cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a avertizat Kliciko, în timpul atacului. Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev, Tymur Tkachenko, a cerut la rândul său locuitorilor să rămână în zone protejate cât timp amenințarea cu rachete a continuat. Ce se știe despre efecte și intervenție Echipele de urgență au fost trimise la locațiile afectate. Până la momentul relatării, nu existau raportări oficiale imediate privind victime. Dincolo de componenta de securitate, lovirea unor depozite indică un potențial impact operațional asupra lanțurilor locale de aprovizionare și a activităților de distribuție din capitală, însă publicația nu oferă, deocamdată, detalii despre companiile afectate sau amploarea pagubelor. [...]
