Știri
Știri din categoria Externe
Slovenia a relaxat restricțiile față de Israel, inclusiv pe zona de armament, după schimbarea de guvern de la Ljubljana, potrivit Agerpres. Noul executiv conservator condus de naționalistul Janez Jansa a ridicat embargoul asupra armelor impus Israelului și a anulat interdicțiile de intrare pe teritoriul sloven aplicate premierului israelian Benjamin Netanyahu și la doi miniștri.
Decizia inversează măsurile adoptate anul trecut de guvernul liberal condus atunci de Robert Golob, care impusese restricții în contextul războiului din Gaza, într-o linie similară cu cea urmată și de alte state membre ale Uniunii Europene.
Guvernul Jansa, instalat în funcție săptămâna trecută, a anunțat că a anulat interdicțiile de intrare care îi vizau pe:
Executivul sloven a motivat decizia prin nevoia de a relua contactele la nivel politic.
„Acest lucru va permite restabilirea condițiilor pentru un dialog politic normal cu Israelul.”
În paralel, Slovenia a lăsat să expire embargoul asupra armelor, considerând decretul „inutil” în raport cu legislația națională din domeniul apărării și cu criteriile UE privind exporturile de armament.
Pe lângă ridicarea restricțiilor de intrare și a embargoului, guvernul Jansa a eliminat și interdicția de a importa produse provenite din coloniile evreiești din Cisiordania ocupată.
În același timp, Israelul a anunțat săptămâna trecută deschiderea primei sale ambasade în Slovenia, pe fondul unei „încălziri” a relațiilor după schimbarea guvernului și alegerea lui Jansa ca prim-ministru de către Parlament la finalul lunii mai.
Tot după preluarea mandatului, guvernul a retras un steag palestinian arborat simbolic pe clădirea guvernului, de la momentul în care Ljubljana a recunoscut statul palestinian în 2024.
Relațiile bilaterale se deterioraseră sub guvernul anterior de centru-stânga, condus de Robert Golob, care calificase ofensiva militară israeliană din Gaza drept „genocid”, mai notează Agerpres, citând AFP.
Recomandate
Anunțul lui Donald Trump privind un „acord” de oprire a războiului cu Iranul a mișcat rapid piețele , împingând în jos cotațiile petrolului și susținând bursele asiatice, însă Teheranul spune că nu a luat încă o decizie finală, potrivit HotNews . Președintele SUA a declarat, într-o transmisiune televizată de sprijin pentru viceguvernatorul Georgiei, Burt Jones, că Statele Unite „au pus capăt războiului” cu Iranul și că partea iraniană ar fi acceptat să nu dețină niciodată arme nucleare , obiectiv pe care Trump l-a numit „95% din acord”. El a spus și că a anulat noi atacuri asupra Iranului și a sugerat că s-a ajuns la un „memorandum de înțelegere foarte ferm”, fără să detalieze termenii. Într-o declarație ulterioară din Biroul Oval, Trump a afirmat că documentele ar urma să fie finalizate „în următoarele zile”, cu o posibilă semnare „poate în Europa”, și a avansat ideea că vicepreședintele JD Vance ar putea semna chiar „în acest weekend”. Teheranul temperează: „Nu a ajuns încă la o concluzie definitivă” Diplomația iraniană a transmis însă că nu există, deocamdată, o decizie de semnare. Purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a declarat pentru mass-media de stat iraniană: „Până în prezent, Iranul nu a ajuns încă la o concluzie definitivă cu privire la acord.” Agenția semi-oficială Tasnim, afiliată IRGC, a reacționat la rândul ei, susținând că declarațiile lui Trump „nu ar trebui luate ad litteram”, în lipsa unor anunțuri oficiale din partea Iranului. Ce elemente au fost invocate și unde rămân goluri Din informațiile prezentate, Trump nu a oferit detalii despre conținutul compromisului, cu două excepții menționate în material: redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz după semnare; imposibilitatea ca Iranul să se doteze cu arme nucleare. Separat, potrivit unui mesaj postat pe X de biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi promis că orice acord final va include „eliminarea uraniului îmbogățit” din Teheran. Reacția Israelului și efectul imediat în piețe O sursă israeliană citată de CNN a spus că postarea lui Trump l-ar fi surprins pe Benjamin Netanyahu, aflat într-o întâlnire pe teme de securitate legate de Iran, și că Israelul nu avea cunoștință de un acord iminent sau de vreo aprobare. Pe plan economic, speranța unei detensionări a conflictului a dus la scăderea cotației petrolului Brent cu 1,11%, la 89,37 dolari (aprox. 411 lei) pe baril vineri dimineață. În același timp, bursele asiatice au crescut, cu indicele Nikkei din Tokyo în urcare cu aproape 4% și Kospi din Seul cu peste 7%, pe fondul reducerii percepției de risc în regiune. [...]
Promisiunea lui Trump că un acord cu Iranul va elimina uraniul îmbogățit ridică miza negocierilor și a verificării potrivit Agerpres , care citează AFP. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că președintele american Donald Trump ar fi promis că orice acord între Iran și Statele Unite va include angajamente privind eliminarea materialului nuclear îmbogățit al Teheranului. Informația este relevantă prin implicațiile de reglementare și control: o astfel de clauză ar presupune mecanisme de implementare și verificare, fără de care angajamentul ar rămâne dificil de măsurat în practică. Materialul publicat de Agerpres nu oferă, însă, detalii despre forma acordului, calendar sau instituțiile care ar urma să supravegheze aplicarea. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu pot fi verificate din textul public accesibil elemente precum condițiile exacte, eventualele excepții sau modul în care ar fi definită „eliminarea” uraniului îmbogățit. [...]
Escaladarea verbală dintre Ankara și Ierusalim complică și mai mult stabilitatea regională , după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că „îi calcă pe urme lui Hitler”, iar cele două tabere s-au acuzat reciproc de „genocid”, potrivit Digi24 . Erdogan a susținut că Israelul s-a transformat într-o „fabrică de suferință” care se hrănește „cu sânge și lacrimi” și a afirmat că Netanyahu va avea „aceeași soartă ca a celorlalți tirani din istorie”, relatează AFP, citată de publicație. Tensiunea a crescut după declarațiile de miercuri ale liderului turc, care a spus că „securitatea Turciei începe (...) la Alep, Damasc și Beirut”, în contextul conflictului deschis cu Netanyahu de la izbucnirea războiului din Gaza, la finalul lui 2023. Erdogan a afirmat că premierul israelian și „clica sa criminală” ar amenința și Turcia și a avertizat că Ankara nu va accepta „fapte împlinite” în „țările surori”. În același discurs, Erdogan a invocat situația din Liban, afirmând că armata israeliană „refuză să se retragă”, iar atacurile israeliene ar fi provocat aproximativ 3.700 de morți de la declanșarea, pe 2 martie, a noului război împotriva Hezbollahului, potrivit autorităților locale. Replica biroului lui Netanyahu și noul răspuns al lui Erdogan Biroul premierului israelian a reacționat miercuri seara printr-un comunicat în care l-a numit pe Erdogan „dictator antisemit” și l-a acuzat că ar fi „autorul unui genocid împotriva kurzilor”. Totodată, comunicatul susține că Erdogan sprijină Hamas și își închide opozanții, concluzionând că ar fi „ultimul care poate da lecții de morală Israelului”. Joi, Erdogan a revenit cu un nou mesaj, denunțând fărădelegile comise în Gaza de „rețeaua sionistă genocidară condusă de Netanyahu” și avertizând că „cei care atacă regiunea noastră ca niște rechini însetați de sânge vor trebui să răspundă într-o zi pentru faptele lor”. De ce contează Schimbul de acuzații ridică miza politică a confruntării dintre Turcia și Israel într-un moment în care conflictul din Gaza și extinderea luptelor în Liban alimentează riscuri de securitate în regiune. În lipsa unor indicii, în material, privind pași diplomatici concreți sau măsuri anunțate de cele două guverne, rămâne de urmărit dacă escaladarea retorică va fi urmată de decizii cu efect direct asupra relațiilor bilaterale și a dinamicii regionale. [...]
Un posibil acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de șoc pe piața petrolului , după ce Donald Trump a spus că documentele finale pentru „încheierea războiului cu Iranul” sunt aproape gata și că semnarea ar urma să aibă loc rapid în Europa, potrivit Libertatea . Miza economică majoră este legată de infrastructura petrolieră iraniană și de riscul de escaladare militară într-o zonă-cheie pentru exporturile de energie. Trump a declarat, de la Biroul Oval, că a ajuns la „un acord foarte bun” și că, după finalizarea documentelor „în următoarele zile”, ar putea exista o ceremonie de semnare „poate în Europa”. Președintele american a precizat că nu va participa personal, dar că vicepreședintele JD Vance ar urma să fie prezent și să semneze, inclusiv „chiar în acest weekend”. În aceeași zi, Trump a anunțat că a anulat atacurile planificate împotriva Iranului , într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, invocând faptul că discuțiile ar fi fost „vizualizate și aprobate” de autorități iraniene de rang înalt. De ce contează economic: petrolul și riscul de întrerupere a exporturilor În contextul tensiunilor, Trump amenințase anterior cu acțiuni militare „foarte puternice” și cu preluarea controlului asupra infrastructurii petroliere iraniene, inclusiv asupra insulei Kharg, descrisă drept cel mai important terminal petrolier al Iranului. Libertatea notează că insula Kharg, situată în Golful Persic, este vitală pentru economia iraniană, procesând aproximativ 90% din exporturile de petrol ale țării. Potrivit unor oficiali americani citați de CNN, o operațiune de preluare a insulei sau distrugerea infrastructurii energetice ar putea paraliza economia Iranului și capacitatea sa de a susține un conflict armat. Ce știm despre sprijinul politic și ce rămâne neclar Trump a susținut că negocierile și detaliile finale ale acordului ar avea sprijinul mai multor părți, enumerând: Statele Unite, Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Turcia, Pakistan, Bahrain, Kuweit, Iordania și Egipt. În același timp, a indicat că blocada porturilor iraniene va rămâne în vigoare până la finalizarea „tranzacției”. Detaliile acordului nu sunt publice, iar Trump a spus doar că data și locația semnării vor fi anunțate în curând. În lipsa conținutului documentelor, rămâne incert dacă înțelegerea va produce rapid efecte operaționale (ridicarea unor restricții, dezescaladare militară) sau dacă va rămâne vulnerabilă la schimbări de poziție, pe fondul precedentelor recente menționate în articol. [...]
Administrația Trump pregătește deportări către Republica Centrafricană , o destinație terță pentru migranți pe care SUA nu îi pot trimite acasă , potrivit Reuters . Planul vizează un grup de iranieni și alți migranți, într-un aranjament care ridică probleme de aplicare și control al garanțiilor procedurale, în condițiile în care unii dintre cei vizați au obținut deja protecție în instanțele americane. Două avocate și un oficial informat asupra cazului au declarat că primul zbor către Republica Centrafricană ar urma să transporte aproximativ 20 de persoane, inclusiv sirieni și afgani, și ar putea pleca chiar de joi. Un cetățean turc care a invocat persecuție politică și care ar avea, de asemenea, protecție de tip „withholding of removal” (o formă de protecție care blochează deportarea către țara de origine) ar putea fi la bord, potrivit avocatului său, care a vorbit sub protecția anonimatului. Cazurile iranienilor: protecție acordată de judecător, dar risc de relocare forțată Printre iranienii vizați se află două femei care, potrivit avocatei lor, Emily Trostle, riscă tortură și persecuție dacă ar fi trimise înapoi în Iran. Una este convertită la creștinism, iar cealaltă este activistă pro-democrație, a precizat aceasta. Cele două au fost reținute la sosirea în SUA în noiembrie 2024, au cerut azil și au obținut „withholding of removal” de la un judecător american de imigrație. Reuters notează că acest tip de protecție implică o constatare judiciară că persoanele respective se confruntă cu un risc mai mare de 50% de a fi persecutate sau torturate în Iran. „Deportări în țări terțe”: acorduri opace și un precedent regional Administrația Trump a folosit acorduri de deportare în țări terțe, inclusiv cu vecina Republicii Centrafricane, Republica Democrată Congo, pentru a îndepărta persoane pe care nu le poate trimite legal în țările de origine. Washingtonul susține că aceste acorduri sunt legale, însă organizații pentru drepturile omului și avocați spun că detaliile sunt neclare, iar mulți dintre cei deportați ajung, în cele din urmă, repatriați. Republica Centrafricană a acceptat recent, potrivit Reuters, un acord pentru a primi „third-country deportees” (deportați către o țară terță) din SUA, însă nici Departamentul de Stat al SUA, nici președinția din Republica Centrafricană nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Ce se știe despre condițiile din Bangui și amploarea posibilă a programului Persoanele deportate ar urma să fie ținute în apartamente în capitala Bangui și nu sunt așteptate să fie repatriate imediat, potrivit oficialului informat. Acesta a adăugat că, în timp, „sute” de migranți ar putea fi deportați în Republica Centrafricană în baza acordului. Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a transmis că va oferi „asistență umanitară după sosire” migranților trimiși la Bangui, la cererea guvernului centrafrican, subliniind că nu este implicată în operațiunile de îndepărtare și că sprijinul va fi acordat „strict voluntar” și cu respectarea standardelor internaționale aplicabile. Reuters mai arată că SUA au acordat anul acesta 85 milioane de dolari (aprox. 391 milioane lei) către OIM pentru operațiuni în Republica Centrafricană. În context, Reuters descrie Republica Centrafricană drept o țară cronic instabilă, afectată de violență și sărăcie, cu o populație de circa 5,5 milioane de oameni, marcată de cicluri repetate de tulburări după independența din 1960. Context politic: războiul cu Iranul și criticile din zona juridică Reuters notează că SUA și Israel au lansat lovituri puternice asupra Iranului la finalul lui februarie, declanșând un război aflat acum în a treia lună. În acest cadru, Ali Rahnama, director juridic interimar la Iranian American Legal Defense Fund, a criticat planul de deportare: „În chiar momentul în care Statele Unite promit poporului iranian libertate și sprijin pentru a se opune Republicii Islamice, trimit solicitanți de azil iranieni care au fugit de același regim înapoi către pieirea lor.” Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a declarat săptămâna trecută că toți deportații vor beneficia de „due process” (garanții procedurale complete), potrivit Reuters. Planul de deportare a iranienilor a fost relatat anterior de The New York Times, mai scrie Reuters. [...]
Amânarea funeraliilor lui Ali Khamenei împinge Iranul într-o nouă etapă de tranziție politică, cu efecte directe asupra calendarului instituțional și a stabilității interne , potrivit Agerpres . Primarul Teheranului, Alireza Zakani, citat de AFP, a indicat că funeraliile liderului suprem iranian, ucis pe 28 februarie în prima zi a războiului, au fost „amânate” pentru sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Acesta estimează, citat de agenția iraniană Fars , că funeraliile naționale vor avea loc între 26 iunie și 5 iulie, în luna Muharram din calendarul musulman. Ali Khamenei, care a condus Republica Islamică aproape 37 de ani, a murit la 86 de ani, în timpul bombardării reședinței sale din centrul Teheranului. Funeraliile naționale erau prevăzute inițial pentru 4 martie, dar au fost amânate din cauza războiului. Iranul menționase recent jumătatea lunii iunie pentru funeraliile naționale, care ar urma să dureze trei zile la Teheran și în orașele sfinte Qom și Mashhad (nord-est), unde Khamenei va fi înmormântat. În planul succesiunii, fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba , i-a succedat la începutul lunii martie, însă nu a mai apărut în public de atunci; rănit într-o lovitură aeriană, el comunică exclusiv prin mesaje scrise, conform aceleiași surse. [...]
