Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile cu drone asupra bazelor Saki și Gvardiiske riscă să adâncească criza energetică și de aprovizionare din Crimeea ocupată, într-un moment în care peninsula se confruntă deja cu întreruperi parțiale de curent și penurii de carburant, potrivit HotNews.
Dronele ucrainene au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aeroporturile militare rusești din Crimeea, vizând aeronavele și infrastructura de drone de la bazele aeriene Saki și Gvardiiske. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că operațiunea face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodimir Zelenski, menită să intensifice presiunea asupra Rusiei.
SBU afirmă că pe aeroportul Saki au fost lovite șapte hangare în care erau depozitate echipamente aeronautice, fiind a doua lovitură asupra acestei baze în aceeași săptămână. Tot SBU a raportat atacuri asupra a două hangare de la aerodromul Gvardiiske, unde ar fi fost depozitate drone Shahed și alte echipamente.
Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post, în hangarele vizate se aflau avioane Suhoi Su-30SM, Suhoi Su-30 și Suhoi Su-24, iar „conform datelor preliminare” cel puțin șapte avioane ar fi fost distruse sau avariate. Aceste detalii sunt prezentate ca evaluări preliminare.
Pe lângă componenta militară, atacurile sunt plasate de presa ucraineană într-un tablou mai larg al degradării infrastructurii critice din peninsulă. În zorii zilei de vineri, 3 iulie, canale locale de pe Telegram și grupul de monitorizare „Crimean Wind” au semnalat incendii la mai multe noduri ale rețelei electrice, pe baza imaginilor termice din satelit. Ukrainska Pravda a relatat, la rândul ei, că mai multe stații electrice ardeau în urma atacurilor din timpul nopții.
Incendiile ar agrava criza energetică din Crimeea ocupată, după ce autoritățile de ocupație ruse au recunoscut la începutul săptămânii întreruperi parțiale de curent și au admis că anumite zone au rămas fără energie electrică.
Materialul mai arată că, din mai, Kievul ar fi intensificat un „blocaj energetic” asupra Crimeei, lovind infrastructuri și camioane cisternă care aprovizionau peninsula. Crimeea a fost plasată în „situație de urgență” la nivel regional, măsură menită să ajute autoritățile să gestioneze consecințele atacurilor, care ar fi dus la penurii de carburant și electricitate. În acest context, autoritățile locale au interzis vânzarea de carburant către persoane fizice, pe fondul deficitului.
Separat, Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a declarat luna trecută că această campanie ar fi redus traficul pe autostrada Novorossiia — rută de aprovizionare militară către Crimeea — cu mai mult de două treimi în ultima lună, într-o declarație pentru Reuters.
SBU susține că va continua să vizeze obiective militare rusești atât pe linia frontului, cât și „în adâncul teritoriului”, ceea ce indică menținerea presiunii asupra logisticii și infrastructurii din Crimeea în perioada următoare.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei vin pe fondul relaxării sancțiunilor SUA față de Rusia , după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile împotriva Moscovei pentru a permite tranzacții legate de livrări „masive” de motorină rusă, potrivit Economica . Președintele american a spus, în fața presei la Casa Albă, că le sugerează ucrainenilor „să se doteze cu un nou lider” care ar putea ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. Declarația intervine la o zi după ce Trump a anunțat negocierea livrării unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Pentru a permite aceste tranzacții, Washingtonul a suspendat sancțiunile împotriva Moscovei. Decizia a stârnit reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a denunțat măsura drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. [...]
Criticile lui Zelenski la adresa acordului SUA–Rusia pe motorină ridică semne de întrebare asupra coerenței regimului de sancțiuni și asupra modului în care astfel de decizii pot influența negocierile de pace, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean spune că decizia președintelui Donald Trump de a ridica unilateral sancțiunile și de a permite exportul de motorină din Rusia „nu este corectă și nici cinstită”. Într-un interviu acordat publicației Axios, Zelenski a descris anunțul drept „un cadou de ziua lui Putin” și a spus că „arată absolut îngrozitor”. Decizia a venit în paralel cu discuții SUA–Ucraina–Europa Anunțul lui Trump, făcut după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, ar fi luat prin surprindere Ucraina și mai multe guverne europene. În același timp, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se aflau la Miami, unde se întâlneau cu negociatori ucraineni și cu diplomați din Germania, Franța, Regatul Unit, Uniunea Europeană și NATO, pentru a discuta noi propuneri privind încheierea războiului. Zelenski a afirmat că partea americană nu a menționat în discuții posibilitatea unui acord cu Rusia privind motorina. Potrivit relatării, negocierile de la Miami au durat șase ore. Kievul: relaxarea sancțiunilor ar fi avut sens doar într-un „armistițiu energetic” Liderul ucrainean a susținut că ar fi sprijinit relaxarea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc dacă măsura ar fi fost parte a unui acord mai larg, care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia pe timpul iernii. „Dacă prețul este un armistițiu în domeniul energetic, atunci această negociere este bună.” În schimb, Zelenski a pus sub semnul întrebării beneficiul acordului pentru SUA și a sugerat că decizia transmite un semnal de slăbiciune. Impact politic: sprijinul SUA rămâne esențial, dar acordul nu ar ajuta pacea Deși critică decizia, Zelenski a spus că Ucraina are în continuare nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru încheierea războiului. „Nu este simplu. Avem nevoie de americani. Avem nevoie ca americanii să încerce să oprească acest război.” Totuși, el consideră că acordul privind motorina nu va contribui la negocierile de pace și că nu ar aduce beneficii nici pentru americani, conform declarațiilor citate. [...]
Un acord SUA–Rusia pentru livrări de motorină riscă să slăbească presiunea economică asupra Moscovei chiar în timp ce la Miami au loc discuții conduse de Washington pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post . Mișcarea a ridicat întrebări despre strategia americană de negociere și despre coerența instrumentelor de sancțiuni și licențe folosite în paralel cu demersul diplomatic. Vineri, 9 octombrie, oficiali americani, ucraineni și europeni s-au întâlnit la Miami pentru a discuta noi propuneri de pace, garanții de securitate și protejarea infrastructurii energetice a Ucrainei înainte de iarnă. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , a descris discuțiile drept „constructive”, însă nu a anunțat niciun progres major. Întâlnirea, planificată inițial pe două zile, s-ar fi încheiat după o sesiune de șase ore, iar Witkoff nu a confirmat dacă delegațiile urmau să se reunească și sâmbătă. Licență temporară a Trezoreriei SUA pentru tranzacții cu motorină rusească În aceeași zi, președintele Donald Trump a anunțat un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru creșterea livrărilor de motorină rusească către piața americană și piețele globale, ceea ce ar urma să reducă temporar presiunea economică asupra Moscovei. Conform informațiilor prezentate, după o convorbire telefonică între cei doi lideri, Rusia ar urma să furnizeze imediat peste 300.000 de tone de motorină, cu încă 500.000 de tone în noiembrie. Ulterior, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență temporară care permite tranzacții ce implică motorină rusească. Trump a justificat decizia prin nevoia de a reduce prețurile ridicate la carburanți, puse „în mare parte” pe seama perturbărilor legate de războiul SUA–Israel cu Iran. Reacții: Zelenski și congresmeni avertizează asupra efectului de finanțare a războiului Acordul a atras critici imediate din partea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a pus sub semnul întrebării momentul unor înțelegeri separate cu Moscova în timp ce reprezentanții Ucrainei participau la negocieri de pace. În SUA, atât parlamentari republicani, cât și democrați au avertizat că permiterea unor exporturi suplimentare de energie din Rusia ar putea aduce venituri noi care să susțină războiul dus de Kremlin. Context: discuțiile de la Miami, după vizite la Moscova și Kyiv Întâlnirea de la Miami a avut loc după vizitele de luna trecută la Moscova și Kyiv ale lui Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, în cadrul eforturilor americane de a avansa noi propuneri și de a debloca impasul diplomatic. Witkoff a transmis pe X că discuțiile au explorat „posibile căi” pentru dezescaladare și încheierea războiului înainte de iarnă și pentru avansarea unei păci „durabile”. El a mai spus că au fost identificate subiecte care necesită discuții suplimentare înaintea următoarelor contacte ale Washingtonului cu Moscova. La reuniune au participat reprezentanți ai E3 (Marea Britanie, Franța, Germania), precum și ai Comisiei Europene, NATO și Ucrainei. [...]
Zelenski avertizează că exportul de motorină rusească ar finanța războiul și acuză Washingtonul că oferă Moscovei un avantaj economic într-un moment sensibil al negocierilor, potrivit news.ro . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a criticat decizia SUA de a permite Rusiei să exporte motorină, numind-o „o decizie slabă a unor parteneri puternici”, relatare atribuită de news.ro postului CNN. Zelenski susține că astfel de exporturi ar aduce „bani în plus” care ar alimenta efortul de război al Rusiei și ar prelungi conflictul. Anunțul vine după ce președintele SUA, Donald Trump , a declarat că Rusia va furniza „imediat” peste 300.000 de tone de motorină pieței americane și mondiale. În același timp, foști oficiali americani citați în material spun că nu este clar dacă Vladimir Putin dispune de cantitatea de motorină menționată de Trump ca fiind disponibilă pentru vânzare. Momentul politic: discuții în Florida, convorbire Trump–Putin Zelenski a insistat asupra sincronizării: decizia a fost comunicată chiar când o delegație ucraineană la nivel înalt ajungea la Miami pentru discuții cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Liderul ucrainean a spus că, în timp ce echipa sa discuta cu partea americană în Florida, președintele SUA avea o convorbire cu liderul de la Kremlin. Într-un interviu acordat Axios, Zelenski a descris înțelegerea drept „incorectă și lipsită de onestitate” și a comparat-o cu un „cadou” pentru Putin, care, potrivit declarațiilor sale, a împlinit 74 de ani la începutul săptămânii. Contextul de securitate invocat de Kiev În declarațiile sale, Zelenski a legat decizia de situația de pe front și de presiunea asupra populației civile, menționând că Rusia a profitat de un „deficit critic” de rachete de apărare antiaeriană la Kiev și a intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene. Materialul amintește un atac asupra unei stații de autobuz din estul Ucrainei, soldat cu moartea a peste 30 de persoane. Zelenski a încheiat acuzând că echipa de negociatori ucraineni ar fi „folosită ca o perdea de fum” și a reiterat că „cadourile făcute lui Putin” nu vor aduce pacea. [...]
Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
Amânarea alegerilor palestiniene până în 2027 prelungește incertitudinea politică și riscă să erodeze și mai mult credibilitatea Autorității Palestiniene , într-un moment în care finanțarea externă și stabilitatea administrativă depind de funcționarea instituțiilor și de un minim consens intern, potrivit Al Jazeera . Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas , a emis un decret prin care amână alegerile pentru Consiliul Legislativ Palestinian, programate inițial pentru 28 noiembrie 2026, și le comasează cu alegerile prezidențiale. Noul calendar fixează scrutinul comun pentru 11 septembrie 2027, a relatat agenția oficială Wafa, citată de publicație. Motivele invocate: condiții „nepotrivite” și restricții israeliene Comitetul Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) , condus de Abbas, a susținut că situația din Ierusalimul de Est, Cisiordania și Fâșia Gaza nu permite organizarea alegerilor. Printre motivele menționate se află faptul că Israelul nu ar fi permis intrarea materialelor electorale sau a observatorilor internaționali în Gaza. Wafa a mai indicat, conform Al Jazeera, că „interferența” israeliană – inclusiv raiduri militare, extinderea coloniilor și violențe ale coloniștilor în Cisiordania – ar face imposibil un vot echitabil în noiembrie. În plus, sunt invocate reținerea sistematică a veniturilor fiscale palestiniene și restricții privind accesul candidaților și al observatorilor internaționali în Gaza și Ierusalimul de Est ocupat. Pentru Gaza, agenția a menționat și lipsa progreselor în reconstrucție și în desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare. Efect politic: lideri necontestați și presiune pe legitimitatea Autorității Palestiniene Amânarea menține status quo-ul politic și „lasă liderii palestinieni înrădăcinați necontestați”, ceea ce, potrivit Al Jazeera, riscă să accelereze erodarea credibilității Autorității Palestiniene atât în rândul palestinienilor, cât și al țărilor donatoare care o finanțează. Contextul electoral este marcat de faptul că ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a învins Fatah, partidul dominant în Autoritatea Palestiniană, iar ruptura a dus ulterior la preluarea controlului asupra Gazei de către Hamas. Abbas, în vârstă de 90 de ani, a câștigat alegerile prezidențiale din 2005; mandatul său ar fi trebuit să se încheie în 2009, însă a continuat să conducă prin decrete. Reacții și critici Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, l-a acuzat pe Abbas că „păcălește comunitatea internațională” prin planificarea anulării alegerilor promise, notează Al Jazeera. Mustafa Barghouti, secretar general al partidului Palestinian National Initiative, a declarat pentru Al Jazeera că există „o mare dezamăgire” în rândul palestinienilor față de decizie. „În acest moment, totul este concentrat în mâinile autorității executive.” „Nu există un sistem judiciar independent, nici un parlament, care să poată emite legi și legislație.” Barghouti a calificat drept „total inacceptabil” faptul că palestinienii nu au avut alegeri de două decenii și a spus că există „o mare nevoie de reformă” din perspectiva populației. Ce urmează Decretul stabilește un nou termen – 11 septembrie 2027 – și comasarea alegerilor legislative cu cele prezidențiale. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă vor fi îndeplinite condițiile invocate (accesul observatorilor, materialelor electorale și libertatea de organizare în Gaza și Ierusalimul de Est), în condițiile în care acestea sunt prezentate drept obstacolele principale pentru organizarea scrutinului. [...]
