Știri
Știri din categoria Externe
Constructorii din Serbia se confruntă cu o criză de personal în meserii-cheie, deși salariile de intrare au ajuns la circa 1.500 de euro (aprox. 7.500 lei), semn că majorările de venit nu mai sunt suficiente pentru a acoperi deficitul de muncitori calificați. Situația este descrisă de Libertatea, care notează că tinerii evită în continuare aceste profesii, iar unele specializări dispar din școlile profesionale.
Pe șantiere, cererea rămâne ridicată pentru tâmplari, zidari și fierari-betoniști, însă numărul celor calificați scade „de la an la an”. Angajatorii încearcă inclusiv să recruteze elevi încă din anul al doilea de școală profesională, dar interesul este redus.
În material sunt menționate două repere salariale pentru aceste ocupații:
Directorul Școlii de Construcții Zvezdara, Rade Zejak, spune că specializările se „sting treptat”, pe fondul lipsei de interes din partea elevilor și al presiunii părinților către licee de patru ani și facultate. În acest context, școala a închis profilul pentru pregătirea fierarilor-betoniști, tâmplarilor și zidarilor, potrivit publicației sârbe alo.rs, citată de Libertatea.
Milorad Antić, președintele Forumului Școlilor Profesionale din Serbia, afirmă că multe clase s-au închis, iar altele „abia se formează”, cu puțini elevi. El pune reticența inclusiv pe percepția socială și pe orientarea către meserii considerate „populare”.
„Unii cred că vor fi ironizați dacă devin meseriași.”
În paralel, Antić susține că meseriașii își găsesc relativ ușor de lucru și pot obține venituri ridicate, însă mesajul nu ajunge suficient la elevi și părinți.
Dincolo de nivelul salariilor, informația relevantă pentru economie este că deficitul de personal calificat persistă într-un sector cu activitate continuă, ceea ce poate limita capacitatea de execuție a firmelor și poate împinge costurile în sus. Articolul nu oferă date despre amploarea deficitului sau efecte cuantificate asupra proiectelor, dar indică o tendință: scăderea bazei de formare (mai puține clase și specializări) într-un moment în care cererea de muncă rămâne ridicată.
Recomandate
Un avion de mici dimensiuni a lovit vineri turnul CITIC din Beijing , iar poliția a închis drumurile din jur și a împiedicat trecătorii să filmeze, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters . Incidentul a avut loc la CITIC Tower (China Zun), un zgârie-nori cu 108 etaje din districtul de afaceri central al Beijingului și sediul conglomeratului de stat CITIC Group . Doi martori au spus Reuters că aparatul era „cam de mărimea unei mașini”. Zona a fost izolată, iar filmările au fost descurajate La fața locului a fost raportată o prezență consistentă a poliției, cu unele căi de acces închise pentru mașini. Polițiștii au oprit persoane care încercau să facă fotografii și le-au cerut altora să șteargă imaginile deja realizate, în timp ce îi îndepărtau de clădire. Reuters notează că postările de pe rețelele sociale despre incident au fost eliminate rapid de pe platformele chineze. O căutare a numelui clădirii în aplicația Xiaohongshu ar fi returnat doar postări datate cu o zi înainte. Ce se știe despre pagube și reacția autorităților Au fost avariate două panouri de sticlă la un etaj superior, conform relatării. În apropiere au fost văzute zeci de mașini de poliție și mai multe autospeciale de pompieri. Nu exista un comentariu oficial imediat, iar guvernul municipal din Beijing nu a răspuns unei solicitări trimise de Reuters în afara orelor de program. În material nu sunt menționate informații oficiale despre eventuale victime sau cauza incidentului. [...]
Rusia și Ucraina au confirmat un schimb de câte 160 de prizonieri de război de fiecare parte , un semnal rar de cooperare operațională în plin conflict, potrivit The Jerusalem Post . Schimbul a avut loc vineri, iar confirmările au venit din ambele tabere. Agențiile de presă de stat ruse au relatat despre operațiune citând Ministerul Apărării de la Moscova. De partea ucraineană, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat schimbul și a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că prizonierii ucraineni eliberați fuseseră deținuți din 2022. Informațiile rămân limitate la aceste confirmări oficiale, iar materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, fără detalii suplimentare despre locul schimbului sau condițiile în care a fost realizat. [...]
Ucraina a strâns angajamente de peste 10 miliarde de euro pentru reconstrucție , sub forma a circa 200 de acorduri, contracte, memorandumuri și scrisori de intenție, în cele două zile ale „ Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei” de la Gdansk , potrivit Antena 3 . Miza economică imediată este transformarea acestor angajamente în proiecte finanțate și executate, într-un context în care o parte dintre discuțiile începute la conferință sunt încă în desfășurare. O reprezentantă a guvernului polonez, Eliza Zeidler (viceministru pentru activele statului), a descris rezultatul drept „foarte pozitiv”, dar a avertizat că va fi nevoie de timp pentru o evaluare completă a efectelor, tocmai pentru că unele negocieri nu sunt închise. Ce finanțări și proiecte au fost anunțate Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a transmis pe rețeaua X că reuniunea – cu aproximativ 7.500 de participanți, 70 de delegații naționale și 30 de organizații internaționale – a adus sprijin semnificativ din partea Băncii Mondiale și a Uniunii Europene, alături de alte acorduri și inițiative. Din informațiile prezentate în material, pachetul include: un acord de 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei ) cu Banca Mondială ; un acord cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru reabilitarea drumurilor din regiunile apropiate frontului, degradate de război; 140 de milioane de euro (aprox. 700 milioane lei ) pentru programe de locuințe ; crearea unui fond pentru sprijinirea transporturilor ucrainene ; lansarea Fondului European Emblematic pentru Reconstrucție , descris ca un fond european de investiții pentru infrastructuri critice. Rolul UE: tranșe, împrumuturi și bani pentru drone Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Fondul European Emblematic pentru Reconstrucție este „deja pregătit”. Tot ea a comunicat plata către Ucraina a unei tranșe de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei ) dintr-un împrumut european de 90 de miliarde de euro , garantat de statele UE. În plus, Ucraina ar urma să primească „în curând” șase miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei ) de la UE pentru producția de drone , potrivit aceleiași declarații citate. De ce contează pentru economie: de la angajamente la execuție Valoarea de „peste 10 miliarde de euro” reflectă un volum mare de documente semnate, însă materialul indică explicit că o parte dintre discuții sunt încă în curs. Pentru piață și pentru companiile implicate în reconstrucție, diferența dintre „scrisori de intenție” și contracte efectiv finanțate va determina ritmul proiectelor, mai ales în infrastructură (drumuri) și în sectoare considerate critice. [...]
Donald Trump a acuzat Iranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz cu cel puțin patru drone , un incident care, dacă se confirmă, ridică riscuri imediate pentru securitatea uneia dintre cele mai importante rute globale de transport al petrolului și mărfurilor, potrivit The Jerusalem Post . Într-o postare pe Truth Social, președintele SUA a afirmat că „Republica Islamică Iran a lansat cel puțin patru drone de atac unidirecționale” asupra unor nave care traversau Strâmtoarea Hormuz. Trump a susținut că una dintre drone a lovit puntea superioară a unei nave cargo, provocând pagube, însă nava ar fi putut să își continue drumul. Trump a mai declarat că trei dintre drone ar fi fost doborâte și a calificat atacul drept o „încălcare nechibzuită” a actualului acord de încetare a focului. Publicația notează că informația este în curs de dezvoltare, fără detalii suplimentare despre navele vizate sau despre verificări independente ale incidentului. [...]
Loviturile ucrainene asupra infrastructurii de combustibil și comunicații a Rusiei au început să blocheze operațional Crimeea , cu raționalizări de carburant și întreruperi de transport, pe fondul unei campanii care vizează logistica militară, potrivit Al Jazeera . În ultima săptămână, Ucraina a intensificat atacurile atât în Crimeea ocupată de Rusia, cât și asupra unor centre de comunicații prin satelit din apropierea Moscovei, în condițiile în care Rusia ar fi concentrat apărarea antiaeriană în jurul capitalei și al Podului Kerci . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Rusia a mutat sisteme de apărare antiaeriană din alte regiuni către Moscova și către Podul Kerci, ceea ce ar fi slăbit alte direcții. Ce a fost lovit și de ce contează operațional Statul Major ucrainean a anunțat că, pe 22 iunie, au fost vizate două centre militare ruse de comunicații prin satelit: Vladimir (la aproximativ 200 km est de Moscova) și Dubna (la aproximativ 100 km nord de Moscova). Potrivit armatei ucrainene, au fost avariate antene parabolice principale (de 25 m, respectiv 32 m) și clădiri cu echipamente electronice. Kievul susține că Rusia folosește aceste legături satelitare pentru a supraveghea manevrele ucrainene și pentru coordonarea forțelor. În Crimeea, atacurile au vizat direct lanțul de aprovizionare cu combustibil și funcționarea infrastructurii civile. Duminică, Ucraina a folosit drone cu rază lungă pentru a lovi simultan două facilități petroliere considerate importante de-a lungul Strâmtorii Kerci: terminalul petrolier din Kerci (Crimeea) și portul Kavkaz (Rusia), folosite pentru transportul combustibilului către liniile ruse de pe front. Materiale video geolocalizate ar fi arătat incendii la depozite de petrol din Kerci și la feriboturi de aprovizionare din Kavkaz. Efecte imediate în Crimeea: combustibil raționalizat, transport suspendat Guvernatorul instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a suspendat imediat vânzările de combustibil pentru toți, cu excepția serviciilor de stat. În Sevastopol , cel mai mare oraș din Crimeea, combustibilul era deja raționalizat la 20 de litri pe săptămână pentru persoanele fizice. Tot acolo au fost anulate cursele de feribot, au fost interzise adunările în aer liber și a fost oprit iluminatul stradal. Pe lângă combustibil, Ucraina a lovit și instalații electrice, ceea ce a dus la pene de curent în Sevastopol, Ievpatoria și în alte zone ale peninsulei, duminică și miercuri, conform relatării. Context: o campanie pentru „șchiopătarea” logisticii ruse Al Jazeera notează că Ucraina atacă Crimeea din vara lui 2023, după ce Rusia a folosit peninsula ca bază pentru atacuri aeriene, cu rachete și drone. În 2026, accentul ar fi trecut la o campanie aeriană menită să reducă capacitatea Rusiei de a susține frontul prin lovirea transporturilor de arme, combustibil și alte materiale. În sprijinul acestei evaluări, publicația rusă independentă Meduza (citată de Al Jazeera) a analizat 270 de atacuri asupra camioanelor și centrelor logistice ruse în acest an și a concluzionat că, în ultimele două luni, „adâncimea mediană” a atacurilor a crescut de la câțiva kilometri la „câteva zeci de kilometri”. Separat, analistul francez de tip open-source (analiză din surse publice) Clément Molin ar fi numărat 500 de atacuri între 1 mai și 18 iunie, pe baza videoclipurilor publicate online. Ce urmează: extinderea razei de lovire și presiune pe infrastructura energetică Kievul a crescut și distanța la care lovește ținte din interiorul Rusiei, inclusiv rafinării și fabrici de armament. Zelenski a afirmat că, după o lovitură asupra rafinăriei din Tiumen (Siberia de Vest), operațiunea a fost realizată cu noi tipuri de drone produse de compania ucraineană Fire Point și a susținut că acestea „vor ajunge la peste 3.000” (kilometri, în contextul discuției despre rază). În același registru, Al Jazeera relatează despre atacuri asupra unei fabrici din Voronej (componente pentru rachete de croazieră și sisteme Pantsir) și asupra unei uzine de procesare a gazelor din Orenburg, despre care se spune că ar procesa 60% din gazul prelucrat de Gazprom și produce, între altele, heliu și etan. Separat, în plan regional, Al Jazeera consemnează că Belarus ar fi eliminat sau dezactivat patru transpondere folosite pentru dirijarea dronelor lansate din Rusia către orașe ucrainene, după avertismente publice ale lui Zelenski. The Wall Street Journal este citat cu informația că Vladimir Putin ar fi amenințat cu tăierea ajutorului financiar pentru Minsk dacă Belarus nu permite lansarea dronelor ruse de pe teritoriul său. [...]
Hezbollah ridică miza negocierilor de încetare a focului, cerând retragerea totală a Israelului din sudul Libanului, ceea ce complică discuțiile mediate de SUA și menține riscul de escaladare în zona de frontieră , potrivit Al Jazeera . Liderul Hezbollah, Naim Qassem , a cerut ca Israelul să își retragă trupele „necondiționat” din Liban, într-un discurs televizat susținut vineri, de Ashura, în timp ce ultima rundă de negocieri dintre Liban și Israel, desfășurată la Washington, a fost prelungită cu încă o zi pentru a se încerca obținerea unui acord. Qassem a descris acordul de încetare a focului SUA–Iran (care, potrivit materialului, acoperă și Libanul) drept o „declarație oficială de înfrângere” pentru SUA și Israel și a insistat că Israelul „nu are altă opțiune” decât să se retragă „din fiecare centimetru” de teritoriu libanez. Cererea vine în condițiile în care trupele israeliene rămân poziționate „adânc” în sudul Libanului, iar oficiali israelieni susțin că vor rămâne în Liban. Atacurile au scăzut, dar nu s-au oprit Deși intensitatea loviturilor israeliene ar fi scăzut după reluarea încetării focului cu Hezbollah, atacurile continuă, notează publicația. Vineri dimineață, un raid aerian israelian a lovit localitatea Nabatieh al-Fawqa, iar două persoane au fost raportate ca fiind ucise într-un raid anterior asupra orașului Mayfadoun. Tot vineri, forțele israeliene au aruncat pliante deasupra localității Mansouri, cerând locuitorilor să plece, potrivit presei de stat libaneze — primul astfel de ordin de la cea mai recentă încetare a focului. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a spus că ordinul este un „memento” că zona se află în „zona de securitate” în care operează soldați ai IDF și că civilii nu ar trebui să fie în zonă „ca să nu fie răniți”. Oficiali libanezi au afirmat că trupele israeliene ar impune limita nordică a acestei zone trăgând asupra oricui se apropie, inclusiv civili și soldați libanezi. Negocierile de la Washington: retragere condiționată de dezarmare Negocierile directe dintre Liban și Israel au început la Washington în aprilie, iar vineri continua a patra zi a celei de-a cincea runde, după ce discuțiile au fost extinse cu încă o zi, potrivit unui corespondent Al Jazeera în Liban. În paralel, Reuters este citată cu informația că discuțiile recente s-au concentrat pe o propunere susținută de SUA prin care forțele israeliene ar urma să predea o parte din teritoriul ocupat armatei libaneze. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Reuters că Israelul ar fi făcut un „pas concret” în această direcție, retrăgându-se dintr-o parte a unei zone-tampon din sudul Libanului, însă armata libaneză a spus pentru Al Jazeera că acest lucru nu s-a întâmplat. Din relatarea corespondentei Al Jazeera Zeina Khodr, Israelul pare să condiționeze orice retragere de „dezarmarea completă” a Hezbollah și presează armata libaneză să demonteze infrastructura Hezbollah la nord de râul Litani — zonă pe care Israelul nu a reușit să o ocupe. În același timp, Israelul ar considera că atacurile continue asupra satelor de pe linia frontului îi oferă pârghii suplimentare în relația cu guvernul libanez, potrivit unor surse de securitate citate în material. Poziții interne și presiune externă asupra arhitecturii de securitate Fosta diplomată libaneză Tracy Chamoun a declarat pentru Al Jazeera că Libanul urmărește o încetare a focului „cuprinzătoare”, pe care Israelul să o respecte integral, plus retragerea israeliană, dar că delegația libaneză nu ar fi reușit să obțină „promisiuni” sau „angajamente” din partea Israelului pe aceste două puncte. Hezbollah, prin blocul său parlamentar, și-a reiterat refuzul de a negocia direct cu Israelul și a cerut autorităților libaneze să nu acorde Israelului „zone experimentale” la nord de Litani, potrivit corespondentului Al Jazeera Johnny Tannous. Qassem a spus că Hezbollah nu va accepta „nicio normalizare” și „niciun câștig pentru Israel” și a cerut autorităților libaneze să „unească rândurile”. Pe fondul eforturilor internaționale de a depăși blocajul, Franța și Italia au propus o inițiativă pentru formarea unei coaliții internaționale care să ajute la gestionarea aranjamentelor de securitate și la sprijinirea forțelor armate libaneze după ieșirea forței ONU UNIFIL, al cărei mandat ar urma să se încheie la finalul anului. Președintele Libanului, Joseph Aoun, a salutat inițiativa, spunând că ar demonstra angajamentul comunității internaționale față de suveranitatea și stabilitatea Libanului. [...]
