Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a condamnat atacul asupra centralei nucleare iraniene de la Bushehr și a cerut oprirea imediată a loviturilor asupra instalațiilor nucleare, potrivit Digi24. Reacția vine în contextul în care la Bushehr lucrează personal rus, iar Moscova susține că atacul a provocat victime.
„Condamnăm cu fermitate această faptă malefică, care a dus la pierderea de vieți omenești”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Conform relatării, Rusia a cerut „încetarea imediată” a atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene, inclusiv asupra centralei de la Bushehr. În același timp, articolul notează că nici armata americană, nici cea israeliană nu au emis o declarație prin care să își asume responsabilitatea pentru atacul asupra centralei.
Pe plan operațional, Rusia a început evacuarea a 198 de angajați de la centrala nucleară din Bushehr, informează AFP și Reuters, citate de Digi24. Directorul Rosatom, Alexei Lihacev, a spus că autobuzele au plecat din gara din Bushehr către granița dintre Iran și Armenia la circa 20 de minute după atac, aceasta fiind „cea mai mare evacuare de până acum”.
În mod normal, centrala funcționează cu aproximativ 600 de lucrători, potrivit agenției spaniole EFE, menționată în articol. Digi24 mai arată că Rosatom evacuează constant personal rus de la Bushehr de la izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie, iar evacuările de sâmbătă fuseseră planificate înainte ca Agenția Internațională pentru Energie Atomică să anunțe pe X că un angajat al pazei a fost ucis de un fragment de proiectil și că o clădire din perimetrul centralei a fost afectată de unda de șoc și fragmente.
Recomandate
Rusia a început evacuarea a 198 de angajați de la centrala nucleară din Bushehr , după atacuri în zona obiectivului, atribuite avioanelor americane și israeliene. Șeful Rosatom, Alexei Lihacev, a declarat pentru presa rusă, citat de EFE, că „faza principală” a evacuării a început sâmbătă și că, la aproximativ 20 de minute după atac, autobuzele au plecat din gara din Bushehr către granița dintre Iran și Armenia. În total, este vorba despre 198 de persoane, descrisă drept cea mai mare evacuare de până acum. În mod normal, centrala funcționează cu aproximativ 600 de lucrători, amintește agenția spaniolă. Rosatom ar fi evacuat constant personal rus de la această centrală de la izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie. Evacuările de sâmbătă fuseseră planificate înainte ca Agenția Internațională pentru Energie Atomică să anunțe, într-o postare pe X , că unul dintre angajații de la paza centralei a fost ucis de un fragment de proiectil și că o clădire din perimetrul centralei a fost afectată de unde de șoc și fragmente. Agențiile de știri rusești l-au citat pe Lihacev afirmând că evenimentele din apropierea centralei se desfășoară „în conformitate cu cel mai rău scenariu posibil”. Rosatom a mai transmis că paznicul ucis era iranian, nu cetățean rus, iar ambasada Rusiei în Iran informase anterior că nu s-au înregistrat victime de origine rusă. [...]
Rusia a pierdut patru avioane militare în patru zile , potrivit Digi24 , care citează relatări din mass-media și informații ale părților implicate. Cel mai recent incident menționat este prăbușirea unui avion de vânătoare Sukhoi Su-30 neînarmat, în timpul unui zbor de antrenament de rutină, în Crimeea. Ministerul Apărării din Rusia a confirmat prăbușirea Su-30 și a precizat că ambii membri ai echipajului s-au catapultat în siguranță. Evenimentul vine după o serie de pierderi raportate în intervalul 31 martie – 2 aprilie, în contextul războiului din Ucraina și al operațiunilor din Crimeea ocupată de Rusia. Bilanțul incidentelor prezentate în articol include următoarele cazuri: 31 martie: un avion de transport An-26 s-a prăbușit într-o regiune montană din Peninsula Crimeea ocupată de Rusia, iar toate cele 29 de persoane aflate la bord au murit, inclusiv „un general rus de rang înalt”. 31 martie: un canal Telegram considerat de analiști militari drept o sursă de încredere a raportat prăbușirea unui avion de vânătoare-bombardament Su-34; canalul Fighterbomber nu a indicat locul sau cauza, iar „se crede că pilotul a murit”. 2 aprilie: un avion de patrulare maritimă An-72P ar fi fost distrus la un aerodrom din Crimeea, potrivit unității ucrainene de drone care a revendicat atacul. Vineri (data nu este precizată în text, în afara actualizării din 3 aprilie): prăbușirea avionului de vânătoare Su-30 în Crimeea, în timpul unui zbor de antrenament. „Un avion de vânătoare rus Sukhoi Su-30 neînarmat s-a prăbușit vineri în timpul unui zbor de antrenament de rutină în Crimeea, aducând la patru numărul avioanelor de luptă pe care Moscova le-a pierdut în ultimele patru zile, potrivit relatărilor mass-media, scrie TVP World.” Separat de aceste pierderi militare, articolul mai menționează un incident anterior, din 20 martie, când un avion civil de mici dimensiuni s-a prăbușit lângă Moscova; „conform indiciilor”, aparatul ar fi fost doborât din greșeală de apărarea aeriană rusă, după ce a fost identificat eronat ca dronă. [...]
Armenia amenință că părăsește OTSC și UEEA dacă Rusia scumpește gazul , potrivit AGERPRES , care citează declarațiile președintelui Parlamentului armean, Alan Simonian. Simonian a spus, într-o conferință de presă, că o eventuală majorare a prețurilor la gaze de către Moscova ar declanșa o reacție politică la Erevan, inclusiv retragerea Armeniei din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și din Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), două structuri regionale conduse de Rusia. „Trebuie să spun că, dacă vor lua această decizie, Armenia va lua și ea o decizie și, în cele din urmă, se va retrage din OTSC și din UEEA”, a declarat Simonian, citat de Interfax. Totuși, șeful Legislativului armean a apreciat că nu se va ajunge „la o astfel de extremă”, invocând dialogul dintre premierul Nikol Pașinian și președintele rus Vladimir Putin, care a avut loc la Moscova pe 1 aprilie. În cadrul întâlnirii, Pașinian i-a transmis lui Putin că Armenia și-a suspendat participarea la OTSC și a reiterat orientarea spre legături mai strânse cu Uniunea Europeană, menționând că decizia finală între integrarea europeană și UEEA ar trebui să aparțină cetățenilor. Putin, la rândul său, a afirmat că Armenia nu poate combina participarea la ambele proiecte de integrare. După discuții, vicepremierul rus Aleksei Overciuk a indicat că Rusia ar putea fi nevoită să își reconsidere relațiile economice cu Armenia dacă aceasta continuă apropierea de Uniunea Europeană. Pe fond energetic, Armenia rămâne dependentă de resursele rusești: gazul este furnizat de o filială a Gazprom și ajunge în țară printr-o conductă care traversează Georgia. [...]
Rusia a lovit Ucraina într-un atac diurn rar cu drone și rachete , unul dintre cele mai mari din 2026, relatează Kyiv Post . Mai multe regiuni au raportat „sute de drone și rachete” care au survolat zone populate timp de ore, potrivit publicației. Corespondentul special al Kyiv Post la Harkiv a semnalat intensificarea loviturilor în ultimele două zile și a transmis fotografii cu un spital avariat în apropierea centrului orașului. Într-un briefing cu ușile închise susținut „ieri” de președintele Volodîmîr Zelenski, la care a participat și Kyiv Post, liderul ucrainean a oferit detalii despre discuții privind achiziții de armament și negocieri de pace. Ucraina analizează posibilitatea de a cumpăra sisteme THAAD (un sistem american de apărare antirachetă) pentru a contracara bombele aeriene ghidate, iar Zelenski a spus că Kievul ar prefera ca războiul din Iran să se încheie rapid, invocând riscul redirecționării armelor către alte teatre. Zelenski a criticat ceea ce a numit „nepregătirea” Moscovei. Potrivit relatării, propunerea unui armistițiu de Paște „rămâne pe masă” dacă Rusia acceptă. În același timp, Zelenski a abordat și exporturile de drone, plângându-se din nou că producători locali ar încheia acorduri externe fără coordonare cu autoritățile de la Kiev, ceea ce, în evaluarea sa, ar putea afecta efortul de război; el a adăugat că Ucraina își securizează acorduri pe 10 ani cu state din Golf. În plan geopolitic, Kyiv Post notează că o posibilă ieșire a președintelui american Donald Trump din NATO este tratată ca un scenariu tot mai discutat, iar Europa ia în calcul o clauză de apărare mutuală similară Articolului 5 din NATO. Fostul emisar american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a numit alianța „lași” și a propus o nouă alianță care să includă Ucraina, mai scrie publicația. Pe fundalul extinderii conflictului dincolo de regiune, articolul menționează și informații potrivit cărora Kievul ar fi înființat baze în Libia, care ar fi putut fi deja folosite pentru a viza petroliere rusești în Marea Mediterană. Elementele-cheie reținute din relatarea Kyiv Post: atac diurn rar al Rusiei cu drone și rachete, descris drept unul dintre cele mai mari din 2026; intensificarea loviturilor în zona Harkiv, inclusiv avarierea unui spital lângă centrul orașului; Ucraina analizează achiziția de sisteme THAAD pentru apărarea împotriva bombelor aeriene ghidate; armistițiul de Paște rămâne o opțiune condiționată de acceptul Rusiei; discuții în Europa despre o clauză de apărare mutuală, pe fondul speculațiilor privind viitorul SUA în NATO. [...]
Dmitri Medvedev susține că UE ar putea deveni o alianță militară ostilă Rusiei , potrivit Euronews , într-o declarație care leagă evoluțiile din interiorul Uniunii de tensiunile mai largi din NATO și de poziționarea Moscovei față de vecinii săi. Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova și fost președinte al Federației Ruse, a afirmat că Uniunea Europeană nu mai este doar un proiect economic și că ar putea căpăta rapid o dimensiune militară. „Totul trebuie să se schimbe – acum UE nu mai este o uniune economică. Se poate transforma rapid într-o alianță militară pe deplin funcțională și extrem de ostilă față de Rusia, sub anumite aspecte mai ostilă decât NATO.” În aceeași intervenție, oficialul rus a susținut că războiul din Iran ar fi amplificat tensiunile din interiorul NATO și că liderii de la Bruxelles ar lua „în calcul serios” dimensiunea militară. Pe acest fond, Medvedev a spus că Moscova nu ar trebui să tolereze încercările statelor vecine de a se apropia de Uniunea Europeană. Declarațiile vin în contextul unei întâlniri la Kremlin între Vladimir Putin și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, descrisă ca tensionată. Putin a spus că Armenia trebuie să aleagă între dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană și Rusia și a susținut că aderarea Armeniei la UE este „pur și simplu imposibilă”, deoarece Armenia este deja parte a unei uniuni vamale cu Rusia, potrivit AFP, citată de Agerpres, menționează Euronews. Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice din 2015, iar în ultimii doi ani relațiile cu Rusia s-au deteriorat, pe fondul acuzațiilor de la Erevan că Moscova nu a oferit sprijin suficient în disputele cu Azerbaidjanul. Criticile au vizat în special conflictele din Nagorno-Karabah din 2020 și 2023, în timp ce Armenia s-a apropiat treptat de Uniunea Europeană. [...]
Israelul așteaptă acordul SUA pentru lovituri asupra instalațiilor energetice iraniene , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Un înalt oficial israelian din domeniul apărării a spus că Israelul se pregătește, însă decizia finală depinde de „unda verde” de la Washington. Miza este una cu impact direct asupra piețelor și fluxurilor energetice: ținta evocată sunt instalații energetice iraniene, iar momentul ar putea fi apropiat. Oficialul israelian a adăugat că „orice astfel de atacuri” ar urma să aibă loc cel mai probabil săptămâna viitoare, conform Reuters, citată de Digi24. „Israelul se pregăteşte să atace instalaţii energetice iraniene, dar aşteaptă undă verde din partea Statelor Unite”, a declarat sâmbătă un înalt oficial israelian din domeniul apărării. Așteptarea aprobării americane vine pe fondul escaladării presiunii publice exercitate de președintele SUA, Donald Trump, asupra Teheranului, în special în legătură cu Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și gaze la nivel global. Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru un acord cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , avertizând că, în caz contrar, SUA vor reacționa dur. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, în contextul weekendului pascal. În același timp, articolul amintește că, la 26 martie, Trump stabilise un ultimatum de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii, blocată de Iran de la începutul războiului. Termenul-limită menționat este „luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului”, ceea ce corespunde zilei de marți, 7 aprilie, ora 03:00 în România. Potrivit Digi24, Trump a avertizat că, dacă strâmtoarea nu va fi redeschisă până atunci, SUA ar putea distruge centralele electrice ale Iranului. În acest cadru, „unda verde” așteptată de Israel capătă o dimensiune practică: sincronizarea unei eventuale lovituri israeliene cu linia de acțiune a Washingtonului. Pe partea iraniană, Teheranul a anunțat că va permite tranzitul navelor care transportă „bunuri esențiale” prin Strâmtoarea Ormuz, deși aceasta rămâne blocată în prezent. Informația este atribuită agenției de presă de stat Tasnim, citată de CNN, potrivit News.ro, conform textului Digi24. CNN notează însă că nu este precizat ce înseamnă „bunuri esențiale” și nici dacă Iranul va păstra restricțiile pentru navele provenite din state considerate ostile. Această ambiguitate menține incertitudinea pentru companiile de transport și pentru piețele care urmăresc riscul de întrerupere a livrărilor. În documentul citat, adjunctul pentru dezvoltare comercială, Houman Fathi, a spus că „se acordă permisiunea tranzitului navelor care transportă bunuri esenţiale” și că ordinul se aplică navelor care se îndreaptă către porturile iraniene sau operează deja în regiune, a relatat Tasnim, conform Digi24. Tot acolo se arată că autoritățile executive sunt instruite să ia măsurile necesare pentru a facilita trecerea acestor nave, în conformitate cu protocoalele emise, iar o listă a navelor pregătite să tranziteze ruta urmează să fie transmisă pentru coordonare. În ansamblu, mesajul central al informațiilor prezentate este că Israelul își calibrează următorii pași militari în funcție de poziția SUA, în timp ce Washingtonul crește presiunea asupra Iranului prin termene-limită legate de Strâmtoarea Ormuz. Pentru economie, combinația dintre posibile lovituri asupra infrastructurii energetice și incertitudinea privind tranzitul prin Ormuz rămâne un factor major de risc pentru prețuri și pentru lanțurile de aprovizionare. [...]
