Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a pierdut patru avioane militare în patru zile, potrivit Digi24, care citează relatări din mass-media și informații ale părților implicate. Cel mai recent incident menționat este prăbușirea unui avion de vânătoare Sukhoi Su-30 neînarmat, în timpul unui zbor de antrenament de rutină, în Crimeea.
Ministerul Apărării din Rusia a confirmat prăbușirea Su-30 și a precizat că ambii membri ai echipajului s-au catapultat în siguranță. Evenimentul vine după o serie de pierderi raportate în intervalul 31 martie – 2 aprilie, în contextul războiului din Ucraina și al operațiunilor din Crimeea ocupată de Rusia.
Bilanțul incidentelor prezentate în articol include următoarele cazuri:
„Un avion de vânătoare rus Sukhoi Su-30 neînarmat s-a prăbușit vineri în timpul unui zbor de antrenament de rutină în Crimeea, aducând la patru numărul avioanelor de luptă pe care Moscova le-a pierdut în ultimele patru zile, potrivit relatărilor mass-media, scrie TVP World.”
Separat de aceste pierderi militare, articolul mai menționează un incident anterior, din 20 martie, când un avion civil de mici dimensiuni s-a prăbușit lângă Moscova; „conform indiciilor”, aparatul ar fi fost doborât din greșeală de apărarea aeriană rusă, după ce a fost identificat eronat ca dronă.
Recomandate
Kremlinul susține că loviturile Ucrainei nu schimbă războiul, dar atacurile pe infrastructură și logistică cresc presiunea operațională în Rusia , inclusiv asupra aprovizionării cu carburanți și a lanțurilor de distribuție, potrivit Euronews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că atacurile Ucrainei asupra depozitelor marilor magazine online din Rusia „nu au niciun impact asupra liniei frontului” și nu pot influența „dinamica” de pe front. În aceeași linie, el a afirmat că Moscova răspunde „de fiecare dată de câteva ori mai puternic” și a descris efectele loviturilor ucrainene drept „ca o înțepătură de țânțar pentru un elefant”. Retorica Moscovei și efectele din economie și viața de zi cu zi Materialul notează însă că această nonșalanță este în contradicție cu realitatea din Rusia, unde atacurile ucrainene „dau peste cap viața de zi cu zi a milioane de ruși”. În ultimul timp, Ucraina a lovit „fără oprire”: rafinării; stocuri de carburanți; infrastructură; depozite ale marilor retaileri online, care vând și materiale cu utilizare militară. Peskov a insistat că Rusia este „mai degrabă interesată” de ce se întâmplă pe frontul din estul Ucrainei, minimalizând impactul loviturilor asupra teritoriului rus. Ucraina spune că va continua atacurile Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a transmis de Ziua Independenței că Ucraina va continua, iar mesajul său a inclus o evaluare dură a costurilor suportate de Rusia, inclusiv în zona energetică și economică. „Ați vrut să luați toată Ucraina noastră, tot pământul nostru. În schimb, ați pierdut rafinăriile de petrol, flota, profiturile, întreaga generație pe care ați trimis-o în mașina de tocat carne.” În același mesaj, Zelenski a susținut că Rusia „stă la cozi pentru benzină”, ca exemplu al efectelor interne ale războiului. De ce contează Dincolo de disputa de comunicare, intensificarea loviturilor asupra rafinăriilor, stocurilor de carburanți și depozitelor logistice indică o presiune operațională cu efecte economice: perturbarea aprovizionării și a distribuției interne, inclusiv prin afectarea unor mari retaileri online care, potrivit materialului, comercializează și produse cu utilizare militară. În paralel, Moscova încearcă să mențină mesajul că evoluțiile decisive rămân pe front, nu în spatele lui. [...]
Rusia își rezervă dreptul să preia temporar controlul asupra infrastructurii critice considerate insuficient protejate , într-o mișcare cu impact direct asupra operatorilor din energie, transport, utilități și logistică, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone, potrivit Al Jazeera . Decretul semnat de președintele Vladimir Putin, publicat luni, deschide calea ca statul rus să retragă proprietarilor controlul fizic și financiar asupra unor facilități dacă autoritățile constată că acestea nu sunt securizate adecvat sau că reparațiile după atacuri sunt făcute prea lent. Măsura vine în contextul în care Ucraina menține o campanie intensă de lovituri asupra infrastructurii din Rusia. Ce înseamnă decretul pentru operatori Conform decretului, atribuțiile de proprietate ar urma să fie transferate către Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat (sau către un alt organism desemnat), care preia responsabilitatea pentru siguranța obiectivului și poate face inventarierea activelor. Sfera infrastructurii vizate include, explicit: facilități de combustibili și energie, inclusiv energie nucleară; industrie; comunicații; transport și logistică; utilități publice; alte obiective considerate esențiale pentru securitatea statului și stabilitatea economică. Context: atacurile cu drone și efectele economice Cu frontul din estul Ucrainei blocat, conflictul s-a mutat tot mai mult spre lovituri cu drone și rachete. Al Jazeera notează că Ucraina a avut „succese semnificative” în atacuri la distanță, în special asupra infrastructurii energetice ruse, ceea ce ar fi alimentat penurii de combustibil și ar fi influențat opinia publică, într-o economie afectată de sancțiuni internaționale de aproape cinci ani. Publicația mai arată că Ucraina a lovit „cel puțin două duzini” de depozite ale Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, distrugând o parte importantă din capacitatea de stocare și provocând pagube de „miliarde de dolari” companiilor din țară. Tot luni, Ozon, al doilea mare retailer online din Rusia, a transmis că patru huburi logistice din sudul Rusiei au fost lovite. Separat, în aceeași zi, Rusia a fost nevoită să oprească operațiunile la rafinăria Perm, au declarat surse din industrie pentru agenția Reuters, citată de Al Jazeera. Un atac de săptămâna trecută a avariat unități-cheie de procesare, iar reparațiile ar urma să dureze până la două săptămâni, pe fondul penuriilor de combustibil raportate în mai multe regiuni. [...]
Armenia ia în calcul depunerea „în viitor apropiat” a cererii de aderare la UE, un pas care ar putea forța o alegere între piața eurasiatică și integrarea europeană , în condițiile în care Rusia avertizează că aderarea la Uniunea Europeană este incompatibilă cu menținerea țării în Uniunea Economică Eurasiatică , potrivit Agerpres . Premierul armean Nikol Pașinian a declarat în Parlament că un referendum privind aderarea la UE „nu ar avea sens” înainte ca Erevanul să poată „evalua realismul” unei astfel de aderări. În logica sa, primul pas ar fi chiar depunerea candidaturii, pentru a exista o bază concretă de analiză. În același timp, Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum, pe fondul presiunilor venite și din interiorul Uniunii Economice Eurasiatice. Pașinian a spus că procesul ar putea fi declanșat „într-un viitor apropiat”, fără să avanseze o dată. Presiunea de a alege între două cadre economice Potrivit informațiilor citate de Agerpres, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum fie aderarea la UE, fie menținerea în uniunea regională eurasiatică. Rusia privește ambițiile europene ale Armeniei ca pe o mișcare într-o zonă pe care o consideră parte a sferei sale de influență, iar relațiile s-au răcit pe măsură ce Erevanul a accelerat apropierea de Occident. Sancțiuni și efecte comerciale: agricultura, punct sensibil În acest context, Rusia a introdus sancțiuni împotriva Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, o măsură cu potențial impact direct asupra exportatorilor, având în vedere că piața rusă este descrisă drept una „cheie” pentru aceste produse. Context de securitate: distanțare de alianțele conduse de Rusia Deși Armenia și Rusia sunt formal aliate, Erevanul reproșează Moscovei că nu a ajutat-o în războiul cu Azerbaidjanul din 2023. Armenia a suspendat participarea la un pact de securitate regional cu Rusia, iar Pașinian a spus că ar fi „satisfăcut” dacă țara sa ar fi exclusă în cele din urmă din acest pact, ceea ce ar elimina „dilema” retragerii. În lipsa unui calendar, următorul reper rămâne decizia politică de a trimite sau nu cererea oficială de aderare, pas care ar transforma disputa într-una procedurală și ar amplifica presiunea de a alege între cele două cadre de integrare. [...]
Pregătirile Coreei de Nord pentru o nouă desfășurare de trupe în Rusia indică o adâncire a cooperării militare care poate prelungi presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare cu muniții din regiune , potrivit informațiilor publicate de Economica , care citează o declarație a Ministerului Apărării de la Seul transmisă unui parlamentar sud-coreean. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a respins afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia Phenianul ar intenționa să trimită până la 50.000 de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei, relatează Agerpres . Livrări de armament și muniții: dimensiunea sprijinului pentru Rusia Ministerul Apărării de la Seul susține că Phenianul a continuat să livreze arme Rusiei, inclusiv rachete balistice cu rază scurtă de acțiune. Potrivit estimărilor citate, Coreea de Nord ar fi furnizat Rusiei peste 15 milioane de obuze de artilerie. În paralel, ministerul a mai indicat că Phenianul este aproape de finalizarea dezvoltării unor rachete balistice și a unor lansatoare de rachete multiple, care ar putea fi folosite într-un eventual conflict cu Coreea de Sud, potrivit biroului parlamentarului sud-coreean Yu Yong-weon. Ce semnalează Seul despre capabilitățile nord-coreene În aceeași informare este menționată racheta balistică nord-coreeană cu rază medie Hwasong-12, descrisă ca fiind capabilă să ajungă în Guam (teritoriu al SUA) și aflată „în curs de pregătire pentru desfășurare operațională”. Contextul mai larg, conform evaluărilor sud-coreene, ucrainene și occidentale citate, este că Rusia și Coreea de Nord și-au intensificat cooperarea militară după invazia rusă în Ucraina (februarie 2022), Phenianul furnizând muniție de artilerie și rachete din 2023 și desfășurând trupe din 2024. Până în prezent, Moscova și Phenianul au negat că ar fi existat transferuri de arme între ele. [...]
Ucraina a vizat infrastructură de supraveghere și logistică rusească în Crimeea și Belgorod , într-o serie de lovituri nocturne care, dacă sunt confirmate ca efect, pot reduce capacitatea Rusiei de a detecta și coordona atacuri cu drone și de a susține operațiuni pe front, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele anunțate includ o stație radar rusească „ST-68” în Ievpatoria (Crimeea ocupată temporar) și un punct de lansare și depozitare pentru nave maritime fără echipaj (USV – ambarcațiuni de suprafață controlate de la distanță) în localitatea Ciornomoarske, tot în Crimeea ocupată. În aceeași zonă, armata ucraineană spune că a lovit și o stație-releu la sol folosită pentru controlul dronelor de atac „Geran” și „Gerbera”, un element operațional important pentru ghidarea și coordonarea loviturilor cu drone. Lovituri raportate și în noduri logistice Conform comunicării Statului Major, au fost vizate și depozite logistice rusești din: Dzhankoi (Crimeea); satul Chaiky din regiunea Belgorod (Rusia). Separat, au fost raportate lovituri asupra unor unități de reparații rusești din Dzhankoi și din orașul Kadiivka (regiunea Luhansk, teritoriu ocupat temporar). Armata ucraineană precizează că „amploarea completă a pagubelor” și rezultatele finale sunt încă în curs de clarificare și că operațiunile împotriva unor facilități militare rusești „cheie” continuă. Context: atacuri în adâncime și asupra unor active economice Materialul notează că aceste operațiuni au urmat unor lovituri confirmate în ziua precedentă. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au distrus un avion rusesc Su-24M și patru echipamente de aviație la aerodromul Saky din Crimeea și că Ucraina urmărește să limiteze „potențialul militar și economic” al Rusiei. În același context, Zelenski a menționat eliminarea unor stații-releu pentru drone în regiunea Briansk (Rusia), folosite pentru ghidarea aparatelor fără pilot către ținte din Ucraina. Kyiv Post mai consemnează raportări privind un atac cu drone asupra rafinăriei Novokuibîșevsk (Rosneft) din regiunea Samara, cu o capacitate anuală de 8,8 milioane de tone, care ar fi provocat un incendiu, precum și informații despre o lovitură asupra unui centru de îndeplinire a comenzilor (fulfilment) al Ozon din Samara. Totodată, în regiunea Krasnodar, drone ar fi atacat portul Ieysk, iar presa independentă rusă a relatat despre fum vizibil și posibil incendiu la o navă. Notă: pentru aceste episoade, articolul indică existența unor „raportări”, fără a oferi o confirmare independentă a efectelor. [...]
Vladimir Putin amenință cu lovituri asupra „celor mai sensibile sectoare” ale economiei Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă escaladare a războiului în zona țintelor economice, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare, exporturilor și riscurilor logistice din regiune. Putin a spus că Ucraina ar fi „deschis cutia Pandorei” prin atacurile asupra rafinăriilor, centrelor logistice și altor obiective economice rusești, iar Moscova va răspunde vizând sectoare-cheie ale economiei ucrainene, relatează Reuters. „Regimul de la Kiev a încercat să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis singur această cutie a Pandorei. Ei bine, atunci să se aștepte la un răspuns care va viza cele mai sensibile sectoare ale economiei lor” Miza economică: infrastructura energetică și logistica, în linia întâi În această vară, Ucraina și-a intensificat campania de atacuri cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, vizând rafinării și depozite, în încercarea de a lovi infrastructura pe care o consideră relevantă pentru efortul de război al Moscovei, notează Reuters. Cel mai recent, Ucraina a lovit cu drone o rafinărie importantă din Tatarstan și alte instalații energetice. Canale rusești de monitorizare au raportat cel puțin 12 morți la rafinăria TANЕCO din Nižnekamsk (Tatarstan), un oraș industrial aflat la sute de kilometri de Ucraina. În material se arată că rafinăria produce motorină, combustibil pentru aviație, benzină și alte produse petroliere, fiind o componentă importantă a infrastructurii energetice ruse. Tot pe fondul acestor atacuri, benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil , pe fondul unei crize de aprovizionare asociate loviturilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Cereale și Marea Neagră: presiune pe exporturi, cu ecouri globale Putin a susținut că atacurile care au pus în pericol exporturile agricole ale Ucrainei nu vor provoca penurii de alimente la nivel mondial, argumentând că Rusia ar putea înlocui exporturile ucrainene, în condițiile în care Kievul a vizat, la rândul său, infrastructura rusă pentru exportul de cereale. „Ne confruntăm într-adevăr cu dificultăți în ceea ce privește transportul mărfurilor noastre, dar vom rezolva aceste probleme. Prin urmare, nu va exista o penurie pe piața mondială” HotNews amintește că Rusia și Ucraina au respectat anterior un acord negociat de Turcia pentru protejarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră , însă Rusia s-a retras din acord în 2023. Context politic și militar: „negocieri”, dar doar pe „realitățile de pe teren” În același comentariu, Putin și-a reafirmat poziția că Rusia ar fi deschisă negocierilor de pace, însă doar pe baza „realităților de pe teren”, respingând propuneri pe care le-a numit „exotice” și despre care a spus că ar fi fost transmise de Ucraina prin intermediari. Separat, într-un discurs la Arena Megasport din Moscova, în cadrul congresului partidului Rusia Unită, Putin a promis victoria în război. Dmitri Medvedev a susținut, la rândul său, că Rusia va câștiga și a afirmat că Ucraina ar fi pierdut 20% din teritoriu și jumătate din populație, potrivit Agerpres, care citează dpa. Atacuri asupra țintelor civile și sprijin militar suplimentar pentru Kiev Materialul mai notează că forțele ruse au lansat un atac cu drone pe timp de zi asupra unui centru comercial din Krivoi Rog, vineri, omorând cel puțin 15 persoane și rănind peste 130, potrivit The Kyiv Independent. Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act terorist” și a cerut comunității internaționale să tragă Rusia la răspundere. În același timp, sâmbătă, președintele francez Emmanuel Macron și Zelenski au anunțat că Parisul va trimite noi rachete interceptoare Kievului, conform informațiilor din articol. [...]
