Știri
Știri din categoria Externe
Un atac combinat cu drone și bombe ghidate asupra orașului ucrainean Sumî a ucis cel puțin patru persoane, inclusiv un copil, iar bilanțul ar putea crește pe măsură ce continuă operațiunile de căutare și salvare, potrivit Kyiv Post. Douăzeci de persoane au fost spitalizate, aproximativ jumătate dintre ele în stare gravă.
Autoritățile locale au transmis că victimele includ trei adulți și un minor, conform primarului interimar al orașului, Artem Kobzar. Informațiile preliminare indică faptul că trei dintre răniți sunt, de asemenea, minori.
Șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleh Hryhorov, a declarat că atacul a vizat infrastructură civilă din capitala regională și a provocat pagube semnificative în cartiere rezidențiale. Inițial, acesta a raportat decesul unei femei de 79 de ani, al cărei corp a fost găsit în curtea unei locuințe grav avariate.
Potrivit aceleiași surse, una dintre bombele ghidate a lovit o stradă centrală din Sumî, în apropierea unui bloc de apartamente, a unui magazin și a unei șosele aglomerate de civili.
Serviciile de urgență rămân la fața locului, iar autoritățile continuă degajarea dărâmăturilor și evaluarea distrugerilor. Oficialii au avertizat că numărul victimelor se poate modifica pe măsură ce avansează operațiunile de căutare și salvare.
Regiunea Sumî, aflată la granița cu Rusia, s-a confruntat în ultimele luni cu atacuri tot mai frecvente cu rachete, drone și bombe ghidate. Potrivit autorităților ucrainene citate, Rusia și-ar fi intensificat loviturile asupra comunităților de frontieră pentru a teroriza civilii, a avaria infrastructura și a suprasolicita resursele apărării antiaeriene a Ucrainei.
Recomandate
Atacurile rusești au forțat autoritățile ucrainene să declare doliu la Kiev , după un nou val de lovituri care a produs victime în mai multe regiuni, potrivit Stirile Pro TV . În noaptea de joi spre vineri, două persoane au fost ucise și alte opt au fost rănite în urma unor atacuri rusești, au declarat oficiali ucraineni citați de Reuters. Victime în Sumî și Krivoi Rog În regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, un atac cu drone asupra unei case a provocat moartea a două persoane și rănirea alteia, potrivit lui Oleg Grigorov, șeful administrației militare regionale. Separat, în orașul Krivoi Rog, din centrul țării, șapte persoane au fost rănite după ce o rachetă rusească a lovit o zonă populată, a declarat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare. Doliu la Kiev după atacurile de joi La Kiev a fost declarată vineri o zi de doliu, în urma atacurilor rusești de joi, care au făcut 27 de morți, conform informațiilor din articol. [...]
Un atac cu drone asupra terminalului petrolier din Sankt Petersburg riscă să afecteze operațiuni-cheie de export de combustibil ale Rusiei , într-un moment în care Ucraina își extinde loviturile la distanță mare. Informațiile apar în relatarea Antena 3 , care citează Kyiv Independent și imagini distribuite pe rețelele sociale. Potrivit Kyiv Independent, atacul a avut loc sâmbătă dimineața și a vizat un terminal petrolier din oraș. În postări online au apărut fotografii și videoclipuri însoțite de descrieri despre flăcări și nori negri de fum în zona portuară, iar imaginile au fost redistribuite și de influencerul american Mario Nawfal, pe platforma X. Exploziile ar fi fost auzite în jurul orei locale 6:30, după ce localnici au raportat zgomotul unor drone ucrainene cu rază lungă de acțiune care ar fi survolat regiunea. În relatări anterioare, oficiali ruși au susținut că „zeci de drone” au fost doborâte în regiunea Leningrad peste noapte. De ce contează: o infrastructură majoră pentru combustibili Terminalul petrolier din Sankt Petersburg este descris ca una dintre cele mai mari instalații de depozitare și export de combustibil din Rusia. Conform datelor oficiale citate, acesta: primește și expediază produse petroliere pe cale fluvială, feroviară și rutieră; raportează un tranzit de 12,5 milioane de tone pe an . Amploarea pagubelor nu era clară imediat, iar Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica pe loc relatările privind atacul. Armata ucraineană nu comentase informația până la momentul publicării. Context: Sankt Petersburg, țintă rară, dar tot mai expusă Sankt Petersburg se află la aproximativ 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina și a fost rareori ținta atacurilor pe parcursul războiului, pe fondul concentrării mijloacelor defensive în zonă. Totuși, în ultimele luni, dronele ucrainene ar fi reușit să străpungă mai eficient apărarea antiaeriană rusă, inclusiv în acest oraș și la Moscova. Atacul de sâmbătă vine la o lună după un alt atac cu drone asupra Sankt Petersburgului, despre care sursa citată notează că ar fi urmărit să submineze participarea lui Vladimir Putin la Forumul Economic Internațional din Sankt Petersburg și să răspundă unui raid rus anterior asupra Kievului. [...]
Rusia își extinde recrutarea în universități pentru unitățile de drone, pe fondul pierderilor din Ucraina , mizând pe promisiuni de salarii mari și pe ideea unui serviciu „mai sigur” decât infanteria, potrivit Mediafax . Cazul unui student de 23 de ani din Siberia, mort după doar câteva luni de pregătire, indică însă riscuri operaționale ridicate și o diferență majoră între mesajul de recrutare și realitatea de pe front. Un tânăr aflat în ultimul an la un colegiu tehnic din Siberia este prezentat ca unul dintre primii studenți ruși despre care se știe că au murit în Ucraina după ce s-au înrolat în noile unități de drone. Familia susține că, după trei luni de pregătire ca operator de drone, a fost trimis într-un atac frontal. Mama sa adoptivă a declarat pentru BBC că a fost „aruncat direct într-un atac, ca într-o mașină de tocat carne”. Potrivit relatării, tânărul nu făcuse anterior serviciul militar. La începutul lunii aprilie și-a anunțat familia că urma să fie trimis într-o zonă fără semnal telefonic, iar la o săptămână distanță rudele au aflat că a fost ucis într-un bombardament în apropiere de Luhansk , teritoriu ocupat de Rusia. Cum arată oferta: bani, pregătire tehnică și „pauză” de un an Investigația citată în material arată că, de la începutul acestui an, autoritățile ruse desfășoară o campanie de recrutare în universități, colegii tehnice și școli profesionale, vizând în special studenți cu rezultate slabe sau pe cei care intenționează să își întrerupă studiile. Tinerilor li se propune semnarea unui contract pentru trupele de sisteme fără pilot (unități specializate în utilizarea dronelor). Materialele de promovare promit venituri ridicate, pregătire în tehnologii moderne și posibilitatea revenirii la studii după un an de serviciu. În Moscova, pliantele de recrutare menționează câștiguri de cel puțin cinci milioane de ruble (aprox. 57.000 de dolari, adică aproximativ 260.000 lei) în primul an. De ce contează: contracte prelungite automat și pierderi în creștere Avocați și activiști avertizează, potrivit aceleiași investigații, că promisiunea unui contract limitat la un an poate fi înșelătoare: după decretul de mobilizare parțială din 2022 , contractele militare sunt prelungite automat până la încetarea mobilizării. BBC Rusia a identificat activități de recrutare în cel puțin 95 de universități și colegii, iar aproape 270 de instituții de învățământ ar fi promovat contractele pentru trupele de drone. În unele cazuri, studenții ar fi fost presați să se înroleze, iar unele universități ar fi primit obiective de recrutare. Deși sunt prezentate ca alternativă mai sigură decât infanteria, unitățile de drone au devenit ținte importante pe câmpul de luptă. Analiza citată indică cel puțin 920 de operatori ruși de drone uciși de la începutul invaziei la scară largă. Pe baza informațiilor publice, identitățile a 230.407 militari ruși uciși au fost confirmate, iar experții estimează că numărul real al morților ar putea depăși 400.000, întrucât multe decese nu sunt făcute publice. [...]
Houthii susțin că au alungat un avion militar saudit din spațiul aerian yemenit, pe fondul testelor de rachete și al unei escaladări de declarații care ridică riscul unor noi atacuri asupra infrastructurii din Arabia Saudită, potrivit The Jerusalem Post . Gruparea Houthi a transmis că a lansat rachete de apărare antiaeriană asupra unui avion de război saudit care ar fi intrat în spațiul aerian al Yemenului, în apropierea aeroportului internațional Sanaa . În declarația atribuită purtătorului de cuvânt Yahya Sarea, Houthis afirmă că aeronava ar fi încercat să împiedice aterizarea unui avion civil iranian care transporta peste 200 de yemeniți răniți, bolnavi sau blocați, iar în final ar fi fost „forțată” să părăsească zona. În același mesaj, Sarea a avertizat Arabia Saudită împotriva unor „incursiuni” viitoare și a amenințat cu lovirea aeroporturilor saudite și a altor „interese vitale”. Totodată, a cerut încetarea a ceea ce Houthis descriu drept o „blocadă saudită-americană” asupra Yemenului. Declarația laudă Iranul pentru organizarea zborului și susține că legătura aeriană dintre Sanaa și Teheran va continua. Reacția coaliției conduse de Arabia Saudită: avertisment cu „forță fără precedent” Coaliția condusă de Arabia Saudită a respins acuzațiile, afirmând că declarațiile Houthi ar încerca să „deturneze atenția” de la „încălcările” comise de grupare împotriva populației yemenite. Coaliția a avertizat că va răspunde ferm și cu „o forță fără precedent” la orice încercare de a viza regatul sau la încălcări ale suveranității Yemenului. Context: testele de rachete și riscul de extindere a conflictului Publicația notează, citând două persoane familiarizate cu situația, că gruparea Houthi sprijinită de Iran a derulat recent teste pentru a îmbunătăți raza și precizia rachetelor. În paralel, liderul Houthi Abdul-Malik al-Houthi a afirmat în iunie că gruparea ar relua atacurile asupra Israelului dacă războiul Israel–Hamas s-ar intensifica. În Israel, ministrul apărării Israel Katz a avertizat Houthis împotriva oricărui atac și a spus că „socoteala” Israelului cu gruparea „rămâne deschisă”, amenințând cu eliminarea liderului dacă va fi identificat „în vizor”. Pentru mediul economic și operațional din regiune, combinația dintre amenințările la adresa aeroporturilor saudite și informațiile despre îmbunătățirea capabilităților de rachete crește riscul de perturbări ale transportului aerian și ale infrastructurii critice, chiar dacă afirmațiile privind incidentul aerian nu sunt confirmate independent în material. [...]
Ucraina indică o intensificare a presiunii militare ruse, cu 225 de confruntări într-o singură zi , pe fondul unui volum ridicat de lovituri aeriene și de artilerie, potrivit Kyiv Post , care citează raportarea Statului Major General ucrainean pentru intervalul de 24 de ore încheiat vineri, la ora 22:00. În actualizarea operațională publicată pe Telegram, Statul Major afirmă că forțele ruse au executat 57 de lovituri aeriene cu 161 de bombe ghidate, au lansat 6.393 de drone de atac și au efectuat 2.194 de atacuri de artilerie asupra pozițiilor ucrainene și a localităților. Luptele au fost raportate pe mai mult de o duzină de direcții, de la sectorul Kursk (nord) până la Prydniprovia (sud). Unde s-au concentrat luptele Cele mai grele confruntări au fost semnalate în est, în special în zonele Pokrovsk și Kostiantynivka: Direcția Pokrovsk : 17 asalturi ruse în apropiere de Novooleksandrivka, Hryshyne și Rodynske, conform Statului Major. Ucraina susține că a ucis 24 de militari ruși și a rănit 10, distrugând totodată un sistem de artilerie, șase vehicule și un punct de control pentru drone. Direcția Kostiantynivka : 24 de asalturi respinse în apropierea orașului și a localităților din jur, inclusiv Ivanopillia și Illinivka. Direcția Sloviansk : 24 de atacuri respinse în apropiere de Kryva Luka și Rai-Oleksandrivka. Drona ca indicator operațional: peste 200 neutralizate, potrivit Kievului Statul Major mai afirmă că forțele ucrainene au „distrus sau suprimat” 206 vehicule aeriene fără pilot (drone) de diverse tipuri în perioada raportată. În același interval, ar fi fost avariate două sisteme de artilerie, un vehicul militar și două sisteme de război electronic. Raportarea subliniază și că luptele au continuat după închiderea perioadei de 24 de ore în mai multe sectoare, inclusiv Southern Slobozhanske, Sloviansk și Huliaipole. Context: barajul nocturn asupra Kievului și reacția Ucrainei Materialul plasează aceste date într-un context mai larg al atacurilor aeriene. Kyiv Post notează că, miercuri, președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat asupra unui atac masiv, iar la câteva ore Rusia a lansat un baraj nocturn asupra Kievului, care a forțat 52.500 de locuitori (inclusiv circa 4.500 de copii ) să se adăpostească în metrou, cel mai ridicat nivel de utilizare a adăposturilor din timpul războiului. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, atacul a inclus 570 de „arme aeriene” : 496 de drone de atac și de diversiune (inclusiv modele Shahed, Gerbera, Italmas, Banderol și Parodiya) și 74 de rachete. Bilanțul indicat: 30 de civili uciși și 91 răniți, ceea ce l-a determinat pe Zelenski să declare vineri zi de doliu. În replică, Ucraina ar fi lovit logistica militară rusă în Crimeea ocupată și a confirmat distrugerea a două poduri rutiere lovite anterior în regiunile ocupate Zaporijjea și Donețk. Separat, ar fi vizat facilități energetice din Belgorod, provocând întreruperi majore de curent și apă, în cadrul unei campanii mai ample împotriva infrastructurii petroliere și energetice a Rusiei, conform aceleiași relatări. [...]
China și UE își instituționalizează dialogul comercial printr-un mecanism de consultare , într-un moment în care Bruxelles-ul înăsprește măsuri cu impact direct asupra companiilor chineze și importurilor, potrivit Global Times . Mesajul central al interacțiunilor recente, inclusiv la nivel ministerial, este că ambele părți caută să gestioneze tensiunile prin canale formale, chiar dacă presiunile comerciale rămân ridicate. În acest context, ministrul chinez de externe Wang Yi a discutat la Copenhaga cu regele Danemarcei, Frederik X, și cu ministrul danez de externe Lars Lokke Rasmussen, indicând disponibilitatea Chinei de a extinde cooperarea în domenii precum economia verde, inovarea și inteligența artificială, dar și schimburile între oameni. Wang a reiterat, conform agenției Xinhua citate de publicație, că China și UE sunt „parteneri, nu rivali”, iar cooperarea ar trebui să rămână elementul definitoriu al relației. Mecanismul China–UE: întâlniri ministeriale regulate, canal pentru „managementul” tensiunilor Piesa cu greutate operațională este confirmarea înființării oficiale a mecanismului de consultare China–UE pentru comerț și investiții , menționată într-o declarație comună, urmată de prima reuniune la Bruxelles, coprezidată de ministrul chinez al comerțului Wang Wentao și comisarul european Maros Šefčovič. Ministerul Comerțului din China (MOFCOM) a precizat că platforma este una de schimb regulat, iar părțile au convenit să organizeze una până la două reuniuni ministeriale pe an . Pentru mediul de afaceri, miza este că un astfel de cadru poate reduce riscul de escaladare printr-un canal de negociere predictibil, chiar dacă nu garantează soluții rapide. Jian Junbo (Universitatea Fudan) descrie dialogul actual drept o formă de „management” pe fondul unor tensiuni structurale de durată, dar consideră pozitiv faptul că există voință de a discuta prin mecanisme bilaterale. Presiunea comercială europeană: de la tarife la bariere de reglementare Materialul notează că, în ultimii ani, abordarea europeană ar fi depășit barierele tarifare clasice, incluzând instrumente de reglementare și măsuri cu efect de limitare a accesului pe piață. Sunt enumerate, între altele, investigații care vizează entități chineze (în cazul Nuctech), Industrial Acceleration Act și propunerea de revizuire a Cybersecurity Act . Separat, publicația menționează că noi măsuri ale UE pentru protejarea industriei europene a oțelului și pentru limitarea coletelor mici din comerțul electronic au intrat în vigoare miercuri, Associated Press relatând că acestea vizează în esență firme și importuri din China. Semnale mixte: opinie publică mai deschisă, politică mai dură Global Times citează un sondaj realizat în iunie de Public First în 24 de state UE, preluat de Politico, potrivit căruia respondenții din opt țări ar înclina spre relații mai puternice cu China, nouă ar favoriza SUA, iar șapte ar fi împărțiți. În același sondaj, 43% dintre respondenți ar vedea China drept cel mai important partener comercial al Europei peste 10 ani, față de 27% care indică SUA. În lectura experților citați, această diferență între sentimentul public și linia unor politicieni europeni complică și mai mult relația: cooperare cerută de economie, dar contrabalansată de măsuri restrictive și de riscul ca disputele comerciale să fie „securitizate” (tratate ca probleme de securitate, nu de piață). Ce urmează Pe termen scurt, indicatorul practic va fi dacă mecanismul de consultare produce rezultate măsurabile în dosarele comerciale sensibile și dacă întâlnirile ministeriale convenite vor avea loc la ritmul anunțat. În paralel, rămâne de urmărit cum vor afecta noile măsuri europene sectoarele vizate și dacă dialogul formal va tempera tendința de a muta disputa din zona economică în cea politică și de reglementare. [...]
