Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare din Odesa cresc riscul de întreruperi logistice într-o zonă-cheie pentru exporturile Ucrainei, după ce Rusia a lovit peste noapte sudul regiunii, avariind și un spital și clădiri rezidențiale, potrivit Reuters.
Autoritățile ucrainene spun că atacul a vizat facilități de infrastructură portuară, fără a oferi detalii despre locații sau amploarea pagubelor. În același timp, guvernatorul regional Oleh Kiper a transmis pe Telegram că a fost distrus departamentul de primiri urgențe al unui spital din sudul regiunii Odesa, iar alte părți ale clădirii au fost grav avariate.
Kiper a precizat că, în momentul atacului, personalul medical și pacienții se aflau într-un adăpost, iar ulterior au fost mutați într-o altă unitate. Serviciile de urgență au raportat două persoane rănite în incendii izbucnite într-o zonă rezidențială și au publicat imagini cu clădiri cuprinse de flăcări și intervenția pompierilor.
Tot în regiune a fost înregistrat un incendiu la Rezervația Biosferei Dunării, a mai spus guvernatorul.
Regiunea Odesa găzduiește porturi maritime importante și porturi fluviale pe Dunăre și a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești în războiul care durează de peste patru ani. Lovirea infrastructurii portuare menține presiunea asupra operațiunilor logistice din sudul Ucrainei, într-un context în care porturile și rutele de transport rămân esențiale pentru fluxurile comerciale ale țării.
Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 171 de drone asupra Ucrainei de luni seara, iar apărarea antiaeriană ar fi doborât sau neutralizat 154 dintre ele.
Separat, oficiali locali au raportat că o altă combinație de atac cu drone și rachete în regiunea Sumî (nord-est) a ucis o persoană și a rănit alte două, provocând incendii de amploare într-o zonă rezidențială.
Recomandate
Atacurile cu drone lângă granița României au declanșat proceduri de alertare și intervenție aeriană în nordul județului Tulcea, inclusiv transmiterea unui mesaj RO-Alert și ridicarea de la sol a două aeronave F-16, potrivit Știrile Pro TV . Incidentul a avut loc miercuri dimineață, după ce Rusia a atacat cu drone obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în zona localității Ismail, foarte aproape de frontiera fluvială cu România. Conform informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN), două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană au decolat în jurul orei 01:10 de la Baza 86 Aeriană Fetești . La scurt timp, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 01:12 a fost transmis mesajul RO-Alert. Ce au indicat monitorizările și ce au raportat piloții Radarele de la sol au urmărit două grupuri de drone, formate din șapte, respectiv opt aparate, care au lovit localitatea Ismail, pe teritoriul Ucrainei. Piloții aeronavelor F-16 au raportat „multiple explozii” pe partea ucraineană a Dunării, în zona Ismail. MApN a precizat că nu au fost depistate semnale radar în spațiul aerian național, iar alerta aeriană a încetat la ora 02:40. Legătura cu aliații Ministerul Apărării mai arată că informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de aceste atacuri și că rămâne în contact permanent cu acestea. (Informațiile sunt atribuite MApN în materialul publicat de Știrile Pro TV.) [...]
Rusia își planifică pentru 2026 completarea efectivelor din Ucraina prin recrutarea a cel puțin 18.500 de combatanți străini , o mișcare care arată presiunea operațională generată de pierderile de pe front și nevoia Moscovei de a menține capacitatea de luptă fără o mobilizare internă suplimentară, potrivit Digi24 , care citează informații ale serviciilor de informații militare ucrainene (HUR) . Datele prezentate de HUR, preluate de Kyiv Independent , indică faptul că Rusia urmărește o strategie extinsă de atragere a „mii de combatanți” din afara țării, pe fondul creșterii pierderilor în războiul din Ucraina. Moscova ar recruta luptători străini încă din 2022, inclusiv sub pretextul unor salarii ridicate, beneficii și acordarea cetățeniei ruse, iar în unele cazuri ar fi fost documentate constrângeri și presiuni în procesul de recrutare. Țările vizate și țintele de pe linia frontului Raportul HUR, realizat în cadrul proiectului „Vreau să trăiesc” (linie telefonică ce încurajează predarea celor care luptă de partea Rusiei), susține că principalele ținte de recrutare ar fi cetățeni din Asia Centrală, inclusiv din: Kazahstan Kârgâzstan Uzbekistan Tadjikistan În plus, potrivit aceleiași evaluări, Rusia ar urma să intensifice recrutările și din alte state în curs de dezvoltare din Asia și Africa, cu accent pe: Bangladesh Ciad Sudan Burundi HUR mai afirmă că Moscova a stabilit obiective de mobilizare pentru ofițerii de recrutare, astfel încât luptătorii străini să reprezinte între 0,5% și 3,5% din efectivele de pe orice sector al liniei frontului, în funcție de regiune. Dimensiunea fenomenului și limitele verificării Potrivit Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, Ucraina a identificat 27.407 cetățeni străini care luptă pentru Rusia până la 30 martie, în creștere față de „peste 18.000” în noiembrie, recrutați din cel puțin 135 de țări. Aceeași instituție a precizat la începutul lunii martie că aproape jumătate dintre luptătorii străini identificați provin din Asia și că au fost depistați recruți inclusiv în state membre ale Uniunii Europene, între care Italia. Digi24 notează însă că amploarea completă a eforturilor de recrutare nu poate fi verificată independent. Ca reper, o investigație din aprilie 2025 a publicației ruse independente Important Stories ar fi identificat peste 1.500 de luptători străini din 48 de țări care s-au alăturat armatei ruse, iar ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiga a declarat în februarie că cel puțin 1.780 de cetățeni din diverse țări africane luptă pentru Rusia. Separat, Coreea de Nord este descrisă drept cel mai mare furnizor de trupe străine pentru efortul de război al Rusiei, după ce ar fi desfășurat anterior 12.000 de militari pentru sprijinirea unei contraofensive ruse în regiunea Kursk. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriei din Tuapse riscă să lovească direct industria petrolieră a Rusiei , într-un moment în care Ucraina spune că urmărește perturbarea economiei ruse, iar Kremlinul acuză efecte inclusiv asupra pieței globale a petrolului, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Președintele Vladimir Putin a susținut că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile din Rusia, invocând atacul cu drone asupra instalațiilor energetice din Tuapse și avertizând asupra unor posibile consecințe de mediu. Totuși, el a spus că guvernatorul regional i-a raportat de la fața locului că nu există „amenințări majore”. Armata ucraineană a confirmat atacul, descris ca parte a unei serii de lovituri menite să perturbe industria petrolieră și economia Rusiei, notează Reuters, citată de News.ro. În urma atacului de marți, la rafinărie a izbucnit un incendiu de proporții, iar autoritatea rusă de supraveghere a consumatorilor a recomandat populației să rămână în interior și să țină ferestrele închise. Efecte operaționale și riscuri de mediu în jurul rafinăriei Putin i-a cerut anterior ministrului pentru situațiile de urgență, Aleksandr Kurenkov, să meargă la Tuapse pentru coordonarea intervenției și gestionarea consecințelor. Șeful districtului Tuapse, Serghei Boiko, a cerut locuitorilor din apropierea rafinăriei să se evacueze într-o școală. Materialul indică și episoade anterioare care sugerează un impact operațional repetat: după un atac din 20 aprilie, ar fi căzut o „ploaie neagră” peste oraș și o stațiune balneară din zonă, lăsând reziduuri uleioase; rafinăria și-ar fi oprit producția pe 16 aprilie, din cauza daunelor provocate de drone în port, care ar fi făcut imposibilă expedierea petrolului; oficialii ruși au raportat că cel puțin trei persoane au fost ucise în diferite atacuri ucrainene, iar unul dintre atacuri ar fi dus la o scurgere de petrol în mare. Miza economică: exporturi, prețuri și „criza mondială a petrolului” Kremlinul a acuzat Ucraina că agravează „criza mondială a petrolului” prin atacarea unor depozite cu petrol destinat exportului. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, iar președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că exporturile rusești nu ar fi suficient de mari încât să influențeze prețurile globale. În același timp, pe rețelele sociale, unii locuitori din zonă au cerut explicații privind lipsa unei întăriri a apărării aeriene după un al treilea atac consecutiv. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că autoritățile „lucrează intens” pentru a combate atacurile cu drone. Rafinăria din Tuapse are o capacitate anuală de aproximativ 12 milioane de tone (circa 240.000 de barili pe zi) și produce, între altele, nafta, motorină și păcură, conform informațiilor citate în articol. [...]
Un nou șoc petrolier riscă să împingă până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în 2026 , pe fondul scumpirii energiei și al efectelor în lanț asupra alimentelor, potrivit unui raport al Băncii Mondiale prezentat de Antena 3 . Raportul leagă riscul de foamete de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi produs „cel mai mare șoc petrolier din istorie”. Banca Mondială estimează că deteriorarea infrastructurii energetice din regiune a scos de pe piață zece milioane de barili de petrol pe zi, alimentând o creștere a prețurilor la energie cu potențial de a reaprinde inflația globală, cu impact disproporționat asupra populației cu venituri mici. Efectul în lanț: energie mai scumpă, apoi alimente, apoi dobânzi Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill , descrie mecanismul prin care conflictul se transmite în economie: mai întâi prin energie, apoi prin alimente și, în final, prin inflație, care poate forța creșterea ratelor dobânzilor și scumpirea datoriei. „Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin creșterea prețurilor la energie, apoi prin creșterea prețurilor la alimente și, în final, prin inflație mai mare, ceea ce va duce la creșterea ratelor dobânzilor și va face datoria și mai scumpă.” Banca Mondială avertizează că prețurile alimentelor ar putea crește „brusc”, inclusiv din cauza perturbării aprovizionării cu îngrășăminte, pe fondul închiderii efective a strâmtorii Ormuz (rută maritimă esențială între Iran și Oman pentru fluxurile globale). În același context, șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat asupra unei posibile raționalizări a alimentelor, pe fondul problemelor de aprovizionare cu îngrășăminte, potrivit informațiilor citate în articol. Prognoze: petrol, energie, îngrășăminte și inflație în țările sărace În scenariul prezentat, Banca Mondială estimează: prețul petrolului Brent la o medie de 86 de dolari pe baril în acest an, față de 69 de dolari anul trecut; o creștere a prețurilor la energie cu 24% în acest an, cea mai mare de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022; o creștere a prețurilor îngrășămintelor cu 31% în 2026, pe fondul unei scumpiri cu 60% a ureei; inflație medie de 5,1% în cele mai sărace țări în acest an, cu un punct procentual peste nivelul anticipat înainte de izbucnirea războiului din Iran; pentru 2026, inflația ar urma să fie 3,6% (față de 4% prognozat în ianuarie). Pe piața petrolului, articolul notează că prețurile au urcat din nou peste 110 dolari pe baril, în creștere cu peste 50% față de nivelul de dinaintea conflictului, pe fondul lipsei de progrese către o pace durabilă între Statele Unite și Iran. Măsuri de raționalizare și riscul pentru economiile îndatorate Banca Mondială indică faptul că cele mai expuse sunt țările din Asia de Sud și Asia de Sud-Est, din cauza dependenței de produse de bază din Orientul Mijlociu și a efectelor blocajului din strâmtoarea Ormuz. Sunt menționate măsuri de raționalizare a energiei, precum restricții privind utilizarea aerului condiționat în Thailanda, sărbători legale miercurea în Sri Lanka și apelul autorităților din Vietnam către populație să folosească bicicleta sau transportul public. În paralel, date economice recente ar începe să arate impactul asupra costului vieții și în economiile bogate, alimentând speculații că băncile centrale ar putea majora dobânzile pentru a tempera scumpirile. O astfel de evoluție ar agrava presiunea asupra statelor mai sărace, prin creșterea costurilor de finanțare și scumpirea serviciului datoriei. În plan umanitar, articolul citează și un raport al ONU potrivit căruia numărul persoanelor aflate în cele mai grave stadii ale foamei acute a crescut de la 155.000 la 1,4 milioane între 2016 și 2024, în timp ce finanțarea umanitară pentru crizele alimentare a revenit la nivelul de acum aproape un deceniu. [...]
Administrația Trump își ridică miza față de Cuba, pe fondul acuzațiilor de spionaj la 90 de mile de SUA , după ce secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că Washingtonul nu va tolera prezența unor servicii de informații ale „puterilor adversare” pe insulă, potrivit Agerpres . Rubio a spus, într-un interviu acordat Fox News, că SUA nu vor permite „adversarilor” să desfășoare activități de spionaj sau să aibă baze militare la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de teritoriul american. Declarațiile vin într-un context în care Cuba a păstrat relații istorice cu puteri rivale ale SUA încă din Războiul Rece, când s-a aliat cu fosta Uniune Sovietică, iar după 1991 a menținut legături cu Rusia și și-a extins cooperarea cu China, inclusiv în domeniile economic și tehnologic. Presiune politică și măsuri deja în derulare În același interviu, Rubio a susținut că situația din Cuba s-ar putea îmbunătăți prin „reforme economice serioase”, însă nu și cu actuala conducere de la Havana, pe care a descris-o drept „incompetentă din punct de vedere economic”, referindu-se la președinția lui Miguel Díaz-Canel . Potrivit informațiilor citate, mesajul a fost făcut public în aceeași zi în care Senatul SUA a respins o propunere a democraților de a limita eventualele operațiuni militare pe care Donald Trump le-ar putea ordona împotriva Havanei. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Agerpres notează că, din ianuarie, administrația Trump și-a intensificat presiunea asupra Cubei prin impunerea unei blocade petroliere, iar Trump a sugerat în mai multe rânduri necesitatea unei schimbări de regim pe insulă. În material nu sunt oferite detalii despre pași concreți suplimentari sau un calendar al unor eventuale măsuri. [...]
Retragerea șefei interimare a misiunii SUA la Kiev adaugă incertitudine eforturilor de armistițiu : însărcinata cu afaceri Julie Davis își încheie mandatul după mai puțin de un an, într-un moment în care discuțiile mediate de Washington pentru încetarea focului au intrat într-o perioadă de stagnare, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat a anunțat că Davis se va retrage din funcție și va părăsi oficial Kievul în iunie 2026, urmând să se retragă din departament. Contextul este descris ca o „acalmie” a eforturilor SUA de a obține un armistițiu și de a pune capăt invaziei Rusiei. Dispute politice negate de Departamentul de Stat Financial Times a relatat, citând surse anonime, că Julie Davis ar fi fost frustrată de lipsa de sprijin a președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Departamentul de Stat a respins însă această interpretare, iar anunțul retragerii a fost prezentat de The Guardian. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a negat că demisia ar avea legătură cu divergențe cu Donald Trump: „Este fals să sugerăm că ambasadorul Davis demisionează «din cauza unor divergențe cu Donald Trump».” Ce rol avea Julie Davis și ce urmează Davis era cel mai înalt oficial al ambasadei SUA la Kiev în calitate de însărcinat cu afaceri, fără a fi ambasador confirmat de Senat. În paralel, ea este ambasador al SUA în Cipru din 2023, având un rol dublu pe durata misiunii din Ucraina. Ea a fost numită de administrația Trump în mai anul trecut, după demisia predecesoarei sale, Bridget Brink, diplomat de carieră. În plan politic, Mediafax notează că Trump a făcut presiuni asupra Kievului pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia, inclusiv sugerând că Ucraina ar putea ceda teritoriu pentru a obține un acord, însă discuțiile de încetare a focului „au stagnat în mare parte”, în condițiile în care Washingtonul și-a concentrat atenția asupra războiului din Iran. [...]
