Știri
Știri din categoria Externe
Atacul rusesc asupra navei „Golden Leo”, care transporta porumb, ridică din nou riscul de întreruperi pe ruta cerealelor din Marea Neagră, într-un moment în care Ucraina și Rusia își intensifică loviturile asupra porturilor și navelor comerciale, potrivit news.ro.
Un atac rusesc cu rachete asupra navei, în apropierea portului Odesa, a ucis 10 persoane, conform oficialilor ucraineni. Incidentul este descris drept cel mai sângeros dintr-o escaladare a violențelor care durează de câteva săptămâni în Marea Neagră, relatează Reuters.
Nava „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau și cu echipaj din India și Siria, a fost lovită duminică de trei rachete de croazieră, ceea ce a declanșat un incendiu, potrivit marinei ucrainene, care a comunicat pe Telegram. Un martor Reuters din Odesa a observat fum ridicându-se de la o navă aflată în larg, iar agenția a confirmat că era vorba de „Golden Leo”.
Autoritatea portuară ucraineană a anunțat că operațiunea de căutare și salvare a durat toată noaptea. Nouă membri ai echipajului și unul dintre piloții maritimi au fost uciși, iar opt dintre cei 17 membri ai echipajului au fost salvați.
Potrivit datelor LSEG citate în material, nava este deținută de Ocean Grace Shipping Ltd (Mumbai). Administratorul Friends Shipping Co SA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Nu a existat niciun comentariu public imediat din partea Moscovei cu privire la incident.
Separat, un nou atac rus asupra orașului-port Odesa a provocat luni moartea a trei persoane și rănirea altor trei, potrivit lui Serhii Lîsak, șeful administrației militare a orașului, care a spus că au fost vizate infrastructuri, fără alte detalii.
Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că forțele sale au lovit în timpul nopții rezervoare de combustibil din portul Odesa, potrivit Interfax.
Marea Neagră rămâne un punct sensibil al războiului, iar reluarea violențelor pe o rută importantă de transport maritim al cerealelor alimentează îngrijorări privind aprovizionarea, în condițiile în care ambele țări sunt exportatori majori.
În regiunea Odesa, atacurile rusești au ucis 28 de persoane în luna iulie, a declarat guvernatorul, conform materialului. În același timp, comercianți și analiști citați de Reuters afirmă că Ucraina și-a pierdut aproximativ o treime din capacitatea de export de cereale prin porturile de la Marea Neagră din cauza atacurilor cu rachete și drone.
Pe partea rusă, surse citate de Reuters spun că atacurile ucrainene au forțat Rusia să limiteze transportul maritim în Marea Azov, rută pe care se desfășoară aproximativ un sfert din exporturile sale de cereale.
Recomandate
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
Escaladarea atacurilor cu drone în Marea Neagră împinge navele comerciale spre soluții improvizate de protecție , de la plase metalice la recipiente cu apă și anvelope, pe una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume, potrivit Recorder . Petroliere și nave de marfă care tranzitează strâmtoarea Bosforului au fost surprinse echipate cu astfel de „blindaje” ad-hoc, pe fondul atacurilor tot mai frecvente cu drone rusești și ucrainene în Marea Neagră, conform experților în securitate și imaginilor video obținute de Reuters și preluate de publicație. Măsuri de avarie pentru un risc în creștere Un exemplu invocat este nava de marfă „Omskii-107”, sub pavilion rusesc, abandonată și cu puntea de comandă arsă complet, care a plutit în derivă din apele rusești până la o plajă din nordul Istanbulului, la est de Bosfor. În acest context, unele nave au început să-și adapteze fizic structura pentru a reduce efectele unui posibil impact: petrolierul „Caruzo” (pavilion Sierra Leone) a trecut pe 11 august cu recipiente cu apă atârnate în jurul pupa, aparent pentru a amortiza un atac și a proteja sala motoarelor; petrolierul „Khrizopraz” (pavilion rus) a tranzitat pe 27 august cu anvelope atârnate de-a lungul corpului navei; două petroliere, „Brisk” și „Integrator”, au fost văzute luna trecută cu plase de protecție de tip „cope cages” (structuri tip grilaj/plasă menite să oprească sau să detoneze prematur drone explozive înainte de a lovi suprastructura). Cât ajută improvizațiile și unde se opresc Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, spune că amploarea atacurilor asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare „a crescut brusc” și ar putea crește în continuare. „Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente.” Alți specialiști maritimi citați pun sub semnul întrebării capacitatea acestor măsuri de a opri drone navale rapide, controlate de la distanță, sau aeronave de atac cu încărcături explozive mari. Efecte în lanț: nave avariate, presiune diplomatică și blocaj pe cereale Publicația notează că mai multe nave, inclusiv vrachierul „Great Ocean” (pavilion liberian), au ajuns în ultimele săptămâni la Bosfor cu avarii grave, escortate de ambarcațiuni ale pazei de coastă. Turcia – ale cărei nave comerciale au fost ținta repetată a dronelor în Marea Neagră – l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei la Ankara după atacuri asupra a două nave în apropierea portului rus Tuapse; din partea Ucrainei nu a existat niciun comentariu, potrivit materialului. Pe fondul deteriorării securității maritime, președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, mai ales în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută cu Rusia și Ucraina, însă Rusia a transmis că nu vede motive pentru reluarea acordului privind cerealele din Marea Neagră. Acordul mediat de Turcia în iulie 2022 a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene, dar Rusia s-a retras în 2023, invocând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. Ranslem apreciază că situația este acum mai instabilă, iar o rezolvare ar necesita „măsuri mai ample în direcția păcii”. [...]
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
UE a deschis un pod aerian umanitar către Nepal , trimițând 82 de tone de materiale esențiale și alocând încă 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru răspunsul la criza provocată de inundații, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională: livrarea rapidă de provizii și finanțare către actorii locali care gestionează urgența. Primul zbor al podului aerian al UE a aterizat vineri în Nepal și a fost organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Finanțarea suplimentară de 500.000 de euro va fi canalizată prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, astfel încât echipele locale să poată acoperi nevoile urgente. Ce intră în sprijinul livrat prin mecanismele UE Separat de transportul principal, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit, prin mecanismul de protecție civilă al UE , echipamente de intervenție, între care: veste de salvare; truse de igienă și de bucătărie; pături; materiale medicale; echipamente de protecție; echipamente energetice de urgență. Context: sprijinul se adaugă unor alocări anterioare Noul pachet se adaugă ajutoarelor acordate anterior. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), pe lângă cele aproape 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. Mesajul Comisiei Europene Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib , a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru intervenție și reconstrucție. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați.” Coordonarea livrărilor este gestionată de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene, care funcționează permanent și intermediază sprijinul între statele participante, țara afectată și experții în protecție civilă și ajutor umanitar. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland/Malvine , într-o mișcare care poate crește riscul juridic și politic pentru companiile implicate în exploatări în zona arhipelagului disputat cu Marea Britanie, potrivit News . Președintele Javier Milei a invocat „vânturi favorabile” pentru revendicarea suveranității, pe fondul semnalelor venite dinspre Donald Trump privind o posibilă „revizuire” a neutralității SUA. Într-un discurs televizat, Milei a anunțat un proiect de lege pentru „înăsprirea sancțiunilor și a pedepselor împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul arhipelagului din Atlanticul de Sud, administrat de facto de Regatul Unit, dar revendicat de Argentina. De ce contează: risc de reglementare pentru investițiile în petrol și gaze Mesajul Buenos Aires vizează direct proiectele de explorare și exploatare din proximitatea insulelor, într-un moment în care Ministerul de Externe argentinian a condamnat un proiect de exploatare petrolieră al unei companii britanice în largul arhipelagului. În paralel, o asociație de veterani din Insulele Malvine și apărători ai mediului a intentat o acțiune în justiție pentru a bloca un proiect promovat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Pentru companii, semnalul este unul de înăsprire a cadrului punitiv invocat de Argentina pentru „operațiuni neautorizate”, ceea ce poate însemna costuri suplimentare, litigii și dificultăți de finanțare sau asigurare, chiar dacă Regatul Unit administrează efectiv teritoriul. Contextul diplomatic: SUA, între neutralitate și presiune asupra Londrei Anunțul lui Milei vine la patru zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude „revizuirea” poziției americane de neutralitate privind arhipelagul, fără să ofere detalii. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc administrarea de facto a insulelor de către Regatul Unit, dar nu se pronunță asupra suveranității „în sens strict”, subiectul fiind încadrat de o rezoluție ONU din 1965 care recunoaște existența diferendului și îndeamnă la o soluție pașnică. Milei a prezentat remarca lui Trump drept un semnal major pentru „cauza” argentiniană. „Vom mobiliza toate instrumentele statului - diplomatice, economice, judiciare - pentru a descuraja actorii statali şi nestatali care ne lezează suveranitatea.” Miza internă pentru Milei și linia dură pe suveranitate Potrivit politologului Tomas Mugica (Centrul de Studii Internaționale al Universității Catolice din Argentina), tema Falkland/Malvine poate fi pentru Milei „o oportunitate de a-și consolida poziția pe plan intern”, într-un moment în care popularitatea sa este în scădere de 3-4 luni, pe fondul austerității bugetare. Milei a reiterat poziția maximală a Buenos Aires, susținând că insulele „sunt argentiniene din punct de vedere istoric și juridic” și contestând dreptul la autodeterminare al celor aproximativ 3.500 de locuitori ai arhipelagului, pe care i-a descris drept „populație stabilită pe un teritoriu uzurpat”. În același timp, în Argentina există prudență privind efectele unei eventuale schimbări de poziție a SUA. Mugica apreciază că subiectul ar putea servi și ca instrument de presiune al lui Trump asupra Regatului Unit, inclusiv pe teme precum finanțarea NATO și colaborarea în războiul din Iran, în timp ce politologul Andrés Malamud avertizează că „Argentina este o piesă într-un joc de șah pe care alții îl joacă” (citat redat de AFP, potrivit News). [...]
Rusia își mută presiunea pe economie și apărare antiaeriană în timp ce încearcă să-și mascheze obiectivele reale privind „pacea”, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia principalele concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) pentru 3 septembrie 2026. În analiza ISW, Vladimir Putin este descris ca folosind „un limbaj contradictoriu” despre posibilitatea păcii în Ucraina, pentru a crea ambiguitate în jurul intențiilor Moscovei. În același timp, el ar continua să minimalizeze costurile economice și demografice ale războiului pentru populație, prezentând dificultățile persistente drept semne ale „rezilienței” și ale unei „stabilizări treptate” a economiei ruse. Un element cu relevanță operațională și economică este modul în care Kremlinul gestionează amenințarea dronelor ucrainene: ISW notează că Putin a încercat să arate că statul reacționează rapid, dar, concomitent, „deviază responsabilitatea” pentru asigurarea apărării antiaeriene către companii private. Dacă această abordare se consolidează, ea poate însemna costuri suplimentare transferate către mediul de afaceri și o presiune mai mare asupra infrastructurii critice și a lanțurilor logistice din Rusia. Lovituri ucrainene în Marea Neagră și presiune pe Flota rusă ISW consemnează că forțele ucrainene au executat un atac cu navă de suprafață fără pilot (USV) asupra portului Soci , ceea ce ar demonstra capacitatea Ucrainei de a lovi mai adânc pe coasta rusă a Mării Negre și de a restrânge suplimentar operațiunile Flotei ruse a Mării Negre. Potrivit aceleiași evaluări, loviturile susținute asupra navelor rusești arată că USV-urile și alte sisteme fără pilot rămân o amenințare semnificativă pentru activele navale ruse, chiar și după ce comanda navală rusă a retras unele nave din cartierul general al flotei din Sevastopol (Crimeea ocupată) către Novorossiisk (Krasnodar). Situația de pe front și atacuri aeriene Pe teren, ISW afirmă că forțele ucrainene au avansat recent în direcțiile Kupiansk, Novopavlivka și Oleksandrivka, în timp ce forțele ruse ar fi avansat în direcția Novopavlivka. În plan aerian, Rusia a lansat peste noapte 163 de drone împotriva Ucrainei, conform concluziilor sintetizate în material. Incident raportat în Rusia Evaluarea mai menționează că actori neidentificați ar fi încercat să-l asasineze pe comandantul Diviziei 22 Aviație Bombardament Greu (aviație cu rază lungă) a Forțelor Aerospațiale Ruse, general-maiorul Nikolai Varpahovici, în regiunea Saratov, pe 3 septembrie. ISW precizează că autorii sunt necunoscuți. [...]
