Știri
Știri din categoria Externe
Folosirea repetată a rachetei Oreșnik ridică miza operațională a atacurilor asupra Kievului, într-un nou val de lovituri care a vizat zeci de ținte și a produs victime, potrivit Libertatea. Rusia a utilizat pentru a treia oară de la începutul războiului această rachetă în noaptea de 24 mai, în cadrul unui atac descris de Forțele Armate Ucrainene ca fiind masiv.
Atacul a inclus, conform aceleiași surse, 90 de rachete, 600 de drone de atac și alte tipuri de armament, lovind 54 de locații. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat două decese și 69 de răniți, inclusiv copii; 36 de persoane au fost internate, iar restul au primit îngrijiri la fața locului, informații relatate de Meduza.
Cele mai mari distrugeri au fost raportate în districtul Șevcenkivske, unde stația de metrou Lukyanivska, centrul comercial Kvadrat și piața cu același nume au fost aproape complet distruse de incendii. În zonă se află și uzina militară Artem, menționată ca țintă frecventă a atacurilor rusești anterioare.
Au fost avariate și instituții culturale, între care Muzeul Național de Artă al Ucrainei, Muzeul Național de la Cernobîl și Casa Ucraineană, care găzduiește expoziția „Cernobîl: Adăpostul”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul de interne, Ihor Klîmenko, au vizitat Muzeul din Cernobîl pentru a evalua pagubele, iar clădirea Ministerului Afacerilor Externe ar fi suferit avarii minore.
Potrivit lui Yuriy Ignat, șeful departamentului de comunicații al Forțelor Aeriene Ucrainene, racheta Oreșnik ar fi fost lansată de pe poligonul Kapustin Yar și ar fi lovit o zonă din apropierea orașului Bila Țerkva, la aproximativ 80 de kilometri sud de Kiev. În regiune, o cooperativă și mai multe clădiri comerciale au fost avariate, conform declarațiilor lui Mykola Kalașnik, șeful administrației militare regionale Kiev.
Martorii au surprins imagini în care focosul rachetei balistice se separă în submuniții care cad la sol fără a exploda, ceea ce ar sugera că acestea ar putea fi neexplozive. Publicația notează că submunițiile ar fi fost dispersate în zona Bila Țerkva, unde se află complexul aerian de marfă „Gayok”.
Ministerul rus al Apărării a confirmat utilizarea rachetei Oreșnik, alături de Iskander, Kinjal și Țirkon, susținând că țintele au fost „facilități militare de comandă și control” și că atacurile reprezintă un răspuns la „atacurile teroriste ale Ucrainei asupra unor ținte civile” de pe teritoriul rus.
În acest context, Zelenski a reacționat într-un mesaj pe Telegram, indicând inclusiv lovituri asupra infrastructurii civile:
„Trei rachete ruseşti asupra unei infrastructuri de alimentare cu apă, o piaţă incendiată, zeci de clădiri rezidenţiale avariate, mai multe şcoli, iar el (preşedintele rus Vladimir Putin) şi-a lansat racheta Oreşnik împotriva Bila Ţerkva. Sunt chiar nebuni”.
Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a respins, totodată, acuzațiile Moscovei privind un atac asupra unui colegiu din Starobilsk, calificându-le drept „manipulatorii” și afirmând că ar fi fost vizată o unitate militară rusă din apropierea orașului.
Recomandate
Atacul combinat cu rachete și drone asupra Kievului a avariat infrastructură civilă și a rănit cel puțin cinci persoane , potrivit Mediafax . Loviturile din noaptea de sâmbătă spre duminică au vizat zone rezidențiale și au produs pagube în mai multe cartiere ale capitalei Ucrainei, amplificând presiunea operațională asupra orașului. Jurnaliști aflați la fața locului au relatat că au auzit o serie „masivă” de lovituri cu rachete în jurul orei 1:00, ora locală, și din nou la 3:00. În același interval, au fost emise alerte de raid aerian pentru toate regiunile Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că zeci de rachete se îndreptau spre capitală în jurul orei 00:30 (ora locală). Ulterior, au emis avertismente privind o posibilă lansare de către Rusia a unei rachete balistice cu rază medie de acțiune de tip Oreshnik, care ar fi vizat Ucraina la ora 00:55. Pagube în mai multe districte și infrastructură civilă afectată Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a raportat locuri de impact și avarii în mai multe districte, între care Obolon, Șevcenko, Holosiiv, Solomiansk, Desna, Darnîța, Dnipro și Podil. Oficialii au indicat că în oraș au fost raportate cel puțin cinci persoane rănite. Primarul Vitali Kliciko a declarat că în districtul Șevcenko fragmente de rachetă au căzut pe o clădire rezidențială de 24 de etaje. Resturi au fost semnalate și în apropierea unei zone „nerezidențiale”, precum și pe terenul unei școli. Potrivit lui Tkachenko, resturile au lovit și acoperișul unei clădiri înalte din Darnîța, iar locuințe au fost avariate în Solomiansk și Dnipro. În Obolon, două clădiri rezidențiale au raportat pagube după ce au fost lovite de proiectile rusești. În plus, au fost lovite o clădire de supermarket, un cămin, un garaj și mai multe depozite din diferite cartiere. Context: explozii raportate și în alte zone, pe fondul avertismentelor lui Zelenski În afara Kievului, au fost auzite explozii și în orașele Cerkasi și Kropivnîțki, precum și în regiunea Hmelnițki, în timpul atacului, potrivit postului public de televiziune Suspilne. Atacul are loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti un asalt mai amplu la nivel național, inclusiv cu posibila utilizare a rachetei Oreshnik. Informațiile disponibile nu includ, în acest stadiu, o evaluare completă a pagubelor sau un bilanț final al victimelor. [...]
UE pregătește noi discuții pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a calificat ultimele atacuri rusești asupra Ucrainei drept o „politică nesăbuită de risc nuclear”, potrivit Agerpres . Kallas a reacționat după bombardamentele ruse din noaptea de sâmbătă spre duminică, care au lovit zone rezidențiale din Kiev și au provocat un mort și 56 de răniți. Într-o postare pe X, ea a susținut că Rusia, „ajunsă într-un impas pe câmpul de luptă”, recurge la atacuri deliberate asupra centrelor orașelor, pe care le-a descris drept „acte de teroare abominabile” menite să ucidă cât mai mulți civili. Un element central al acuzațiilor îl reprezintă afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că atacurile au implicat o rachetă balistică Oreșnik cu rază intermediară de acțiune. Kallas a spus că folosirea unor astfel de sisteme, „concepute pentru a transporta ogive nucleare”, ar reprezenta „o tactică politică de intimidare” și o escaladare a riscului nuclear. Datele raportate de Forțele Aeriene Ucrainene Potrivit unui comunicat al Forțelor Aeriene Ucrainene, Rusia a folosit 690 de sisteme de atac aerian, inclusiv drone și rachete de diferite tipuri. Aceeași sursă a precizat că: 549 de drone au fost doborâte; 55 de rachete rusești au fost interceptate; Kievul a fost „ținta principală” a atacului. Ce urmează la nivelul UE Kaja Kallas a anunțat că miniștrii de externe ai Uniunii Europene vor discuta săptămâna viitoare, la reuniunea lor informală din Cipru, „cum să intensifice presiunea internațională asupra Rusiei”. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters și EFE. [...]
Confirmarea folosirii rachetelor hipersonice și balistice ridică miza operațională a apărării antiaeriene în Ucraina și în regiune , după ce Moscova a anunțat că a inclus astfel de arme într-un „atac masiv” asupra unor obiective militare ucrainene, potrivit Mediafax . Ministerul rus al Apărării a transmis duminică faptul că forțele armate ruse au lovit ținte din Ucraina folosind rachete balistice „Oreșnik”, rachete hipersonice „Kinjal” și rachete de croazieră „Țirkon”. Potrivit instituției, citate de agenția rusă Interfax, atacurile cu rachete și drone au vizat „obiective de comandă militară, baze aeriene și întreprinderi ale complexului militar-industrial” ucrainean. Într-o declarație citată de Mediafax, Ministerul Apărării de la Moscova a prezentat atacul drept un răspuns la lovituri ucrainene asupra unor obiective civile de pe teritoriul Rusiei. „Ca răspuns la atacurile Ucrainei asupra obiectivelor civile de pe teritoriul Rusiei, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un atac masiv cu rachete balistice «Oreșnik», rachete aerobalistice «Iskander», rachete hipersonice aerobalistice «Kinjal» și rachete de croazieră «Țirkon», precum și cu rachete de croazieră lansate din aer, de pe mare și de la sol și cu drone de atac” Instituția a susținut, de asemenea, că „țintele atacului au fost atinse, iar toate obiectivele desemnate au fost lovite”. Ce arme spune Rusia că a folosit și de ce contează operațional Mediafax notează că „Oreșnik” este descrisă de partea rusă ca o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, prezentată de Vladimir Putin în noiembrie 2024 drept un sistem hipersonic capabil să transporte focoase convenționale sau nucleare. Conform declarațiilor oficiale ruse, racheta ar putea atinge viteze de până la Mach 10 și ar avea capacitatea de a lovi ținte de pe întreg teritoriul Europei. Tot potrivit datelor oficiale ruse citate în articol: „Kinjal” este o rachetă hipersonică lansată din aer, cu rază de peste 2.000 km; „Țirkon” este o rachetă hipersonică navală, cu rază de peste 1.000 km și viteză de până la Mach 10. Rusia susține că aceste arme pot depăși sistemele actuale de apărare antiaeriană și antirachetă, ceea ce, în plan operațional, complică interceptarea și crește presiunea asupra infrastructurii militare vizate. Contextul atacului și reacțiile părții ucrainene Anunțul Moscovei vine după atacul din noaptea de sâmbătă spre duminică asupra Ucrainei, despre care autoritățile de la Kiev au spus că a implicat zeci de rachete și sute de drone. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmase anterior că Rusia ar fi utilizat racheta „Oreșnik” în atacul asupra regiunii Kiev și a orașului Bila Țerkva, conform informațiilor preluate de Mediafax. În materialul publicat de G4Media se menționează, separat, că autoritățile de la Kiev au indicat lovirea unor ținte civile și victime în rândul populației din Kiev. [...]
Lovirea infrastructurii de apă în Ucraina ridică riscuri operaționale majore pentru marile orașe , după ce Rusia a lansat în noaptea de 24 mai unul dintre cele mai violente atacuri aeriene de la începutul războiului, cu sute de drone și zeci de rachete, potrivit Adevărul . Țintele au inclus centrul istoric al Kievului, iar clădirea Ministerului de Externe al Ucrainei a fost avariată pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial. Atacul a vizat mai multe regiuni, între care Kiev, Cerkasî, Harkov, Odesa, Poltava, Sumî și Jîtomîr. Autoritățile ucrainene susțin că Rusia a folosit aproximativ 600 de drone (Shahed, Gerbera, Italmass și Parodia) și zeci de rachete balistice și de croazieră, inclusiv Kinjal, Kalibr, Iskander-M și Zircon. Forțele ucrainene de apărare aeriană au interceptat 55 de rachete și 549 de drone, însă mai multe proiectile au lovit infrastructură critică și zone rezidențiale. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat peste 80 de răniți și două decese în capitală; la Kiev, 56 de persoane au fost rănite. Zelenski a confirmat și lovirea unui obiectiv din Bila Țerkva cu o rachetă balistică de rază medie „Oreșnik”. Ținta cu impact sistemic: alimentarea cu apă Zelenski a spus că armata rusă a lansat trei rachete asupra unui obiectiv strategic din sistemul de alimentare cu apă al Ucrainei, un tip de lovitură care poate produce efecte în lanț în marile aglomerări urbane. Roman Ianenko, președintele organizației Carbon Free Ukraine, a avertizat că întreruperea apei poate declanșa un „efect de domino” cu impact asupra întregii societăți. „Apa nu este doar o utilitate. Este baza funcționării civilizației într-un oraș modern.” Reacții și solicitări: apărare antiaeriană și sprijin economic Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat că exploziile s-au produs în imediata apropiere a sediului MAE și a acuzat Moscova că a vizat „centrul vechii Rusii kievene”. „Privind ferestrele sparte în această dimineață, pot spune cu toată convingerea, în numele întregii echipe diplomatice: teroriștii ruși nu ne vor opri.” Într-un mesaj pe platforma X, Sibiha a calificat atacurile drept semn al „disperării” Kremlinului și a cerut partenerilor occidentali intensificarea sprijinului, inclusiv: noi sisteme de apărare antiaeriană; investiții în industria de apărare ucraineană; utilizarea activelor rusești înghețate; restricții suplimentare împotriva militarilor ruși; accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Atacul a fost condamnat și de premierul Canadei, Mark Carney, care a spus că bombardamentele rusești „nu schimbă faptul că Rusia pierde acest război” și că Ottawa va continua să lucreze cu partenerii internaționali pentru o „pace justă și durabilă pentru Ucraina și Europa”. [...]
Un nou atac aerian masiv asupra Kievului a ridicat din nou riscul operațional pentru capitala Ucrainei , după ce Rusia a bombardat orașul în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu cel puțin un mort și peste 20 de răniți, potrivit Antena 3 . Loviturile vin la câteva zile după un atac ucrainean asupra unui liceu dintr-o regiune ocupată de Rusia, pentru care Vladimir Putin promisese un răspuns militar. Raidul asupra capitalei ucrainene a implicat „zeci” de rachete balistice, rachete de croazieră și drone, conform informațiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a transmis pe Telegram că dintre cei 21 de răniți, 13 au fost spitalizați, iar trei sunt în stare gravă. Potrivit primarului, o școală a fost lovită în districtul Șevcenkivski, iar o lovitură în apropierea unei alte școli a blocat intrarea într-un adăpost în care se refugiaseră locuitori. Avertismente prealabile și alertă aeriană la nivel național Cu câteva ore înainte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Ambasada SUA la Kiev își exprimaseră îngrijorarea privind un atac rusesc iminent. Zelenski a avertizat că există semne de pregătiri pentru un atac „combinat” asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, menționând și racheta Oreșnik, și a cerut populației să se adăpostească în caz de alertă. Ambasada SUA a anunțat, la rândul ei, că a primit informații despre un „atac aerian potențial semnificativ” care ar putea avea loc „în orice moment”, potrivit unei declarații publicate pe site-ul instituției. Ulterior, o alertă de raid aerian a fost declanșată în toată Ucraina. În centrul țării, loviturile aeriene rusești au rănit cel puțin șapte persoane în regiunea Dnipropetrovsk și 11 în regiunea Cerkașî, potrivit autorităților regionale. Contextul escaladării: promisiunea de „răspuns” a Moscovei Atacul asupra Kievului are loc după ce Putin a promis un răspuns militar în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei, care a vizat clădirea unei unități de învățământ din Starobilsk, în regiunea Lugansk, teritoriu ocupat de Rusia. Conform materialului, acel atac a ucis cel puțin 18 oameni și a rănit peste 40. Kievul a negat că ar fi vizat obiective civile și a susținut că a lovit o unitate de drone rusești staționată în regiune. Ce semnal transmite folosirea Oreșnik În același context, articolul amintește că Rusia a desfășurat anul trecut racheta hipersonică Oreșnik, cu capacitate nucleară, în Belarus, stat aliat al Moscovei, care se învecinează cu Polonia, Lituania și Letonia (state NATO și UE), precum și cu Ucraina. Potrivit informațiilor citate, Rusia ar fi folosit Oreșnik de două ori de la începutul invaziei: în noiembrie 2024 împotriva unei uzine militare și în ianuarie 2026 împotriva unei fabrici de avioane din vestul Ucrainei, în apropierea granițelor NATO, în ambele cazuri fără focoase nucleare. [...]
Ucraina a continuat să lovească infrastructura petrolieră rusă și ținte militare, profitând de slăbirea apărării antiaeriene ruse , în timp ce pe front a fost raportat un contraatac mecanizat care ar fi împins linia de contact în direcția Borova, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) pentru 23 mai 2026. Miza imediată este una operațională: campania de lovituri la distanță urmărește să pună presiune pe capacitatea Rusiei de a-și proteja obiectivele critice și de a susține efortul de război, în condițiile în care ISW notează că apărarea aeriană rusă ar fi „degradată și suprasolicitată”. În noaptea de 22 spre 23 mai, Ucraina ar fi vizat infrastructură petrolieră din Rusia și active militare. Ce spune ISW despre evoluțiile de pe front În evaluarea citată, ISW consemnează că forțele ucrainene ar fi executat un contraatac mecanizat în direcția Borova, care „posibil” a pătruns până la cinci kilometri în dispozitivul defensiv rus. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre localizarea exactă sau despre confirmări independente ale distanței. Totodată, ISW mai menționează că forțele ucrainene au avansat în direcțiile Borova și Hulyaipole. Riscul unei lovituri combinate asupra Kievului Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat, potrivit aceleiași evaluări, că Rusia pregătește o lovitură combinată asupra orașului Kiev, care ar putea include rachete balistice cu rază intermediară Oreshnik (IRBM – rachete balistice cu rază intermediară). Atacuri cu drone peste noapte ISW mai notează că forțele ruse au lansat 124 de drone către Ucraina peste noapte. Materialul preluat de Kyiv Post nu detaliază câte au fost interceptate sau ce pagube au rezultat. [...]
