Știri
Știri din categoria Externe
Folosirea repetată a rachetei Oreșnik ridică miza operațională a atacurilor asupra Kievului, într-un nou val de lovituri care a vizat zeci de ținte și a produs victime, potrivit Libertatea. Rusia a utilizat pentru a treia oară de la începutul războiului această rachetă în noaptea de 24 mai, în cadrul unui atac descris de Forțele Armate Ucrainene ca fiind masiv.
Atacul a inclus, conform aceleiași surse, 90 de rachete, 600 de drone de atac și alte tipuri de armament, lovind 54 de locații. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat două decese și 69 de răniți, inclusiv copii; 36 de persoane au fost internate, iar restul au primit îngrijiri la fața locului, informații relatate de Meduza.
Cele mai mari distrugeri au fost raportate în districtul Șevcenkivske, unde stația de metrou Lukyanivska, centrul comercial Kvadrat și piața cu același nume au fost aproape complet distruse de incendii. În zonă se află și uzina militară Artem, menționată ca țintă frecventă a atacurilor rusești anterioare.
Au fost avariate și instituții culturale, între care Muzeul Național de Artă al Ucrainei, Muzeul Național de la Cernobîl și Casa Ucraineană, care găzduiește expoziția „Cernobîl: Adăpostul”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul de interne, Ihor Klîmenko, au vizitat Muzeul din Cernobîl pentru a evalua pagubele, iar clădirea Ministerului Afacerilor Externe ar fi suferit avarii minore.
Potrivit lui Yuriy Ignat, șeful departamentului de comunicații al Forțelor Aeriene Ucrainene, racheta Oreșnik ar fi fost lansată de pe poligonul Kapustin Yar și ar fi lovit o zonă din apropierea orașului Bila Țerkva, la aproximativ 80 de kilometri sud de Kiev. În regiune, o cooperativă și mai multe clădiri comerciale au fost avariate, conform declarațiilor lui Mykola Kalașnik, șeful administrației militare regionale Kiev.
Martorii au surprins imagini în care focosul rachetei balistice se separă în submuniții care cad la sol fără a exploda, ceea ce ar sugera că acestea ar putea fi neexplozive. Publicația notează că submunițiile ar fi fost dispersate în zona Bila Țerkva, unde se află complexul aerian de marfă „Gayok”.
Ministerul rus al Apărării a confirmat utilizarea rachetei Oreșnik, alături de Iskander, Kinjal și Țirkon, susținând că țintele au fost „facilități militare de comandă și control” și că atacurile reprezintă un răspuns la „atacurile teroriste ale Ucrainei asupra unor ținte civile” de pe teritoriul rus.
În acest context, Zelenski a reacționat într-un mesaj pe Telegram, indicând inclusiv lovituri asupra infrastructurii civile:
„Trei rachete ruseşti asupra unei infrastructuri de alimentare cu apă, o piaţă incendiată, zeci de clădiri rezidenţiale avariate, mai multe şcoli, iar el (preşedintele rus Vladimir Putin) şi-a lansat racheta Oreşnik împotriva Bila Ţerkva. Sunt chiar nebuni”.
Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a respins, totodată, acuzațiile Moscovei privind un atac asupra unui colegiu din Starobilsk, calificându-le drept „manipulatorii” și afirmând că ar fi fost vizată o unitate militară rusă din apropierea orașului.
Recomandate
SUA își testează din nou canalul de negociere cu Rusia prin trimiterea emisarului special Steve Witkoff la Sankt Petersburg, într-un moment în care președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski cere o întâlnire trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit Daily Mail . Zelenski a spus, într-o conferință de presă după o întâlnire pe care a descris-o drept „constructivă” cu Witkoff în Norvegia, că a fost discutată posibilitatea unei reuniuni „în trei”, pentru a aborda „chestiuni pe care doar liderii le pot rezolva”. Liderul ucrainean a adăugat că Witkoff urma să meargă în Rusia „a doua zi”, pentru a vedea „ce are de spus Putin”. Întâlnirea Zelenski–Witkoff a fost găzduită de Norvegia și Finlanda, în cadrul eforturilor de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Un oficial american a caracterizat discuțiile drept „foarte productive și constructive” și a vorbit despre o „aliniere puternică la nivel de lucru” între SUA, Ucraina și Europa privind „pașii următori”. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat că s-a făcut „progres real” pe propunerile de pace, fără să ofere detalii. Ce urmează: discuții la Sankt Petersburg, fără așteptări de „miracol” Witkoff a ajuns miercuri la Sankt Petersburg pentru a se întâlni cu lideri ruși, a face schimb de idei rezultate din reuniunea de la Oslo și a transmite propuneri din partea colegilor europeni și americani, mai notează publicația. În paralel, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova este dispusă să asculte noi propuneri americane privind Ucraina, dar nu se așteaptă la vreun „miracol” din partea Washingtonului. Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a spus că președintele rus îl va primi pe Witkoff la Palatul Konstantin din Sankt Petersburg, în prima parte a zilei de miercuri. Materialul indică faptul că aceste întâlniri sugerează o încercare de a da impuls eforturilor de pace conduse de SUA, la mai bine de patru ani și jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, însă fără indicii privind un progres iminent. Presiune politică de la Washington și o problemă operațională pentru Kiev La Casa Albă, Donald Trump a intensificat presiunea asupra lui Zelenski pentru a ajunge la un acord cu Rusia, pe fondul deteriorării relației dintre cei doi, potrivit relatării. Trump a spus că vrea ca Zelenski „să facă o înțelegere” și a invocat costuri ridicate pentru SUA, avertizând că, în lipsa unui acord, „va fi un lucru foarte rău”. Separat, Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou avertizări timpurii de la parteneri privind rachete rusești, după lovituri recente care, potrivit lui, ar fi avut loc fără notificare prealabilă. El a susținut că, timp de cel puțin o săptămână, țara sa nu ar fi primit avertizări timpurii despre rachete balistice îndreptate spre capitală, iar astfel de informații „salvează vieți” prin alertarea populației și oferirea de timp pentru interceptare. [...]
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
Volodîmîr Zelenski susține că Rusia a sprijinit direct Iranul cu drone și, probabil, cu informații satelitare , un semnal care complică orice încercare de „decuplare” a dosarelor Ucraina–Orientul Mijlociu în negocierile Washington–Moscova, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, la Oslo , într-o conferință de presă comună cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb. Zelenski a spus că Ucraina a identificat dovezi privind livrări de drone rusești către Iran și că suspectează că Moscova a oferit și sprijin de informații, inclusiv din sateliți. „Cred că Putin îi ajută pe iranieni și a ajutat, pentru că am văzut diferite detalii de la dronele pe care Rusia le-a livrat Iranului.” „Cred, de asemenea, că au împărtășit cu ei informații, adică de la sateliți și alte informații. Asta știm.” De ce contează: negocierile cu Moscova, sub presiunea „dosarului Iran” Intervenția lui Zelenski vine în contextul în care, notează publicația, la Washington cresc întrebările despre abordarea față de Rusia, mai ales după ce președintele Donald Trump a relaxat restricțiile privind exporturile energetice rusești, în timp ce urmărește un acord diplomatic pentru a opri războiul din Ucraina. În același timp, Zelenski a răspuns unei întrebări a postului norvegian NRK despre posibilitatea ca Vladimir Putin să folosească Iranul ca pârghie geopolitică în relația cu Trump. Liderul ucrainean a evitat să speculeze asupra intențiilor Kremlinului, dar a spus că, din perspectiva sa, „Rusia rămâne de partea iranienilor”. Ce elemente invocă Ucraina despre cooperarea Rusia–Iran Kyiv Post reamintește că Zelenski a avertizat și în martie, într-o postare pe X, că serviciile ucrainene ar fi obținut dovezi privind asistență de informații din partea Rusiei pentru Iran. Potrivit articolului, Ucraina a susținut ulterior că Moscova și-ar fi folosit capabilitățile de informații – inclusiv informații de semnal și informații electronice – pentru a sprijini Teheranul, cu efect de amplificare a instabilității în Orientul Mijlociu. Publicația mai arată că, în septembrie, a relatat despre ceea ce Ucraina descrie drept o rețea ruso-iraniană de recunoaștere, care ar fi implicat supraveghere prin satelit a unor instalații militare americane și ale statelor din Golf. În acest context, Zelenski a afirmat că, între 19 și 20 iulie, sateliți ruși ar fi monitorizat patru baze aeriene din Orientul Mijlociu: două în Bahrain, una în Iordania și una în Kuweit. Context: parteneriatul militar, tot mai „bidirecțional” Rusia și Iran și-au apropiat cooperarea militară după invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în februarie 2022. Iranul a furnizat Rusiei drone de atac Shahed, pe care Moscova ar fi ajuns ulterior să le producă și să le folosească pe scară largă împotriva orașelor și infrastructurii critice ucrainene. Articolul notează însă că evoluții recente sugerează că asistența militară ar curge tot mai mult în ambele direcții. În martie, Zelenski a declarat pentru CNN că Rusia ar furniza forțelor iraniene drone, pe fondul unor atacuri care implicau ținte americane și israeliene. Poziția lui Trump, în contrast cu avertismentele Kievului Pe 13 octombrie, Trump a spus că nu crede că Rusia sau China ajută semnificativ Iranul, deși, potrivit Kyiv Post, există rapoarte ale serviciilor de informații americane care indică faptul că Moscova ar fi oferit Teheranului informații militare și alte forme de sprijin. În lipsa unor detalii suplimentare prezentate public în material despre natura „dovezilor” invocate de Kiev, rămâne neclar ce elemente pot fi verificate independent în acest moment. Totuși, mesajul politic al Ucrainei este că relația Rusia–Iran nu poate fi tratată ca un subiect secundar în discuțiile despre Ucraina. [...]
Volodîmîr Zelenski a transmis că Ucraina nu acceptă negocieri despre viitorul ei fără Kiev , pe fondul discuțiilor vehiculate despre un posibil format Trump–Putin–Xi, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de reglementare și securitate: legitimitatea oricărui acord privind suveranitatea și arhitectura de securitate post-război este condiționată, în viziunea Kievului, de participarea directă a Ucrainei. Zelenski a vorbit marți, 20 octombrie, la o conferință de presă comună la Oslo , alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, răspunzând relatărilor că Donald Trump și Vladimir Putin ar lua în calcul un summit trilateral cu Xi Jinping, care ar putea include discuții despre încheierea războiului. Întrebat dacă o astfel de întâlnire ar fi acceptabilă sau legitimă, Zelenski a făcut distincția între o discuție între marile puteri și negocierile despre viitorul Ucrainei. „Dacă subiectul este despre Ucraina, viitorul nostru, poate fi acceptabil doar când suntem la masa negocierilor.” Context: semnalele de la Trump și reacția Kievului Declarațiile vin după ce Trump a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu Putin și Xi în China luna viitoare, posibil fără Zelenski, sugerând totodată că Ucraina ar trebui să aibă „pe altcineva” care să negocieze în numele ei. Conform aceluiași material, Trump a indicat că un eventual summit ar avea ca temă principală dezarmarea nucleară, dar ar putea aborda și războiul din Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, respinsese deja perspectiva ca cei trei lideri să discute viitorul Ucrainei fără Kiev, avertizând că o astfel de întâlnire l-ar încuraja pe Putin să continue războiul, nu să-l oprească. Ce se discută în paralel: garanții de securitate, sancțiuni și reconstrucție La Oslo, Zelenski s-a întâlnit și cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care urma să meargă miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatării oficiale a guvernului norvegian (link în materialul sursă), Witkoff ar urma să prezinte propuneri dezvoltate de reprezentanți ucraineni, americani și europeni, ca posibilă pregătire pentru negocieri „la nivel de lideri”. Temele acoperite la Oslo au inclus: garanții de securitate pentru Ucraina; chestiuni teritoriale; sancțiuni; reconstrucția postbelică; viitoarea ordine de securitate europeană. Støre a reafirmat poziția Norvegiei că Ucraina nu poate fi exclusă din deciziile despre propriul viitor. „Nu va exista nimic despre Ucraina fără Ucraina.” Zelenski a spus că discuțiile au avansat și pe zona garanțiilor de securitate post-război, inclusiv aranjamente „modelate” după prevederi de apărare colectivă similare NATO, menționând că mai multe propuneri au fost incluse într-un document de negociere pe care Witkoff îl va împărtăși părții ruse. Cooperare SUA–Ucraina: avertizare timpurie, Starlink și Patriot Zelenski a indicat și o îmbunătățire a comunicării cu oficiali americani, invocând o convorbire telefonică cu secretarul de stat Marco Rubio și „semnale pozitive” din partea SUA. Totodată, el a confirmat reluarea cooperării de informații privind lansările de rachete balistice rusești, după întreruperi recente care au alimentat îngrijorări la Kiev. Pe agenda discuțiilor cu Rubio au mai fost, potrivit declarațiilor lui Zelenski, două subiecte operaționale sensibile pentru apărarea Ucrainei: comunicațiile prin satelit Starlink și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. În acest cadru, Zelenski a avertizat că etapa următoare a negocierilor va fi „crucială”, iar Kievul așteaptă reacții după discuțiile emisarului american la Sankt Petersburg. [...]
Discuțiile Zelenski–emisarii lui Trump indică un posibil cadru de negociere, dar sub presiune politică americană , un semnal relevant pentru stabilitatea regională și pentru riscurile economice din proximitatea UE, potrivit Agerpres , care citează AFP. Întâlnirea de marți dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarii președintelui SUA, Donald Trump , ar fi dus la „progrese reciproce”, conform ambelor părți. În același timp, Trump își menține presiunea asupra lui Zelenski pentru a forța un acord cu Moscova, notează AFP. De ce contează: presiunea pentru un acord poate schimba rapid așteptările pieței Mesajul dublu – „progrese” în discuții, dar și presiune publică pentru accelerarea unui acord – sugerează că Washingtonul încearcă să împingă procesul într-o direcție mai rapidă, chiar dacă tensiunile persistă. Pentru mediul de afaceri european, inclusiv pentru România, orice schimbare de ritm în negocieri poate influența percepția de risc în regiune, cu efecte în lanț asupra costurilor de finanțare, investițiilor și logisticii. Ce informații lipsesc Materialul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că nu sunt accesibile detalii despre conținutul concret al „progreselor” invocate, calendarul următorilor pași sau eventuale condiții discutate cu partea ucraineană ori cu Rusia. [...]
SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]
