Știri
Știri din categoria Externe
România a primit avizul formal al Comitetului pentru Guvernanță Publică al OCDE, un nou pas în procesul de aderare la organizație, potrivit Știrile ProTV. Ministerul Justiției a anunțat că evaluarea a vizat cadrul legal, instituțional și politicile publice din domeniul guvernanței, precum și capacitatea administrativă a statului.
Analiza realizată de comitetul OCDE a urmărit progresele din ultimii ani privind modernizarea instrumentelor de politici publice, consolidarea arhitecturii instituționale și alinierea la standardele organizației. Procesul a fost coordonat de Secretariatul General al Guvernului, cu implicarea mai multor ministere și agenții, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe a asigurat coordonarea generală a aderării României la OCDE.
Potrivit Ministerului Justiției, printre măsurile adoptate pentru a răspunde recomandărilor OCDE se numără:
Autoritățile susțin că aceste reforme au vizat atât modernizarea legislației, cât și întărirea cooperării interinstituționale și a capacității administrative.
Avizul favorabil nu înseamnă finalizarea procesului de aderare, dar reprezintă o etapă esențială în parcursul României către statutul de membru al OCDE, organizație care reunește economii dezvoltate și stabilește standarde în domeniul politicilor publice și guvernanței.
Recomandate
Volodimir Zelenski cere o încetare completă a focului pe durata negocierilor și propune o întâlnire directă cu Vladimir Putin , potrivit Mediafax . Mesajul, transmis sub forma unei scrisori deschise, urmărește să lege orice discuție de oprirea totală a luptelor, ceea ce ar putea schimba temporar condițiile operaționale ale conflictului. Zelenski i-a adresat joi liderului rus o invitație la negocieri „față către față”, iar propunerea include un armistițiu complet pe durata discuțiilor. Informația este atribuită de Mediafax postului Sky News. Ce propune concret Kievul În scrisoare, Zelenski afirmă că Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet dacă încep negocieri directe. El formulează explicit invitația la întâlnire și condiționează deznodământul de oprirea războiului. „Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun o întâlnire.” „Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet pe durata negocierilor.” Contextul militar din teren Mediafax reamintește că invazia Rusiei în Ucraina continuă din februarie 2022, iar tensiunile recente au crescut pe fondul intensificării ofensivei Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse, cu atacuri asupra unor obiective strategice, inclusiv baze militare și instalații petroliere. În paralel, Rusia a desfășurat atacuri mai ample asupra Kievului și a altor zone din Ucraina, folosind drone și rachete balistice. De ce contează: impact operațional imediat, dacă ar fi acceptat O „încetare totală a focului” pe durata negocierilor ar însemna, în practică, o pauză în operațiunile militare, cu efect direct asupra ritmului atacurilor și asupra riscurilor pentru infrastructură și populație. Materialul citat nu indică un răspuns al Kremlinului și nici un calendar al unor eventuale discuții. [...]
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea războiului din Ucraina pe administrația Trump , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru Kiev, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a susținut că ceea ce Moscova numea anterior „războiul lui Biden” ar fi devenit acum „războiul lui Trump”, interpretând declarațiile lui Rubio ca dovadă că linia SUA rămâne una de sprijin pentru Ucraina. Lavrov a fost citat de agenția de stat RIA, iar informațiile au fost relatate de Reuters. În același context, Lavrov a afirmat că luptele „s-ar fi încheiat deja” dacă Statele Unite ar fi încercat „cu adevărat” să găsească un acord de pace, fără ca materialul să ofere detalii despre ce condiții ar presupune un astfel de acord sau ce propuneri concrete ar fi pe masă. Ce semnal transmite Moscova și de ce contează Mesajul lui Lavrov urmărește să fixeze public ideea continuității politicii americane față de Ucraina, indiferent de schimbarea administrației de la Washington, și să transfere costul politic al războiului către SUA. În plan extern, această linie de comunicare poate fi folosită pentru a justifica prelungirea conflictului și pentru a contracara presiunea internațională privind negocierile. Declarațiile vin după ce Rubio a spus, într-o audiere în Senatul SUA, că vor apărea „destul de curând” informații despre un pachet de ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina, aprobat de Congres. Context: sprijinul SUA și diferențele față de Europa, în lectura lui Lavrov Lavrov a mai susținut că poziția exprimată de Rubio ar arăta că „nu există diferențe fundamentale” între abordările Statelor Unite și ale țărilor europene în privința Ucrainei. În relatarea Digi24, această concluzie este prezentată ca parte a reacției Moscovei la mesajele publice ale Washingtonului. Articolul nu indică o schimbare de politică anunțată de SUA, ci reflectă modul în care Rusia încearcă să reîncadreze responsabilitatea politică pentru conflict, pe fondul discuțiilor despre continuarea sprijinului militar pentru Kiev. [...]
Uniunea Europeană alocă 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) armatei libaneze pentru a întări capacitatea statului de a-și impune monopolul asupra armelor , într-un demers menit să reducă influența Hezbollah, potrivit The Jerusalem Post . Decizia a fost agreată de Consiliul UE și este prezentată ca o măsură de sprijin pentru „consolidarea capacităților de apărare” ale Forțelor Armate Libaneze. În comunicatul citat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , susține că finanțarea ar urma să ajute statul libanez să-și reafirme „monopolul asupra armelor” și să dezarmeze actori non-statali precum Hezbollah. „Cea mai bună cale de a reduce amenințarea reprezentată de Hezbollah este să întărim statul libanez, să-i consolidăm instituțiile și să-i restabilim monopolul asupra folosirii forței.” Ce înseamnă finanțarea, în termeni operaționali și de influență Măsura este descrisă ca având obiective multiple: întărirea forțelor armate, „împuternicirea instituțiilor” și diminuarea influenței Hezbollah în țară. Articolul notează că această tranșă ridică sprijinul total al UE pentru Liban la 182 milioane euro (aprox. 910 milioane lei) până în prezent. Context: armistițiul propus și pozițiile părților În paralel, materialul relatează că SUA au anunțat miercuri că Libanul și Israelul ar fi fost de acord să implementeze un armistițiu, condiționat de încetarea focului de către Hezbollah și retragerea luptătorilor din sudul Libanului, în apropierea frontierei. Joi, Hezbollah a respins planul de încetare a focului, acuzând Israelul pentru continuarea loviturilor în sudul Libanului și afirmând că nu se va retrage din zonă. Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a calificat negocierile drept „rușinoase” și a descris declarația de la Washington ca „o foaie de parcurs pentru anihilarea unei părți a poporului libanez și înrobirea restului”, potrivit articolului. De cealaltă parte, un oficial israelian citat în material a spus că Hezbollah nu este parte a negocierilor și că Israelul, Libanul și SUA lucrează la implementarea unui armistițiu „pe baza înțelegerii” că Hezbollah va fi dezarmat, iar sudul Libanului va fi demilitarizat. [...]
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra logisticii și apărării ruse în teritoriile ocupate, vizând inclusiv o navă de patrulare din Crimeea și mai multe sisteme militare, potrivit Kyiv Post . Miza operațională este reducerea capacității Rusiei de a-și proteja infrastructura și de a-și susține aprovizionarea „mult în spatele liniei frontului”. Atacul din noaptea precedentă ar fi vizat o navă rusă de patrulare de tip Project 10410, clasa Svetlyak, staționată în Iurkîno, în estul Crimeei ocupate, a transmis pe Telegram comandantul Forțelor ucrainene ale sistemelor fără pilot, Robert „Madyar” Brovdi . Publicația notează că nava are aproape 50 de metri lungime și este destinată protecției porturilor și infrastructurii maritime, putând fi folosită și în misiuni de apărare antiaeriană și antisubmarin. În aceeași operațiune, Brovdi a raportat lovirea mai multor ținte militare și logistice, între care: un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S1 în Strîlkove (regiunea Herson); un sistem de radionavigație RSBN-4N în apropiere de Saki, în Crimeea; locomotive în Vladîslavivka și Rozdolne; transformatoare electrice în Bulavînske și Vuhlehirsk (în regiunea Donețk ocupată); rezervoare de stocare a combustibilului în Makiivka. De ce contează: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe apărarea antiaeriană Seria de ținte indică o strategie de a afecta simultan mobilitatea (locomotive), alimentarea cu energie (transformatoare), combustibilul (rezervoare) și protecția antiaeriană (Pantsir-S1), ceea ce poate complica atât transportul militar, cât și apărarea obiectivelor din spatele frontului. Kyiv Post plasează aceste lovituri în cadrul unei campanii ucrainene de degradare a logisticii, apărării aeriene și capabilităților navale ruse. Context: lovituri repetate asupra activelor navale ruse Operațiunea raportată vine după atacuri recente asupra unor obiective navale ruse, inclusiv: o lovire, pe 3 iunie, a infrastructurii militare din Kronstadt, lângă Sankt Petersburg, unde oficiali ucraineni au spus că a fost vizată și corveta „Boykiy”; un atac din 23 mai asupra bazei navale din Novorossiisk, care ar fi avariat fregata „Admiral Essen” și un aeroglisor cu rachete din Proiectul 1239 al Flotei ruse a Mării Negre. Informațiile despre țintele lovite provin din comunicarea comandantului ucrainean citat de publicație; materialul nu oferă o confirmare independentă a pagubelor. [...]
Germania menține controalele la frontierele interne , în ciuda solicitării Comisiei Europene de a le elimina treptat, pe motiv că verificările „sunt necesare” și „funcționează”, potrivit Antena 3 . Decizia prelungește, practic, o suspendare de facto a funcționării fără fricțiuni a Spațiului Schengen și menține costuri operaționale pentru transportatori și companii care depind de fluxuri rapide în interiorul UE. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a respins cererea Bruxelles-ului în marja reuniunii miniștrilor de interne ai UE, desfășurată joi la Luxemburg, dedicată pactului recent adoptat privind migrația. Oficialul a susținut că verificările la frontieră au rezultate măsurabile, invocând „numărul semnificativ de returnări”, migrația ilegală și destructurarea rețelelor de traficanți. „Numărul semnificativ de returnări, migrația ilegală, destructurarea rețelelor de traficanți – toate acestea arată cât de eficiente sunt aceste controale la frontieră și de aceea dorim să le continuăm”, a declarat el în fața jurnaliștilor. De ce insistă Comisia Europeană să fie ridicate controalele Comisia Europeană consideră că verificările la frontierele interne nu mai sunt justificate, argumentând că UE a adoptat reforme ample în politica de migrație. În acest context, sunt menționate planuri de accelerare a deportărilor și acorduri controversate pentru construirea de centre de detenție în afara UE. Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, a indicat că tendința este de scădere a cifrelor și că momentul ar fi potrivit pentru relaxare. „Cifrele scad. Suntem pe drumul cel bun. Reformele au fost adoptate. Frontierele externe sunt mai bine protejate. Regulamentul privind returnările a fost aprobat. Este momentul potrivit pentru a elimina treptat aceste controale la frontieră”. Câte state au controale interne și ce urmează În prezent, zece state membre mențin controale la frontierele interne, iar șapte dintre ele invocă migrația ca motiv. Comisia a cerut ridicarea treptată a controalelor pentru: Austria Danemarca Franța Germania Italia Olanda Slovenia Suedia O solicitare similară a fost adresată și Norvegiei (care nu este membră UE). Polonia este al zecelea stat cu astfel de controale, însă nu a primit o cerere de relaxare, conform informațiilor citate. Deși aceste măsuri au fost concepute ca temporare, în unele țări ele sunt în vigoare de ani de zile, ceea ce menține incertitudinea privind revenirea la un regim Schengen fără verificări sistematice pe rutele interne majore. Context: înăsprirea politicii de migrație în UE Articolul notează că statele membre și Parlamentul European au convenit asupra unei legi controversate pentru accelerarea returnării migranților fără drept de ședere legală, descrisă drept cel mai important viraj al politicii UE în ultimele decenii. Elementul central este posibilitatea înființării unor centre de deportare în afara UE („huburi de returnare”), pe baza unor acorduri cu țări terțe. Potrivit datelor oficiale citate, doar 29% dintre migranții fără drept de ședere legală în Europa părăsesc efectiv teritoriul UE. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au lovit infrastructură energetică și militară la Sankt Petersburg , chiar în debutul Forumului Economic Internațional SPIEF, un eveniment pe care Kremlinul îl folosește ca vitrină pentru a atrage investitori în pofida sancțiunilor, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că dronele au lovit terminalul petrolier din portul Sankt Petersburg și obiective militare din baza navală Kronstadt, care găzduiește principalele facilități ale flotei ruse din Marea Baltică. Zelenski a descris operațiunea drept un succes al unităților de drone și al serviciilor de informații ucrainene, subliniind că țintele erau la aproape 1.100 km de frontiera Ucrainei. Guvernatorul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat avarierea unor obiective de infrastructură, fără să ofere detalii despre amploarea pagubelor. El a precizat că au existat răniți, dar nu s-au înregistrat decese; în zona din jurul orașului, fragmente de drone au provocat și pagube minore unor locuințe. Potrivit comandantului trupelor ucrainene de drone, Robert Browdi, în urma atacului ar fi fost incendiată și corveta rusească „Boiki”. Presiune pe „vitrina economică” a Kremlinului Atacul a coincis cu deschiderea SPIEF, forum pe care Moscova îl prezintă drept dovadă că economia rusă funcționează în pofida sancțiunilor occidentale și a războiului din Ucraina. Kremlinul speră să atragă la eveniment investitori și reprezentanți ai mediului de afaceri din numeroase state, inclusiv din Occident. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a folosit atacul ca argument pentru continuarea războiului împotriva Ucrainei, afirmând că „operațiunea militară specială” trebuie continuată pentru a împiedica lovituri asupra teritoriului rus. În același timp, el a evitat să precizeze dacă Moscova pregătește represalii imediate, indicând că eventualele măsuri țin de competența Ministerului Apărării. Efecte regionale și extinderea riscurilor pentru transport și comerț Ecoul atacului s-a resimțit și în statele vecine: Estonia, Letonia și Finlanda au emis alerte aeriene, iar ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a anunțat ridicarea unor avioane de luptă pentru monitorizarea spațiului aerian, precizând că nicio dronă ucraineană nu a pătruns pe teritoriul Finlandei. În paralel, Ucraina a atacat și alte regiuni rusești. Ministerul Apărării de la Moscova susține că a interceptat 354 de drone, însă au fost raportate lovituri în mai multe zone: în regiunea Smolensk au murit doi angajați ai serviciilor de intervenție, iar în regiunea Donețk (anexată de Rusia) cel puțin șapte persoane și-au pierdut viața după ce o dronă a lovit un autobuz. Zelenski a confirmat și atacarea unei întreprinderi din regiunea Tambov implicate în producția de armament rusesc, despre care presa ucraineană și rusă ar fi relatat că produce inclusiv componente pentru tehnică de rachete. Un semnal suplimentar privind riscurile pentru transport și interese economice în regiune vine din Grecia: autoritățile au descoperit lângă insula turistică Lefkada o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu aproximativ 100 kg de explozibil, iar Atena a protestat oficial pe lângă Kiev. Potrivit unor surse din serviciile elene de securitate citate în material, drona ar putea avea legătură cu operațiuni împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru exportul petrolului în pofida sancțiunilor; dacă ipoteza se confirmă, ar însemna că acțiuni militare asociate războiului au ajuns și în bazinul Mării Mediterane. Grecia a avertizat că astfel de incidente pot pune în pericol siguranța navigației, populația civilă și interesele economice și așteaptă o poziție oficială din partea Kievului. [...]
