Știri
Știri din categoria Externe

Ironiile publice dintre lideri au devenit parte din „diplomația” de la vârf, iar episodul de la cina oficială de la Casa Albă arată cum mesajele politice sunt livrate și prin umor, pe fondul unor tensiuni reale în relația transatlantică, potrivit Digi24.
Regele Charles al III-lea l-a ironizat pe președintele american Donald Trump într-un discurs rostit marți, la o cină oficială la Casa Albă, făcând trimitere la o declarație anterioară a lui Trump despre rolul SUA în Al Doilea Război Mondial. Monarhul a întors replica, spunând că, „dacă nu am fi fost noi, dumneavoastră ați fi vorbit franceză”, conform France24.
În ianuarie, la reuniunea de la Davos, Trump afirmase că fără ajutorul Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial europenii „ar vorbi germană și puțină japoneză”. În discursul de la Casa Albă, regele a legat gluma de istoria colonială a Americii de Nord, unde puterile britanică și franceză s-au confruntat pentru controlul continentului înainte de independența SUA, „acum 250 de ani”, notează materialul.
Deși schimbul de replici a fost acid pe alocuri, Digi24 arată că atmosfera generală a rămas cordială, în condițiile în care cei doi au discutat despre „relația specială” dintre Londra și Washington, chiar dacă există tensiuni legate de războiul din Iran.
Regele a continuat cu o altă ironie, referindu-se la „reamenajările” din Aripa de Est a Casei Albe, despre care textul spune că Trump ar fi demolat-o pentru a construi o sală de bal „gigantică”, în valoare de 400 de milioane de dolari.
„Îmi pare rău să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, să reamenajăm Casa Albă în 1814”
Monarhul a făcut și o glumă despre „o îmbunătățire considerabilă față de Boston Tea Party”, episodul din 1773 când coloniștii au aruncat în mare încărcături de ceai britanic taxat.
În același registru de „diplomație prin simboluri”, regele i-a oferit lui Trump un cadou: clopotul submarinului britanic HMS Trump, lansat în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Gestul este prezentat ca parte a unei „ofensive de curtoazie” britanice, după ce Trump l-a criticat dur pe premierul Keir Starmer pentru refuzul de a oferi sprijin împotriva Iranului.
Trump, descris ca „fan înfocat” al familiei regale britanice, și-a orientat o parte din umor către politica internă americană. El l-a felicitat pe Charles pentru discursul ținut „în fața Congresului” și a remarcat că regele „a reușit să-i facă pe democrați să se ridice în picioare”, lucru pe care el spune că nu a reușit „niciodată” să-l facă.
Recomandate

Vizita de stat a regelui Charles la Washington a fost folosită ca exercițiu de „diplomație cu umor”, menit să întărească mesajul de continuitate al relației SUA–Marea Britanie, în pofida diferențelor politice dintre cele două capitale , potrivit Mediafax . La cina de stat de la Casa Albă, monarhul l-a ironizat pe Donald Trump spunând că, „fără britanici”, americanii „ar vorbi franceza”, o replică construită ca răspuns la o declarație anterioară a președintelui american despre rolul SUA în al Doilea Război Mondial. În discursul rostit în decorul somptuos al Casei Albe, Charles al III-lea a făcut aluzie la originea britanică și franceză a multor nume de locuri din Statele Unite, legată de colonizarea Americii de Nord de către cele două puteri rivale. Gluma a venit după ce Trump le spusese europenilor, la summitul de la Davos din ianuarie, că fără sprijinul american în război „ați vorbi germană și puțin japoneză”, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. „Ați afirmat recent, domnule președinte, că fără Statele Unite, țările europene ar vorbi germana. Îndrăznesc să spun că fără noi ați vorbi franceza?” Mesaje politice ambalate în replici Regele a continuat în aceeași notă, făcând o glumă despre „ajustările” Casei Albe legate de proiectul unei săli de bal susținut de Trump, pe care Mediafax îl descrie drept costisitor. „Regret să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, propriul nostru proiect imobiliar la Casa Albă în 1814.” Referința trimite la episodul din 1814, când soldații britanici au incendiat clădirea. Charles și-a tachinat și aliații, spunând că cina a fost „o îmbunătățire considerabilă față de Boston Tea Party ”, episodul din 1773 când coloniștii au aruncat în mare încărcături de ceai britanic puternic taxat. „Relația specială” și un cadou cu simbolistică militară În paralel cu schimbul de replici, cei doi au lăudat „relația specială” dintre Londra și Washington, în ciuda dezacordurilor privind acordul nuclear cu Iranul, notează Mediafax. Regele i-a oferit lui Trump un cadou: clopotul unei nave numite HMS Trump, un submarin britanic pus în funcțiune în 1944, prezentat ca simbol al istoriei comune și al cooperării viitoare. „Fie ca acesta să fie o mărturie a istoriei comune a națiunilor noastre și a viitorului lor luminos. Și dacă vreodată veți avea nevoie să ne contactați, vă rugăm să nu ezitați să ne sunați.” Trump a răspuns în registru similar, glumind pe seama adversarilor săi politici interni și felicitându-l pe Charles pentru discursul susținut în Congres, potrivit aceleiași relatări. [...]

Donald Trump a cerut pregătirea unei blocade prelungite împotriva Iranului, cu țintă directă pe exporturile de petrol , într-un moment în care discuțiile Washington–Teheran sunt blocate, potrivit Agerpres . Miza imediată este creșterea presiunii asupra economiei iraniene prin măsuri care ar afecta infrastructura portuară și, implicit, fluxurile comerciale. Într-un mesaj publicat pe Truth Social , Trump a transmis că iranienii „au interesul să devină inteligenți repede” și a susținut că Iranul „nu știe cum să semneze un acord non-nuclear”. Postarea a fost însoțită de un fotomontaj cu comentariul „S-a terminat cu rolul de băiat bun!”. Blocada, instrumentul preferat pentru a lovi economia și petrolul Cotidianul Wall Street Journal , citând responsabili americani, scrie că președintele SUA și-a însărcinat consilierii să pregătească o „blocadă prelungită” împotriva Iranului. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi spus într-o reuniune de criză, luni, că vrea să continue presiunile asupra economiei iraniene și a exporturilor sale de petrol prin blocarea infrastructurilor portuare iraniene. Aceiași responsabili, citați de Wall Street Journal, afirmă că Trump ar fi evaluat că alte opțiuni — reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict — ar implica riscuri mai mari decât menținerea blocadei. Strâmtoarea Ormuz și „pachetul” propus de Teheran Pe fondul acestui blocaj, SUA își exprimă scepticismul față de o nouă propunere a Teheranului privind deblocarea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind „cvasi-paralizată”. Potrivit unui articol de pe site-ul american Axios, preluat de agenția oficială iraniană Irna, propunerea ar viza redeschiderea strâmtorii și încheierea războiului, urmând ca dosarul nuclear să fie negociat ulterior. Pentru SUA și Israel, însă, subiectul nuclear rămâne central, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]

Administrația Trump își ridică miza față de Cuba, pe fondul acuzațiilor de spionaj la 90 de mile de SUA , după ce secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că Washingtonul nu va tolera prezența unor servicii de informații ale „puterilor adversare” pe insulă, potrivit Agerpres . Rubio a spus, într-un interviu acordat Fox News, că SUA nu vor permite „adversarilor” să desfășoare activități de spionaj sau să aibă baze militare la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de teritoriul american. Declarațiile vin într-un context în care Cuba a păstrat relații istorice cu puteri rivale ale SUA încă din Războiul Rece, când s-a aliat cu fosta Uniune Sovietică, iar după 1991 a menținut legături cu Rusia și și-a extins cooperarea cu China, inclusiv în domeniile economic și tehnologic. Presiune politică și măsuri deja în derulare În același interviu, Rubio a susținut că situația din Cuba s-ar putea îmbunătăți prin „reforme economice serioase”, însă nu și cu actuala conducere de la Havana, pe care a descris-o drept „incompetentă din punct de vedere economic”, referindu-se la președinția lui Miguel Díaz-Canel . Potrivit informațiilor citate, mesajul a fost făcut public în aceeași zi în care Senatul SUA a respins o propunere a democraților de a limita eventualele operațiuni militare pe care Donald Trump le-ar putea ordona împotriva Havanei. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Agerpres notează că, din ianuarie, administrația Trump și-a intensificat presiunea asupra Cubei prin impunerea unei blocade petroliere, iar Trump a sugerat în mai multe rânduri necesitatea unei schimbări de regim pe insulă. În material nu sunt oferite detalii despre pași concreți suplimentari sau un calendar al unor eventuale măsuri. [...]

Retragerea șefei interimare a misiunii SUA la Kiev adaugă incertitudine eforturilor de armistițiu : însărcinata cu afaceri Julie Davis își încheie mandatul după mai puțin de un an, într-un moment în care discuțiile mediate de Washington pentru încetarea focului au intrat într-o perioadă de stagnare, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat a anunțat că Davis se va retrage din funcție și va părăsi oficial Kievul în iunie 2026, urmând să se retragă din departament. Contextul este descris ca o „acalmie” a eforturilor SUA de a obține un armistițiu și de a pune capăt invaziei Rusiei. Dispute politice negate de Departamentul de Stat Financial Times a relatat, citând surse anonime, că Julie Davis ar fi fost frustrată de lipsa de sprijin a președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Departamentul de Stat a respins însă această interpretare, iar anunțul retragerii a fost prezentat de The Guardian. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a negat că demisia ar avea legătură cu divergențe cu Donald Trump: „Este fals să sugerăm că ambasadorul Davis demisionează «din cauza unor divergențe cu Donald Trump».” Ce rol avea Julie Davis și ce urmează Davis era cel mai înalt oficial al ambasadei SUA la Kiev în calitate de însărcinat cu afaceri, fără a fi ambasador confirmat de Senat. În paralel, ea este ambasador al SUA în Cipru din 2023, având un rol dublu pe durata misiunii din Ucraina. Ea a fost numită de administrația Trump în mai anul trecut, după demisia predecesoarei sale, Bridget Brink, diplomat de carieră. În plan politic, Mediafax notează că Trump a făcut presiuni asupra Kievului pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia, inclusiv sugerând că Ucraina ar putea ceda teritoriu pentru a obține un acord, însă discuțiile de încetare a focului „au stagnat în mare parte”, în condițiile în care Washingtonul și-a concentrat atenția asupra războiului din Iran. [...]

O statuie de aproape 7 metri a lui Donald Trump, acoperită cu aur, a fost instalată la Trump National Doral din Florida, într-un proiect finanțat din zona criptomonedelor, cu o notă de distanțare oficială a familiei Trump față de inițiativă , potrivit Mediafax . Statuia este din bronz și are un strat de aur. Îl prezintă pe președintele SUA în picioare, cu pumnul ridicat spre cer, într-o postură care amintește de o fotografie realizată imediat după tentativa de asasinat din 2024. Cine a realizat și cine a plătit Lucrarea a fost realizată de sculptorul Alan Cottrill , din Ohio. Finanțarea ar fi venit de la un grup de criptomonede numit $PATRIOT, care ar fi plătit aproximativ 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei), conform informațiilor citate de Mediafax din 9News . Deși statuia este expusă la clubul Doral, familia Trump a transmis că nu este implicată în afacerea $PATRIOT. Unde a fost amplasată și de ce contează Statuia a fost amplasată la Trump National Doral, unul dintre cluburile de golf ale lui Donald Trump. În contextul în care Doral este descris ca una dintre destinațiile de golf preferate ale președintelui SUA, instalarea unei astfel de lucrări într-o proprietate deținută de Trump aduce în prim-plan intersecția dintre imaginea publică, activele comerciale și inițiativele de finanțare asociate industriei cripto, chiar și atunci când există o delimitare formală de familie. [...]

Taiwanul devine testul de politică externă al summitului Trump–Xi , cu potențialul de a schimba – chiar și nuanțat – modul în care Washingtonul își formulează angajamentele de securitate în Asia, potrivit Reuters . Președintele american Donald Trump urmează să meargă la Beijing luna viitoare, iar liderul chinez Xi Jinping a transmis că Taiwanul va fi în fruntea agendei. Este o schimbare față de întâlnirea lor din Coreea de Sud de anul trecut, când Xi ar fi evitat deliberat subiectul, notează Reuters. Pentru Taipei, miza este dacă Trump – care și-a neliniștit partenerii printr-o abordare tranzacțională a alianțelor – ar putea „îndulci” sau reformula politica tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor concesii economice din partea Chinei, precum achiziții de aeronave sau produse agricole americane și relaxarea presiunilor economice. De ce contează: o schimbare de formulare poate schimba calculele Beijingului SUA urmează o „politică a unei singure Chine”, prin care nu ia oficial poziție asupra suveranității Taiwanului și doar recunoaște, fără a accepta, poziția Beijingului că insula îi aparține. Washingtonul spune că „nu sprijină” independența Taiwanului, dar îl ajută să-și mențină capacitatea de autoapărare. Experții citați de Reuters avertizează că și o modificare aparent minoră a limbajului american ar putea influența evaluarea Beijingului asupra determinării SUA de a continua sprijinul pentru insulă. Un astfel de semnal ar tulbura Taipei și ar redeschide întrebări despre angajamentele de securitate ale Washingtonului în Asia. Presiunea Chinei: cereri vechi, semnale noi înaintea vizitei Reuters arată că Xi i-a cerut în 2024 președintelui de atunci, Joe Biden, ca SUA să își schimbe formularea în „ne opunem independenței Taiwanului”, de la versiunea actuală. SUA au refuzat. Surse implicate în pregătirea vizitei lui Trump spun că, la nivel de lucru, China ar fi transmis constant semnale similare înaintea summitului, fără a oferi detalii, invocând confidențialitatea discuțiilor. Ministerul chinez de Externe și Departamentul de Stat al SUA nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Reacția Taiwanului și linia oficială a administrației Trump Oficialii taiwanezi spun că sunt în alertă. Un adjunct al ministrului din Consiliul pentru Afaceri Continentale, Shen Yu-chung, a declarat că Taiwanul va urmări dacă SUA își schimbă poziția privind Strâmtoarea Taiwan în urma întâlnirii și că Taipei va intensifica dialogul de politici cu Washingtonul. În același timp, oficiali ai administrației Trump au afirmat în mod repetat că nu există schimbări de politică privind Taiwanul și au condamnat presiunile Chinei asupra insulei. În privat, ei subliniază că Trump ar fi aprobat, în puțin peste un an din al doilea mandat, vânzări de armament către Taiwan mai mari decât cele aprobate de Biden pe durata întregii președinții, potrivit Reuters. Context militar și miza de securitate pentru SUA China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Ultimele exerciții militare în jurul insulei au avut loc la finalul lunii decembrie, după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei), cel mai mare de până acum, potrivit Reuters. Publicația mai notează că miza pentru SUA este ridicată și dintr-un motiv operațional: Washingtonul ar utiliza discret Taiwanul pentru stații radar avansate și puncte de ascultare amplasate în munți, orientate către China, conform unor surse de securitate. În perioada premergătoare summitului, principalul diplomat american în Taiwan, Raymond Greene, a oferit asigurări publice că angajamentele SUA – inclusiv cele din Taiwan Relations Act, care prevede vânzări de armament – rămân „de nezdruncinat”, mai arată Reuters. [...]