Știri
Știri din categoria Externe
Washington cere Beijingului să renunțe la amenințări și presiune militară asupra Taiwanului, într-un mesaj care leagă direct „descurajarea” (capacitatea de apărare) de șansele unui dialog politic mai stabil, potrivit The Jerusalem Post.
Raymond Greene, șeful American Institute in Taiwan (instituția care gestionează relațiile SUA–Taiwan în lipsa unor legături diplomatice oficiale), a spus că China ar trebui să vorbească cu liderii aleși ai insulei și să mențină canale deschise de comunicare cu toate partidele politice din Taiwan, pentru a evita „neînțelegerile” și a stabiliza relațiile de peste Strâmtoarea Taiwan.
„Ne așteptăm ca China să renunțe la amenințările împotriva Taiwanului sau la presiunea militară. Cred că acest lucru ar ajuta la reducerea tensiunilor.”
Greene a susținut, într-o emisiune politică taiwaneză, că sprijinul SUA pentru dialog nu exclude nevoia de descurajare militară. În logica diplomatului, o capacitate suficientă de descurajare ar crea condiții pentru un „dialog mai egal” și ar reduce riscul ca opțiunea militară să rămână pe masă.
El a rezumat opțiunile de rezolvare a diferențelor dintre cele două părți ca fiind: dialog, coerciție sau război, argumentând că întărirea descurajării ar putea elimina scenariul războiului.
Declarațiile vin pe fondul vizitei în China a unui lider al opoziției din Taiwan. În paralel, președintele Chinei, Xi Jinping, s-a întâlnit cu Cheng Li-wun, președinta Kuomintang (cel mai mare partid de opoziție din Taiwan), într-o vizită pe care aceasta a descris-o drept o „misiune de pace”.
În același timp, armata chineză continuă operațiuni zilnice în jurul Taiwanului, inclusiv pe durata prezenței lui Cheng în China, potrivit materialului.
Un element cu impact operațional și bugetar este faptul că opoziția taiwaneză, care deține majoritatea în parlament, a blocat planurile guvernului privind cheltuielile militare, inclusiv un buget special de apărare de 40 miliarde dolari (aprox. 184 miliarde lei) ce include prevederi pentru achiziții de armament din SUA, susținute de Washington.
Biroul pentru Afaceri Taiwaneze al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce insula sub control, în timp ce guvernul Taiwanului respinge pretențiile de suveranitate ale Chinei.
SUA rămân principalul furnizor de armament al Taiwanului și cel mai important susținător internațional al insulei, în pofida absenței relațiilor diplomatice formale.
Recomandate
China a anunțat 10 măsuri care relaxează parțial barierele comerciale și de mobilitate cu Taiwanul , într-o mișcare cu potențial impact economic direct (turism, transport aerian, vânzări de produse alimentare) și cu condiționări politice explicite, relatează Reuters . Pachetul vine la finalul vizitei în China a lui Cheng Li-wun , președinta Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan, care s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping și a discutat despre „nevoia de pace și reconciliere”. Ce include pachetul de „stimulente” și unde se vede miza economică Potrivit agenției oficiale Xinhua, China a prezentat 10 măsuri care vizează, între altele: relaxarea restricțiilor pentru turiști; reluarea integrală a zborurilor între cele două părți; permisiunea ca persoane din Shanghai și provincia Fujian să viziteze Taiwanul; facilitarea vânzărilor de produse alimentare și a produselor din pescuit, inclusiv printr-un mecanism care să „ușureze” standardele de inspecție; acceptarea difuzării în China a unor producții TV din Taiwan (drame, documentare, animație), cu condiția să aibă „orientare corectă”, „conținut sănătos” și „calitate ridicată”. În același set de măsuri, Xinhua menționează și „explorarea” unui mecanism de comunicare regulată între KMT și Partidul Comunist Chinez. Condiționarea politică și reacțiile din Taiwan Xinhua precizează că mecanismul privind standardele de inspecție pentru produse alimentare și pescărești ar urma să se bazeze pe fundamentul politic al „opunerii independenței Taiwanului”. Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan (instituția responsabilă de politica față de China) a transmis că așa-numitele „concesii unilaterale” ale Beijingului sunt „pastile otrăvite” ambalate ca „pachete-cadou generoase”. Autoritățile taiwaneze spun că susțin schimburi „sănătoase și ordonate” peste strâmtoare, dar fără precondiții sau obiective politice. KMT, în schimb, a salutat anunțul Chinei, descriindu-l drept un „cadou” pentru populația Taiwanului. Context: turismul și importurile, puncte de fricțiune după pandemie China refuză să discute cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”, în timp ce Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului asupra insulei guvernate democratic. Beijingul și Taipeiul se acuză reciproc pentru lipsa reluării turismului chinez la scară largă către Taiwan după pandemia de COVID-19. Taiwanul a reclamat anterior și restricții chineze la importurile unor produse agricole și acvatice, despre care spune că, în unele cazuri, au fost justificate prin motive nefondate legate de dăunători și boli. [...]
Donald Trump a transmis că rezultatul negocierilor cu Iranul nu este decisiv pentru SUA , susținând că „America câștigă” indiferent dacă se ajunge sau nu la un acord, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul, venit în plin proces de discuții „foarte intense”, ridică semne de întrebare asupra spațiului real de compromis și, implicit, asupra predictibilității unui dosar cu impact direct asupra riscurilor geopolitice din regiune. Trump a făcut declarațiile sâmbătă, în fața Casei Albe, în timp ce la Islamabad aveau loc discuții cu o delegație iraniană, la care participa și vicepreședintele JD Vance . Președintele american a insistat că, din perspectiva sa, miza unui acord este secundară. „Indiferent ce se va întâmpla, noi câștigăm. Fie că ajungem la un acord sau nu, pentru mine nu contează.” Ce spune Trump despre raportul de forțe și activele Iranului Întrebat despre perspectiva deblocării activelor Iranului, Trump a răspuns în termeni de victorie militară, afirmând că SUA „i-au învins militar” și că au distrus ambarcațiuni după ce, potrivit lui, iranienii „au aruncat câteva mine subacvatice”. În aceeași linie, a repetat că nu îl preocupă dacă se ajunge la o înțelegere. „Am învins complet acea țară, așa că să vedem ce se întâmplă. Poate că vor încheia un acord, poate că nu, mie nu-mi pasă. Din punctul de vedere al Americii, noi câștigăm.” Avertisment către China: „probleme mari” dacă livrează arme Iranului În același context, Trump a lansat și o amenințare la adresa Chinei, spunând că Beijingul va avea „probleme mari” dacă va livra arme Iranului. Materialul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete sau un calendar al unor decizii. În lipsa unor elemente suplimentare despre conținutul negocierilor, rămâne neclar ce concesii sunt discutate și care este următorul pas formal în dialogul SUA–Iran, dincolo de afirmația lui Trump că discuțiile sunt „foarte intense”. [...]
Beijingul pune pe masă un pachet de măsuri cu miză economică și de mobilitate peste Strâmtoarea Taiwan , care ar putea relansa fluxurile comerciale și de călătorii cu Taipeiul, dar a cărui aplicare depinde de cooperarea politică dintre Partidul Comunist Chinez (PCC) și opoziția taiwaneză Kuomintang (KMT), potrivit economica.net . Planul a fost prezentat de Biroul pentru afaceri taiwaneze al Comitetului Central al PCC și include zece măsuri care vizează extinderea schimburilor economice, sociale și culturale, precum și consolidarea mecanismelor de comunicare între PCC și KMT. Contextul imediat este întâlnirea de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și lidera opoziției taiwaneze Cheng Li-wun, președinta KMT. Ce se schimbă în practică: zboruri, turism și acces pe piață Printre inițiativele cu impact direct asupra mobilității și schimburilor se află reluarea zborurilor directe regulate peste Strâmtoarea Taiwan, inclusiv către orașe noi din China continentală. Pachetul include și măsuri de stimulare a călătoriilor, precum permiterea reluării călătoriilor individuale în Taiwan pentru locuitorii din Shanghai și din provincia Fujian. Pe zona de comerț și acces pe piață, planul prevede facilitarea intrării produselor agricole și piscicole taiwaneze pe piața continentală, simplificarea procesului de înregistrare pentru întreprinderile alimentare taiwaneze și promovarea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii taiwaneze în China. Integrare economică și infrastructură în proximitatea strâmtorii În domeniul economic, măsurile propuse includ crearea de noi piețe comerciale la scară mică, sprijinirea pescuitului taiwanez și dezvoltarea infrastructurii portuare. Un element cu potențial operațional semnificativ este intenția de a promova o integrare mai mare în zonele din apropierea strâmtorii, inclusiv aprovizionare comună cu apă, electricitate și gaze pentru insulele Kinmen și Matsu, precum și posibile conexiuni maritime cu Fujian. Pe componenta culturală, planul prevede extinderea distribuției producțiilor taiwaneze pe continent și încurajarea participării profesioniștilor taiwanezi în industria audiovizuală, inclusiv în formate digitale precum micro-dramele. De ce contează și care sunt limitele Autoritățile chineze susțin că măsurile urmăresc „promovarea dezvoltării pașnice a relațiilor” și îmbunătățirea bunăstării locuitorilor de pe ambele maluri ale strâmtorii. Totuși, implementarea depinde parțial de cooperarea dintre PCC și KMT, ceea ce introduce un grad de incertitudine asupra calendarului și amplitudinii efectelor economice. Anunțul vine după întâlnirea de vineri dintre liderii PCC și KMT, prima în aproape un deceniu, pe fondul creșterii presiunii militare chineze asupra insulei și al unei posibile vizite la Beijing a președintelui american Donald Trump în următoarele săptămâni. În plus, după venirea la putere a Partidului Democrat Progresist (DPP) în 2016, China a suspendat contactele oficiale cu guvernul de la Taipei și și-a intensificat presiunea politică, diplomatică și militară asupra Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său. [...]
Guvernul britanic pune 1 milion de lire pe masă pentru a pregăti reintroducerea vulturului auriu în Anglia , după ce un studiu de fezabilitate a concluzionat că există din nou habitat suficient pentru susținerea speciei, potrivit G4Media . Miza este una operațională și de politică publică: finanțarea ar urma să acopere pașii necesari unui program care poate începe chiar de anul viitor, dar cu rezultate vizibile abia pe termen lung. Vulturul auriu a dispărut practic din Anglia, iar în ultimii 150 de ani au fost observate doar câteva perechi. În material se arată că ultimul vultur auriu autohton ar fi murit în 2015, după ce a trăit singur în Lake District , iar declinul a fost pus în principal pe seama persecuției istorice din partea paznicilor de vânătoare și a fermierilor, care îl considerau o amenințare pentru miei și păsările de vânătoare. Ce spune studiul și cât ar putea dura Un studiu realizat de Forestry England a identificat opt potențiale „zone de recuperare”, considerate cele mai potrivite pentru revenirea speciei, în special în nordul Angliei. Documentul avertizează însă că ar putea trece mai mult de un deceniu până când populațiile reproducătoare se vor stabili. În paralel, vulturii aurii sunt observați ocazional în zone precum Northumberland, venind din sudul Scoției, unde există o populație în creștere. Cum ar arăta programul: eliberări de pui, din 2027 „cel mai devreme” Ca răspuns la concluziile studiului, secretarul pentru mediu, Emma Reynolds, a aprobat o finanțare suplimentară de 1 milion de lire sterline (aprox. 5,8 milioane lei) pentru recuperarea speciilor, cu scopul de a pregăti un program care ar putea include eliberarea unor pui de vultur auriu cu vârsta între șase și opt săptămâni „încă de anul viitor”. Reynolds a declarat: „Acest guvern se angajează să protejeze și să refacă fauna sălbatică autohtonă cea mai amenințată – iar asta include readucerea unor specii emblematice precum vulturul auriu. Susținuți de o finanțare guvernamentală de 1 milion de lire sterline, vom colabora cu partenerii și comunitățile pentru a face din vulturul auriu o prezență a peisajelor engleze din nou.” Context: fond mai larg și ținte legale până în 2030 și 2042 Finanțarea de 1 milion de lire face parte dintr-un fond de 60 de milioane de lire sterline (aprox. 348 milioane lei) pentru recuperarea speciilor, anunțat de Departamentul pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale (Defra) cu o săptămână înainte, potrivit articolului. În același cadru, Regatul Unit urmărește să îndeplinească obiective obligatorii din punct de vedere legal: stoparea declinului abundenței speciilor până în 2030 și reducerea riscului de dispariție a speciilor până în 2042, raportat la nivelurile din 2022. Mike Seddon, director executiv al Forestry England, spune că studiul de fezabilitate va ghida pașii următori împreună cu partenerii din Restoring Upland Nature și că finanțarea permite continuarea proiectului cu accent pe construirea sprijinului local și colaborarea cu comunitățile și administratorii de terenuri. În sudul Scoției, populațiile au ajuns la un nivel record în urma unui proiect de refacere, iar monitorizarea prin satelit ar indica faptul că unele păsări relocate au început deja să traverseze granița și să exploreze nordul Angliei; chiar și așa, stabilirea unor populații reproducătoare în Anglia rămâne un obiectiv de durată, nu un rezultat imediat. [...]
Armistițiul de Paște dintre Rusia și Ucraina pare să fi rămas, în practică, fără efect operațional , după ce armata ucraineană a raportat sute de încălcări la doar câteva ore de la intrarea lui în vigoare, inclusiv un atac cu dronă asupra unei ambulanțe, potrivit Antena 3 . În regiunea Sumî , o dronă rusească a lovit o ambulanță în noaptea de 12 aprilie, iar trei medici au fost răniți, au anunțat autoritățile locale citate de Kyiv Independent . Incidentul a avut loc în intervalul în care armistițiul de Paște ar fi trebuit să fie respectat. Ce spune armata ucraineană: 469 de încălcări după ora 16:00 Statul Major General al Ucrainei a transmis, într-un comunicat citat de Antena 3, că după ora 16:00 (momentul de la care armistițiul ar fi intrat în vigoare) au fost înregistrate 469 de încălcări. Acestea ar include: 22 de acțiuni de atac inamice; 153 de cazuri de bombardament; 19 atacuri cu drone kamikaze; 275 de atacuri cu drone. Tot potrivit Statului Major General, de la începutul zilei au fost raportate și 101 confruntări de-a lungul frontului. Acuzații reciproce și un armistițiu cu fereastră scurtă Armistițiul de Paște trebuia să fie în vigoare de la ora 16:00, pe 11 aprilie, până la sfârșitul zilei de 12 aprilie. Și autoritățile ruse au acuzat Ucraina de încălcarea armistițiului, susținând că atacuri cu drone ucrainene au vizat locații din regiunile Kursk și Belgorod și că cinci persoane au fost rănite. Contextul atacurilor asupra civililor În materialul citat, se menționează că Rusia atacă constant infrastructura civilă a Ucrainei, inclusiv clădiri rezidențiale și obiective energetice, în timp ce războiul continuă. Autoritățile locale au raportat, de asemenea, că cel puțin patru persoane au fost ucise și 38 rănite în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei din 10 aprilie, iar în Odesa trei persoane (inclusiv un copil) au fost ucise și 16 au fost rănite într-un atac din noaptea de 6 aprilie. [...]
Distrugerea deliberată a locuințelor din satele de frontieră din sudul Libanului riscă să transforme strămutarea într-un fenomen de durată , pe fondul unei tactici descrise de ONG-uri și academicieni drept „domicid”, potrivit Digi24 . Miza depășește distrugerile punctuale: dacă localități întregi devin nelocuibile, revenirea populației poate fi blocată pe termen lung, cu efecte directe asupra economiei locale și a coeziunii comunităților. O analiză publicată de The Guardian , citată în material, arată că armata israeliană ar fi distrus sate întregi în cadrul invaziei din sudul Libanului, minând locuințe cu explozibili și dărâmându-le prin detonări masive declanșate de la distanță. Sunt menționate trei localități de-a lungul frontierei Israel–Liban — Taybeh, Naqoura și Deir Seryan — iar presa libaneză ar fi raportat detonări masive și în alte sate de frontieră. De ce contează: revenirea acasă devine incertă Demolările ar fi avut loc după ce ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a cerut distrugerea „tuturor caselor” din satele de frontieră, „în conformitate cu modelul folosit în Rafah și Beit Hanoun din Gaza”, pentru a opri amenințările la adresa comunităților din nordul Israelului. În același context, articolul notează că armata israeliană a distrus 90% din locuințele din Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Israelul a declarat că va ocupa „vaste zone” din sudul Libanului, printr-o „zonă de securitate” până la râul Litani, și că persoanelor strămutate nu li se va permite să se întoarcă până când nu va fi garantată siguranța orașelor din nordul Israelului. Aceste poziții au alimentat îngrijorarea privind o strămutare pe termen lung. Acuzații de „domicid” și riscuri de încălcare a legilor războiului Tactica de distrugere în masă a locuințelor a fost descrisă de academicieni drept „domicid” — o strategie de distrugere sistematică a locuințelor civile pentru a face zone întregi nelocuibile, potrivit materialului. Armata israeliană susține că demolările vizează infrastructura Hezbollahului (tuneluri și instalații militare) pe care acuză gruparea că ar fi ascuns-o în locuințe civile. Grupuri pentru drepturile omului afirmă însă că detonările în masă de la distanță ar putea reprezenta o distrugere gratuită, adică o crimă de război, în condițiile în care legile războiului interzic distrugerea deliberată a locuințelor civile, cu excepția cazurilor justificate de necesitate militară legitimă. „Posibilitatea ca Hezbollah să utilizeze unele structuri civile din satele de frontieră ale Libanului în scopuri militare nu justifică distrugerea pe scară largă a satelor întregi de-a lungul frontierei”, a declarat Ramzi Kaiss, cercetător pentru Liban la Human Rights Watch . Impact local: afaceri și comunități „șterse” Materialul descrie și efectul economic imediat asupra comunităților: locuitori care își văd distruse magazinele și proprietăți construite în ani de muncă. Un exemplu este motelul Luna din Naqoura, ridicat în 2012, despre care proprietarul spune că ajungea vara la grad de ocupare de 100% și găzduia turiști străini, libanezi în vacanță și membri ai forțelor ONU aflați în permisie. În paralel, articolul subliniază rolul diasporei: familii împrăștiate în Australia, Africa și Europa, pentru care satele de frontieră rămăseseră un punct de întoarcere sezonieră. Dacă locuințele sunt rase, această „ancoră” dispare, iar revenirea devine, practic, imposibilă. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de evoluția situației de securitate și de modul în care vor fi evaluate demolările în raport cu dreptul internațional umanitar. În plan practic, dacă accesul persoanelor strămutate rămâne restricționat și localitățile sunt lăsate nelocuibile, sudul Libanului riscă o depopulare prelungită, cu pierderi economice locale și cu efecte sociale greu de reversat. [...]
