Știri
Știri din categoria Externe
Israelul a lovit cartierul general al Gardienilor Revoluției din Teheran, în a doua zi a campaniei militare comune cu Statele Unite împotriva Iranului, potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv The Times of Israel. Explozii puternice au zguduit centrul capitalei iraniene, unde au fost vizate sediile Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, instalații de securitate internă și infrastructura media de stat.
Armata israeliană a anunțat că peste 100 de avioane de luptă au participat la raiduri asupra a zeci de obiective, inclusiv unități de informații, forțe aeriene și structuri de securitate ale Gardienilor Revoluției. Potrivit declarațiilor oficiale, printre ținte s-a aflat și comandamentul Thar-Allah, responsabil de securitatea regiunii Teheran. Presa israeliană, inclusiv The Jerusalem Post, a relatat că atacurile au distrus centre operaționale considerate esențiale pentru aparatul de securitate al regimului.
Agențiile internaționale, între care Associated Press, au transmis că loviturile au afectat și zona televiziunii publice iraniene, întrerupând temporar transmisii în direct. Explozii au fost raportate în apropierea Pieței Azadi, a Stadionului Azadi și a Turnului Milad, iar străzile capitalei au rămas în mare parte pustii, în timp ce forțele paramilitare au instituit puncte de control.
Operațiunea face parte dintr-o campanie mai amplă, declanșată cu o zi înainte, care a vizat inițial sisteme de apărare antiaeriană și lansatoare de rachete, pentru a asigura superioritatea aeriană deasupra Iranului. În a doua fază, ofensiva s-a concentrat pe infrastructura centrală a regimului din Teheran.
Teheranul a anunțat represalii și a lansat rachete asupra Israelului și a unor state din Golf, extinzând conflictul la nivel regional. În paralel, Washingtonul a avertizat că va reacționa la orice nouă escaladare, în timp ce liderii regionali cer reținere pentru a evita o confruntare generalizată.
Lovirea directă a unor obiective-cheie din capitala iraniană marchează un nou prag în confruntarea dintre Israel și Iran și amplifică riscul unei destabilizări majore în Orientul Mijlociu.
Recomandate
La Teheran a fost instalată o conducere interimară după moartea ayatollahului Ali Khamenei , în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone în întreaga regiune, potrivit Știrile ProTV . Lovitura care l-a ucis pe liderul suprem, atribuită bombardamentelor americano-israeliene, a declanșat o nouă etapă a conflictului din Orientul Mijlociu. La Teheran a fost desemnat un consiliu interimar format din președintele Iranului, ministrul justiției și ayatollahul Ali Reza Arafi, în așteptarea alegerii unui succesor. Între timp, armata iraniană a amenințat cu „cele mai distrugătoare atacuri” asupra bazelor militare din zona Golfului. Israelul susține că în atacul asupra cartierului general al regimului au fost eliminați zeci de responsabili militari și de securitate, inclusiv șeful statului major, ministrul apărării și comandantul Gărzilor Revoluționare. Potrivit armatei israeliene, 40 de comandanți de rang înalt ar fi fost uciși într-un singur minut. Iranul a ripostat cu rachete și drone. În orășelul israelian Beit Shemesh, o rachetă care a trecut de sistemele de apărare a lovit un adăpost antiaerian, provocând moartea a cel puțin nouă persoane și rănirea altor peste 40. Alte atacuri au vizat Tel Aviv, unde două persoane au fost ucise și 20 rănite. Bahrain, Kuweit și Qatar au interceptat o parte dintre proiectile, însă au fost raportate victime și pagube materiale. Tensiunile s-au extins și în Pakistan, unde proteste pro-iraniene au degenerat în confruntări violente, soldate cu cel puțin nouă morți. În paralel, Comandamentul Central al Statelor Unite a confirmat primele pierderi americane: trei soldați uciși și cinci grav răniți. Analiști citați de presa internațională avertizează că există riscul ca Garda Revoluționară să preia controlul total al puterii, menținând un regim autoritar sub o nouă figură religioasă. În lipsa unei tranziții clare, conflictul riscă să se transforme într-o confruntare regională de amploare, cu implicații directe pentru securitatea statelor din Golf și a aliaților occidentali. [...]
Donald Trump afirmă că războiul din Iran ar putea dura aproximativ patru săptămâni , în timp ce operațiunile militare americane continuă „în plină forță”, potrivit relatărilor publicate de USA Today . Declarațiile vin în a doua zi a campaniei militare comune SUA–Israel, pe fondul intensificării confruntărilor și al creșterii numărului de victime. Într-un mesaj video distribuit pe rețeaua sa socială, Trump a confirmat moartea a trei militari americani și a avertizat că sunt posibile noi pierderi. „Operațiunile de luptă continuă în plină forță și vor continua până când toate obiectivele noastre vor fi atinse”, a transmis liderul american. Într-un interviu acordat presei britanice, acesta a precizat că durata estimată a campaniei este de „patru săptămâni sau mai puțin”. Operațiunea, denumită de Pentagon „Epic Fury” și de Israel „Roaring Lion”, a început în dimineața zilei de 28 februarie 2026 și a vizat centre de comandă, instalații de rachete balistice, sisteme de apărare antiaeriană și infrastructură navală iraniană. Oficialii americani susțin că au fost lovite sute de ținte strategice în primele 24 de ore. Teheranul a răspuns prin lansarea de rachete asupra Israelului și a unor baze americane din regiune, inclusiv în Bahrain și Qatar. Comandamentul Central al SUA a confirmat victime în rândul militarilor americani, în timp ce autoritățile iraniene au anunțat la rândul lor pierderi semnificative. Președintele american a avertizat Iranul să nu intensifice represaliile și a reiterat apelul la capitulare adresat forțelor iraniene, promițând „imunitate totală” celor care depun armele. În paralel, la Washington au apărut reacții critice din partea unor membri ai Congresului, care solicită dezbateri privind autoritatea executivă de a declanșa operațiuni militare fără aprobarea legislativului. Estimarea privind o campanie de aproximativ o lună sugerează o ofensivă planificată pe termen scurt, însă evoluția confruntărilor și amploarea represaliilor iraniene pot influența durata reală a conflictului. [...]
Arabia Saudită autorizează riposta militară după atacurile Iranului asupra Riadului , iar prințul moștenitor Mohammed bin Salman a ordonat forțelor aeriene să lovească ținte iraniene „dacă va fi necesar”, potrivit informațiilor publicate de Gulf News . Decizia vine după ce regatul a anunțat interceptarea unor rachete și drone lansate de Iran către capitală și provinciile estice. Ministerul saudit de Externe a condamnat „atacurile flagrante” și a transmis că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și apăra teritoriul și populația. Potrivit relatărilor citate de NPR , Iranul a lansat sute de rachete și drone asupra unor ținte din regiune, vizând state aliate ale SUA, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Iordania, după o amplă operațiune militară desfășurată împotriva sa. Escaladarea survine la scurt timp după atacuri coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra unor obiective iraniene, context în care, conform unei analize publicate de The Washington Post , Riadul ar fi exercitat presiuni diplomatice pentru o poziție mai fermă față de Teheran. Iranul a reacționat cu lovituri de amploare, inclusiv asupra unor zone civile din Golf, ceea ce a amplificat tensiunile și a redus drastic spațiul de neutralitate pentru statele din regiune. Schimbarea de poziție a Arabiei Saudite este semnificativă. La finalul lunii ianuarie 2026, conducerea de la Riad dădea asigurări că nu va permite folosirea teritoriului său pentru atacuri asupra Iranului. În prezent, autoritățile afirmă că securitatea națională primează, iar regatul își coordonează poziția cu liderii din Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Kuweit și Iordania. Criza deschide perspectiva unei confruntări regionale extinse, cu implicarea directă a unora dintre cele mai bine echipate armate din Orientul Mijlociu. În absența unui canal diplomatic activ, riscul formării unei coaliții militare mai largi împotriva Iranului devine tot mai ridicat, cu potențiale consecințe asupra securității energetice și stabilității regionale. [...]
Ali Khamenei a fost ucis într-un atac aerian lansat sâmbătă dimineață de SUA și Israel, într-o operațiune declanșată pe baza unei informații de ultim moment, potrivit HotNews.ro . Primul val de bombardamente a avut loc pe lumină, în primele ore ale zilei de lucru din Iran, 28 februarie 2026, o decizie considerată neobișnuită și riscantă pentru atacatori. Planul inițial prevedea lovituri pe timp de noapte, însă serviciile de informații americane și israeliene au aflat în ultimul moment că liderii militari și ai structurilor de securitate iraniene s-au reunit la Teheran. Această concentrare a conducerii a fost considerată „o fereastră de oportunitate”, ceea ce a dus la schimbarea planului și la declanșarea imediată a atacului. Săptămâna de lucru în Iran începe sâmbătă, iar reuniunea a avut loc în primele ore ale zilei. Atacul a surprins inclusiv administrația americană: președintele Donald Trump a urmărit operațiunea de la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, potrivit imaginilor publicate de Casa Albă. 30 de bombe asupra complexului liderului suprem Conform relatărilor citate de presa internațională, clădirea fortificată în care se afla Khamenei, la Teheran, a fost lovită în primul val. Ar fi fost folosite 30 de bombe pentru a distruge complexul, iar fortificațiile nu au rezistat. Moartea liderului suprem a fost anunțată inițial de Donald Trump, după declarații ale premierului israelian Benjamin Netanyahu, iar ulterior confirmată de media de stat iraniană. Confirmarea finală ar fi venit după ce o fotografie cu trupul neînsuflețit al lui Khamenei a fost prezentată liderilor politici și militari din Israel și SUA, inclusiv lui Netanyahu și Trump, potrivit postului israelian Canalul 12. Reacții și incertitudini Timp de 24 de ore după atac, niciun oficial iranian nu s-a adresat populației, ceea ce a alimentat speculațiile privind amploarea pierderilor în rândul conducerii. Ulterior, autoritățile de la Teheran au confirmat decesul. Rămâne incert cum va reacționa populația Iranului, o țară de aproximativ 90 de milioane de locuitori, majoritatea în mediul urban. În regiune, tensiunile cresc: la Bagdad și în Pakistan au fost semnalate proteste și acțiuni ale unor grupări pro-iraniene. Evoluția situației depinde de reacția internă din Iran și de poziționarea actorilor regionali în zilele următoare. [...]
Germania susține obiectivul SUA de a opri programul nuclear și balistic al Iranului , dar avertizează asupra riscurilor escaladării conflictului, potrivit Știrile ProTV , care citează Reuters și AFP. Declarația a fost făcută duminică de cancelarul Friedrich Merz . „Împărtășim interesul SUA de a vedea încheiat acest regim al terorii și oprit armamentul nuclear și balistic periculos”, a afirmat Merz, subliniind totodată că situația actuală implică riscuri majore pentru stabilitatea regională și internațională. Poziția Berlinului vine în contextul escaladării confruntărilor din Orientul Mijlociu, după atacuri reciproce între Iran și o coaliție condusă de Statele Unite și Israel. Germania, una dintre puterile-cheie ale Uniunii Europene, transmite astfel un semnal de aliniere strategică cu Washingtonul în privința dosarului nuclear iranian. Și Franța a condamnat ferm atacurile lansate de Iran asupra statelor din Golf și Iordaniei. Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot , a denunțat „atacurile masive și nejustificate” care au vizat Arabia Saudită, Qatar, Bahrain, Kuweit, Oman și Iordania, afirmând că aceste țări au fost atrase într-un conflict pe care „nu l-au ales”. Parisul a transmis „deplină solidaritate și sprijin total” statelor afectate, consolidând poziția europeană de susținere a partenerilor din regiune. Declarațiile vin într-un moment în care temerile privind extinderea conflictului și impactul său asupra securității globale cresc de la o zi la alta. Mesajele transmise de Berlin și Paris arată că marile capitale europene încearcă să echilibreze sprijinul pentru obiectivul de stopare a programului nuclear iranian cu apeluri implicite la prudență, pentru a evita o escaladare care ar putea destabiliza suplimentar Orientul Mijlociu. [...]
Iranul susține că a lovit portavionul american USS Abraham Lincoln , dar SUA dezmint categoric , într-un nou episod al escaladării din Golful Persic, potrivit Digi24 . Gardienii Revoluției au anunțat duminică lansarea a „patru rachete balistice” asupra navei americane, prezentând atacul drept reacție la operațiunea americano-israeliană în urma căreia liderul suprem iranian, Ali Khamenei, ar fi fost ucis. Comandamentul Militar american în Orientul Mijlociu (CENTCOM) a respins însă acuzațiile, calificându-le drept „o minciună”. Potrivit armatei SUA, rachetele nu s-au apropiat de portavion, iar USS Abraham Lincoln „continuă să lanseze aeronave” în sprijinul operațiunilor din regiune. Ce susține fiecare parte Gardienii Revoluției: portavionul ar fi fost „atins de patru rachete balistice”; atacul reprezintă un răspuns direct la acțiunile militare americane și israeliene; au transmis un mesaj dur la adresa SUA și aliaților. CENTCOM: nava nu a fost lovită; rachetele nu au reprezentat un pericol real; grupul naval își continuă misiunile fără întreruperi. USS Abraham Lincoln este un portavion din clasa Nimitz, cu avioane F-35 la bord și escortat de distrugătoare dotate cu rachete de croazieră Tomahawk, precum și, de regulă, de un submarin nuclear. Potrivit imaginilor satelitare verificate de BBC și citate de sursa menționată, nava a fost observată la jumătatea lunii februarie în largul coastelor Omanului, iar la final de ianuarie a fost dislocată în Orientul Mijlociu pentru „promovarea securității și stabilității regionale”. Incidentul marchează un nou punct de tensiune într-o regiune deja destabilizată de confruntările directe și indirecte dintre Iran și Statele Unite. În lipsa unor dovezi independente privind presupusul atac, situația rămâne una a declarațiilor contradictorii, cu potențial de escaladare rapidă. [...]
