Știri
Știri din categoria Externe
Ipoteza unui „foc prietenesc” la rafinăria din Moscova ridică semne de întrebare despre eficiența apărării antiaeriene ruse, într-un moment în care atacurile cu drone asupra capitalei se intensifică, potrivit Antena 3, care citează o analiză The New York Times bazată pe materiale video din rețelele sociale.
Analiza menționată susține că explozia de joi de la o instalație de depozitare a combustibilului din sud-estul Moscovei ar fi putut fi provocată nu de o dronă ucraineană, ci de o rachetă a apărării antiaeriene ruse. Deflagrația a devenit una dintre imaginile centrale ale celui mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului.
Autoritățile ruse au declarat că au doborât joi 992 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei, pe lângă cele care și-au atins țintele. În cazul rafinăriei Kapotnya, un videoclip verificat de The New York Times și publicat inițial pe platforma chineză Douyin ar arăta urmele a două rachete lansate de la sol, într-o încercare de interceptare a dronelor care zburau în apropiere.
În materialul video descris, una dintre rachete ar urma o traiectorie joasă către silozul de combustibil, care explodează în momentul apropierii proiectilului. Experți citați în analiză spun că racheta pare compatibilă cu un proiectil lansat dintr-un sistem portabil de apărare aeriană (MANPADS) – armă individuală folosită pentru doborârea țintelor aeriene la distanțe scurte.
Michael Clarke, expert britanic în securitate și profesor de studii de apărare, a declarat:
„Videoclipul susține puternic ipoteza că este vorba despre o lansare MANPADS, prin originea sa, traiectoria joasă și urma subțire de condens, fără fum de lansare asociat în primele momente ale zborului.”
Alte videoclipuri verificate ar arăta bărbați în uniformă lansând astfel de sisteme în apropierea rafinăriei, în încercarea de a doborî dronele. Alistair Saddington, profesor de aeronautică de apărare la Universitatea Cranfield, a spus că imaginile „par într-adevăr să arate jeturile de evacuare ale unor rachete cu rază scurtă de acțiune”, adăugând însă că nu se poate spune „cu certitudine” dacă sunt MANPADS, deși „balanța probabilității sugerează că sunt”.
Posibilitatea unui incident de „foc prietenesc” scoate în evidență dificultatea apărării antiaeriene în fața roiurilor de drone ieftine, într-un context în care Ucraina încearcă să penetreze un sistem stratificat de protecție al capitalei ruse. În același timp, analiza notează că sistemele clasice antiaeriene sunt costisitoare și au fost proiectate pentru aeronave și rachete, nu pentru drone folosite în număr mare.
Atacurile fac parte, potrivit sursei citate, din efortul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a aduce războiul pe teritoriul Rusiei și de a pune presiune pentru negocieri. Ele vin și pe fondul unei campanii mai largi împotriva instalațiilor petroliere și de combustibil, care ar fi dus la cozi și raționalizări la benzinăriile din Rusia.
Vladimir Putin nu a vorbit public despre atacul de joi, care, potrivit materialului, nu a provocat victime. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Putin primește actualizări pe parcursul zilei și că „sistemele de apărare antiaeriană funcționează la un nivel ridicat, în ciuda tuturor lucrurilor”.
În atacurile de vineri din zona Moscovei, guvernatorul regiunii, Andrei Vorobyov, a declarat că o fetiță de 8 ani a murit.
Recomandate
Arestarea unui om de afaceri legat de porturi și petrol în Rusia readuce în prim-plan riscurile de „redistribuire” politică a veniturilor din energie. Potrivit Digi24 , Ilia Traber , un om de afaceri înstărit cu legături vechi cu Vladimir Putin, a fost reținut la Sankt Petersburg și dus la Moscova pentru audieri într-un dosar legat de o crimă la comandă, pe fondul unor informații că miza reală ar putea ține de controlul asupra fluxurilor din petrol și de o posibilă dispută în jurul „flotei din umbră” folosite pentru a ocoli sancțiunile. Traber (75 de ani) nu a fost pus sub acuzare oficial, însă presa rusă, citată de The Times, a relatat că audierile vizează moartea din 2020 a lui Alexander Petrov, om de afaceri și politician local, ucis de un lunetist în fața unei băi publice de la reședința sa de la țară. În același caz ar fi fost reținuți și alți doi bărbați, inclusiv un asociat de afaceri al lui Traber și presupusul autor al împușcăturii. De ce contează: porturi, petrol și sancțiuni Cazul are relevanță economică prin legătura cu infrastructura de export și cu veniturile din energie, într-un moment în care Rusia încearcă să mențină fluxurile de petrol în pofida sancțiunilor occidentale. În material sunt menționate suspiciuni ale jurnaliștilor din opoziție că reținerea ar putea fi conectată cu o dispută privind controlul asupra veniturilor din petrol, posibil legată de flota „din umbră” utilizată pentru eludarea sancțiunilor. Un jurnalist rus exilat, Sergei Kovalchenko, este citat cu o interpretare potrivit căreia dosarul penal ar putea funcționa ca pretext pentru a-l sancționa pe Traber în contextul „profitului” din exporturi și al alimentării navelor străine peste o limită permisă în timp de război — o afirmație care rămâne, în text, la nivel de ipoteză. Legături vechi cu portul din Sankt Petersburg și cu grupări criminale Articolul reia acuzații și relatări din anii ’90, când Putin lucra la primăria din Sankt Petersburg (ajungând viceprimar), într-o perioadă descrisă ca „haotică” post-sovietică. Traber, fost ofițer de marină, ar fi avut legături cu gruparea criminală din Tambov, iar Putin i-ar fi acordat autorizații care au facilitat preluarea controlului asupra portului orașului și a terminalului petrolier, potrivit cărții „Putin’s People”, de Catherine Belton. În același context, Iuri Shvets, fost ofițer KGB, a declarat într-un tribunal din Londra (2015) că Putin și Viktor Ivanov ar fi contribuit la transformarea portului într-un nod de contrabandă cu droguri din Columbia către Europa de Vest; Ivanov a negat acuzațiile. Materialul amintește și uciderea din 1997 a lui Mihail Manevich, funcționar care încerca să readucă portul sub control integral al statului rus, precum și amenințări relatate în anchete locale. Traber neagă orice implicare în crima organizată și a calificat acuzațiile drept „fantezie și calomnie”. Un actor cu expunere în proiecte de infrastructură și transport Digi24 notează că Traber deține 30% dintr-un port rusesc aflat în construcție în zona Mării Baltice, numit Primorsk, care ar urma să devină punct de plecare al Rutei Maritime Arctice susținute de Kremlin. Portul este proiectat să gestioneze până la 65 de milioane de tone de mărfuri pe an, inclusiv minerale, cărbune și cereale. În plus, materialul menționează că Traber a fost achitat în 2018 de o instanță spaniolă într-un dosar în care inculpații erau acuzați că ar fi spălat peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei) pentru mafia rusă, prin transferuri din conturi offshore către afaceri și proprietăți din Spania; hotărârea ar fi reținut că nu existau dovezi suficiente privind originea ilicită a fondurilor, dar au rămas „semne de întrebare” despre activități comerciale „ciudate”. „Joc cu sumă zero”: interpretarea politică a trecutului În final, articolul îl citează pe Mihail Hodorkovski, critic al Kremlinului, care leagă experiențele lui Putin din Sankt Petersburg de modul în care acesta ar aborda inclusiv războiul din Ucraina. „Mafioții nu au jocuri în care toată lumea câștigă. Ei au doar jocuri cu sumă zero”, a spus Hodorkovski. Pentru mediul de afaceri, mesajul implicit al materialului este că, în Rusia, inclusiv actorii percepuți ca „de neatins” pot deveni vulnerabili atunci când se schimbă echilibrul de putere sau când apar dispute pe controlul unor venituri strategice, precum cele din petrol și logistică. [...]
Presiunea economică a Rusiei nu a schimbat votul în Armenia , iar autoritățile de la Erevan au mizat pe sprijin european și pe măsuri interne pentru a amortiza șocul asupra exportatorilor, potrivit unui interviu acordat de jurnalista Lilit Tadevosyan pentru Libertatea . Miza, dincolo de geopolitică, a fost una foarte concretă pentru economie: cum reacționează o țară mică, dependentă de piețe externe și de diaspora, când Moscova folosește comerțul ca instrument de influență înainte de alegeri. Ce instrumente economice ar fi folosit Moscova înainte de scrutin În interviu, Tadevosyan descrie o presiune „uriașă” în săptămânile dinaintea votului, inclusiv prin măsuri care au lovit direct exporturile armene către Rusia. Ea afirmă că „s-a încercat interzicerea exportului anumitor mărfuri din Armenia în Rusia”, menționând explicit: coniac; apă minerală Jermuk; căpșune; roșii și alte produse agricole; flori. Pe lângă componenta comercială, jurnalista spune că mulți armeni care locuiesc în Rusia ar fi venit în Armenia pentru a vota partidul „Armenia Puternică”, fondat de oligarhul rus Samvel Karapetyan , iar Comitetul Anticorupție ar fi identificat „numeroase cazuri similare”. Cum au reacționat UE și guvernul de la Erevan Potrivit aceleiași surse, UE ar fi avut „un răspuns rapid” și ar fi introdus „măsuri compensatorii pentru întreprinderile” afectate. În paralel, guvernul armean ar fi oferit sprijin companiilor lovite de restricțiile comerciale. Un detaliu relevant pentru climatul intern: Tadevosyan spune că fermieri și exportatori agricoli le-ar fi transmis reprezentanților partidului de guvernământ că, deși au pierdut din cauza Rusiei, „independența și suveranitatea statului erau mai importante”. În acest context, ea redă mesajul premierului Nikol Pașinian către sectorul agricol: „Voi apărați statul, noi vă vom apăra căpșunele”. Rezultatul politic și semnalul pentru mediul economic În lectura jurnalistei, votul a favorizat forțele care susțin „suveranitatea, independența și autodeterminarea” Armeniei, în timp ce trei forțe proruse au fost relevante în competiție: una nu ar fi trecut pragul electoral, iar două ar fi intrat în parlament. Ea mai afirmă că printre reprezentanții acestor forțe există persoane acuzate de mită electorală, iar în cazul „Armeniei Puternice” numărul celor implicați „depășește o sută”. Pentru mediul de afaceri, mesajul implicit este că presiunea comercială nu a fost suficientă pentru a schimba direcția politică, iar guvernul încearcă să construiască un „plasă de siguranță” prin sprijin intern și prin relația cu UE, chiar dacă vulnerabilitatea la piața rusă rămâne. Ce urmează: relații tensionate și o repoziționare lentă Tadevosyan anticipează o perioadă de tensiune în relațiile armeano-ruse după alegeri, pe fondul acuzațiilor venite din Rusia că scrutinul ar fi „nedemocratic”. În același timp, ea spune că apropierea de UE este văzută pozitiv în Armenia, inclusiv după găzduirea recentă a summitului Comunității Politice Europene și a primului summit UE–Armenia, dar subliniază că o eventuală ieșire din Uniunea Economică Eurasiatică „nu este un proces care se va întâmpla peste noapte”. [...]
Donald Trump reia ideea că războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat rapid, sugerând o eroare tactică a Rusiei cu efect direct asupra duratei conflictului , potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Axios , președintele SUA afirmă că forțele ruse ar fi putut ajunge la Kiev „în trei ore”, dar ar fi pierdut avantajul inițial după ce un general ar fi deviat tancurile de pe autostradă pe teren agricol, unde au rămas blocate în noroi. Trump susține că, la începutul războiului, Rusia avea „sute de tancuri” care înaintau spre Kiev pe o autostradă de beton, „foarte bună, solidă”, care ar fi permis un avans rapid. În relatarea sa, schimbarea rutei a fost decisivă: ploi „record” ar fi transformat câmpurile în noroi, iar vehiculele ar fi rămas imobilizate, oferind Ucrainei timp să riposteze. Ce „greșeală” indică Trump și cum leagă episodul de sprijinul militar pentru Ucraina În interviu, Trump afirmă că tancurile rusești blocate ar fi fost ulterior distruse de forțele ucrainene cu rachete antitanc Javelin, pe care spune că SUA le-au furnizat Kievului în timpul mandatului său, înainte de declanșarea războiului. „Aveau un general, care cel mai probabil nu mai este acum printre noi, care a decis ca în loc să meargă direct la Kiev și să pună capăt războiului din prima zi, să se deplaseze pe teren agricol și prin noroi.” Poziționarea politică: „nu sunt drăguț cu Rusia” Trump respinge ideea că ar fi indulgent cu Moscova și spune că a avut o linie dură atât față de Rusia, cât și față de China, argumentând că această abordare i-ar fi adus respectul celor două puteri. „Se spune că mă port foarte drăguț cu Rusia. Nu sunt drăguț cu Rusia. Am fost foarte dur cu Rusia și China, mai dur decât oricine altcineva și de aceea, acei oameni mă respectă.” Declarațiile sunt prezentate de Digi24 ca parte a interviului acordat Axios; materialul nu include reacții din partea Rusiei sau Ucrainei la aceste afirmații. [...]
China avertizează că extinderea ocupației israeliene în Gaza riscă să submineze armistițiul , potrivit Global Times , care citează o intervenție a ambasadorului Chinei la ONU, Fu Cong , la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate . Fu Cong a criticat joi, la New York (ora locală), ceea ce a descris drept extinderea ocupației militare a Israelului și lărgirea așa-numitei „linii galbene” în Gaza, precum și intenția declarată de a prelua controlul asupra a 70% din teritoriul enclavei. China a transmis că este „serios îngrijorată” de aceste evoluții, potrivit China Central Television (CCTV), citată de publicație. Mesajul Chinei la ONU: respectarea acordului și acces umanitar În intervenția sa, reprezentantul chinez a spus că tensiunile din Orientul Mijlociu s-au mai redus în ultima perioadă și că Beijingul speră ca această tendință să continue, inclusiv prin crearea unor condiții favorabile pentru abordarea altor puncte fierbinți regionale, între care Gaza. China a cerut „tuturor părților relevante”, în special Israelului, să respecte integral acordul de încetare a focului și să evite acțiuni care l-ar putea submina. Totodată, Fu Cong a îndemnat Israelul să își îndeplinească obligațiile prevăzute de dreptul internațional umanitar și să asigure intrarea în Gaza a ajutoarelor umanitare „urgent necesare”, conform relatării CCTV. Context: bilanțul invocat după intrarea în vigoare a armistițiului Potrivit datelor publicate de autoritățile sanitare din Gaza la 17 iunie, operațiunile militare israeliene din Fâșia Gaza ar fi provocat 1.005 morți și 3.157 de răniți de la intrarea în vigoare a primei faze a acordului de încetare a focului, în octombrie 2025, mai notează CCTV. China a mai transmis că este pregătită să lucreze cu comunitatea internațională pentru un armistițiu „cuprinzător și de durată” în Gaza, pentru oprirea catastrofei umanitare și avansarea unei soluții „cuprinzătoare, juste și durabile” la problema palestiniană. [...]
Loviturile israeliene din sudul Libanului riscă să blocheze negocierile care ar trebui să stabilizeze regiunea , în condițiile în care trimiși ai SUA și ministrul iranian de externe sunt așteptați în Elveția pentru discuții menite să consolideze un acord, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și politică: fără o încetare a focului credibilă în Liban, procesul diplomatic SUA–Iran poate deraia. Steve Witkoff , trimisul special al președintelui american Donald Trump, se îndrepta vineri spre Elveția, relatează Axios, citând un oficial american neidentificat, în timp ce CNN a scris că deplasarea are loc pe fondul eforturilor Washingtonului și Teheranului de a repune „pe drumul cel bun” discuțiile tehnice care ar urma unui acord inițial. Tot CNN a relatat că și Jared Kushner, ginerele lui Trump, este așteptat în Elveția, iar Axios susține că acesta ar fi deja acolo. Vicepreședintele JD Vance, care fusese inițial așteptat să călătorească, și-a amânat deplasarea, a anunțat Casa Albă joi seară. Iran condiționează discuțiile de un armistițiu funcțional în Liban Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi este așteptat să ajungă în Elveția sâmbătă, deși planurile „se pot schimba”, potrivit surselor citate de Axios. Conform aceleiași relatări, Araghchi le-ar fi transmis mai multor omologi că Iranul consideră încetarea focului în Liban „esențială” pentru procesul diplomatic și că aceasta poate „face sau desface” discuțiile SUA–Iran. O altă sursă a spus că oficialii iranieni vor să vadă că armistițiul „prinde” înainte de a merge în Elveția. Separat, Iranian Students’ News Agency a relatat că Araghchi urmează să se întâlnească sâmbătă, la Teheran, cu ministrul de interne al Pakistanului, Mohsin Naqvi, iar agenția de stat IRNA a anunțat că Naqvi a plecat spre Teheran pentru întâlniri cu oficiali iranieni de rang înalt. Cel puțin 10 morți în sudul Libanului, la ore după intrarea în vigoare a armistițiului Cel puțin zece persoane au fost ucise în lovituri aeriene și atacuri cu drone israeliene în sudul Libanului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran, potrivit agenției de stat libaneze NNA. NNA a raportat că avioane și drone israeliene au lovit zona Nabatieh peste noapte și sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale și locuințe, iar artileria israeliană a bombardat Nabatieh și împrejurimile înainte de zori. Agenția a mai precizat: în satul Barish, patru membri ai aceleiași familii (tată, mamă și doi copii) au fost uciși; trei persoane au murit într-un raid în Arab Salim; o persoană a fost ucisă într-un raid asupra municipalității Deir ez-Zahrani; o altă persoană a murit într-un atac cu dronă asupra unei motociclete, la intrarea estică în satul Doueir; un soldat libanez a fost ucis într-o lovitură în satul Kfar Reman. Al Jazeera îl citează pe corespondentul Rob McBride, care a spus că atacurile de sâmbătă nu se compară cu violențele de vineri, când ar fi avut loc „aproximativ 150 de lovituri”, cu „circa 15 morți” și „100 de răniți”. „Arată natura fragilă a acestui armistițiu și, de asemenea, cum întregul proces de negociere pare să depindă de Liban și de ceea ce se întâmplă aici în zilele și săptămânile următoare.” În textul memorandumului de înțelegere (MoU) SUA–Iran, articolul 1 prevede explicit că încheierea războiului din Liban este parte integrantă a aranjamentului mai larg de încetare a focului „pe toate fronturile”, notează Al Jazeera. Armata libaneză a transmis sâmbătă că atacurile israeliene urmăresc să obstrucționeze eforturile de restabilire a stabilității. Negocierile SUA–Liban–Israel: reconstrucție și economie, dar fără Hezbollah la masă Departamentul de Stat al SUA a anunțat că o nouă rundă de discuții între Israel și Liban va avea loc la Washington, DC, pe 23 și 25 iunie, cu obiectivul de a avansa „către o pace durabilă”. Secretarul de stat Marco Rubio i-a spus vineri președintelui libanez Joseph Aoun că negocierile bilaterale ale Libanului cu Israelul reprezintă „singura cale fezabilă” către reconstrucție, redresare economică și oprirea ciclurilor recurente de violență, potrivit Departamentului de Stat. În același timp, Al Jazeera notează că discuțiile nu au inclus Hezbollah, ceea ce limitează șansele unui progres substanțial. Sâmbătă, Ali Fayyad, reprezentant al Hezbollah în parlamentul libanez, a declarat – într-o intervenție preluată de agenția iraniană Tasnim – că gruparea exclude un armistițiu cu Israelul cât timp forțele israeliene rămân pe teritoriul libanez și a avertizat că orice agresiune suplimentară va primi un răspuns. „Poziția rezistenței este clară, fără echivoc, nenegociabilă și fără retragere. Un armistițiu în timp ce inamicul își continuă țintirile și asasinatele este lipsit de sens. Dreptul la autoapărare este stabilit pentru noi și nu este supus negocierii sau târguielii.” În plan intern, Libanul încearcă să avanseze pe o „foaie de parcurs” susținută de SUA, care include dezarmarea Hezbollah, în paralel cu presiunile pentru retragerea Israelului din sudul Libanului. Un acord din această lună ar fi cerut retragerea Hezbollah la nord de râul Litani, dar nu ar fi prevăzut retragerea completă a Israelului, potrivit Al Jazeera. [...]
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Moscova ridică miza economică a războiului , prin țintirea directă a unei infrastructuri considerate importantă pentru procesarea petrolului în Rusia, potrivit Focus . Publicația notează că Ucraina a descris operațiunea drept unul dintre cele mai grele atacuri cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului. Conform relatării Business Insider , dronele ar fi depășit mai multe linii de apărare aeriană și ar fi lovit rafinăria de petrol din Moscova. Ținta: o instalație cu rol important în procesarea petrolului Potrivit armatei ucrainene, rafinăria din Moscova a fost ținta atacului, iar instalația ar avea „o mare importanță” pentru procesarea petrolului în Rusia, conform Focus. Articolul nu oferă detalii despre amploarea pagubelor sau despre impactul operațional imediat asupra producției. Kievul susține că a depășit trei niveluri de apărare Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că dronele folosite ar fi trecut de trei „straturi” de apărare aeriană. „În ciuda celor trei straturi de sisteme de apărare aeriană din Moscova, vom continua să ajungem la ei”, a spus Zelenski. Totodată, el a avertizat că Ucraina va continua să răspundă atacurilor rusești. „Nu vom sta cu mâinile în sân – vom răspunde. Răspunsul trebuie să fie puternic și drept”, a afirmat Zelenski. Într-o declarație citată de Reuters , Zelenski a mai spus: „Nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, va arde și Moscova.” Ce se știe despre efecte: imagini neconfirmate și un bilanț al interceptărilor Focus menționează că pe rețelele sociale au circulat videoclipuri care ar arăta explozii și fum deasupra Moscovei, inclusiv imagini ce ar indica un impact asupra unui rezervor de petrol, însă materialele nu sunt prezentate ca fiind verificate independent. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat, potrivit „Kyiv Independent” (fără link în textul sursă), că apărarea aeriană rusă ar fi interceptat peste 190 de drone ucrainene pe parcursul zilei, dar că unele ar fi ajuns totuși la rafinărie. El a precizat că „se iau măsuri pentru a elimina consecințele” atacului. [...]
