Știri
Știri din categoria Externe
Ipoteza unui „foc prietenesc” la rafinăria din Moscova ridică semne de întrebare despre eficiența apărării antiaeriene ruse, într-un moment în care atacurile cu drone asupra capitalei se intensifică, potrivit Antena 3, care citează o analiză The New York Times bazată pe materiale video din rețelele sociale.
Analiza menționată susține că explozia de joi de la o instalație de depozitare a combustibilului din sud-estul Moscovei ar fi putut fi provocată nu de o dronă ucraineană, ci de o rachetă a apărării antiaeriene ruse. Deflagrația a devenit una dintre imaginile centrale ale celui mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului.
Autoritățile ruse au declarat că au doborât joi 992 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei, pe lângă cele care și-au atins țintele. În cazul rafinăriei Kapotnya, un videoclip verificat de The New York Times și publicat inițial pe platforma chineză Douyin ar arăta urmele a două rachete lansate de la sol, într-o încercare de interceptare a dronelor care zburau în apropiere.
În materialul video descris, una dintre rachete ar urma o traiectorie joasă către silozul de combustibil, care explodează în momentul apropierii proiectilului. Experți citați în analiză spun că racheta pare compatibilă cu un proiectil lansat dintr-un sistem portabil de apărare aeriană (MANPADS) – armă individuală folosită pentru doborârea țintelor aeriene la distanțe scurte.
Michael Clarke, expert britanic în securitate și profesor de studii de apărare, a declarat:
„Videoclipul susține puternic ipoteza că este vorba despre o lansare MANPADS, prin originea sa, traiectoria joasă și urma subțire de condens, fără fum de lansare asociat în primele momente ale zborului.”
Alte videoclipuri verificate ar arăta bărbați în uniformă lansând astfel de sisteme în apropierea rafinăriei, în încercarea de a doborî dronele. Alistair Saddington, profesor de aeronautică de apărare la Universitatea Cranfield, a spus că imaginile „par într-adevăr să arate jeturile de evacuare ale unor rachete cu rază scurtă de acțiune”, adăugând însă că nu se poate spune „cu certitudine” dacă sunt MANPADS, deși „balanța probabilității sugerează că sunt”.
Posibilitatea unui incident de „foc prietenesc” scoate în evidență dificultatea apărării antiaeriene în fața roiurilor de drone ieftine, într-un context în care Ucraina încearcă să penetreze un sistem stratificat de protecție al capitalei ruse. În același timp, analiza notează că sistemele clasice antiaeriene sunt costisitoare și au fost proiectate pentru aeronave și rachete, nu pentru drone folosite în număr mare.
Atacurile fac parte, potrivit sursei citate, din efortul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a aduce războiul pe teritoriul Rusiei și de a pune presiune pentru negocieri. Ele vin și pe fondul unei campanii mai largi împotriva instalațiilor petroliere și de combustibil, care ar fi dus la cozi și raționalizări la benzinăriile din Rusia.
Vladimir Putin nu a vorbit public despre atacul de joi, care, potrivit materialului, nu a provocat victime. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Putin primește actualizări pe parcursul zilei și că „sistemele de apărare antiaeriană funcționează la un nivel ridicat, în ciuda tuturor lucrurilor”.
În atacurile de vineri din zona Moscovei, guvernatorul regiunii, Andrei Vorobyov, a declarat că o fetiță de 8 ani a murit.
Recomandate
Moscova condiționează reluarea negocierilor de o schimbare de poziție în Occident , iar mesajul sugerează că Rusia își leagă orice discuție despre Ucraina de capacitatea statelor occidentale de a „influența” deciziile de la Kiev, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute de adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , într-un interviu acordat agenției de stat TASS. Galuzin a spus că Rusia este „întotdeauna pregătită” pentru negocieri și pentru o „soluție negociată”, însă a pus responsabilitatea blocajului pe partea ucraineană, despre care afirmă că s-ar fi retras de la negocieri și și-ar fi interzis ulterior participarea. Condiția invocată: „dialog onest” și acorduri respectate de Kiev Oficialul rus susține că ar putea exista „perspective” pentru un dialog dacă, în rândul susținătorilor occidentali ai Ucrainei, s-ar fi conturat o înțelegere a „necesității unui dialog onest și constructiv” care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, el a avertizat că, în lipsa acestei disponibilități și a unei voințe de a se asigura că „regimul de la Kiev” respectă acordurile încheiate între sponsorii occidentali și Moscova, Rusia va continua „operațiunea militară specială”. „Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri.” „Dar dacă nu (...) atunci vom continua operaţiunea militară specială (...) şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare.” Moscova respinge rolul de intermediar al Kazahstanului Galuzin a mai declarat că Rusia nu a transmis Occidentului, prin intermediul Kazahstanului, mesaje privind o eventuală soluționare a conflictului. El a spus că Moscova menține contacte directe cu actorii care pot influența deciziile de la Kiev și nu vede motive să implice autoritățile kazahe. Contextul menționat este întâlnirea din 25 iulie dintre președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev , și președintele rus Vladimir Putin, când Tokaiev a afirmat că primește „numeroase semnale” din Europa și SUA despre situația conflictului, iar Putin l-a informat despre evoluțiile războiului. „Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev.” Galuzin a adăugat că aceste „forțe” nu ar asculta „cu mare atenție”, dar că Rusia își continuă eforturile în această direcție. [...]
Un incendiu la Universitatea Tehnologică de Stat „V.G. Șuhov ” din Belgorod riscă să afecteze proiecte rusești de dezvoltare a sistemelor pentru drone , după ce focul a izbucnit în noaptea de duminică spre luni, pe fondul unui atac cu drone atribuit Ucrainei, potrivit Washington Post . Instituția, situată în vestul Rusiei, ar fi fost implicată în dezvoltarea și testarea unor sisteme pentru drone, potrivit Ukrainska Pravda, care citează publicația rusă independentă ASTRA. În acest context, incidentul capătă relevanță operațională: un eventual impact asupra infrastructurii universitare poate întârzia sau perturba activități de cercetare și testare asociate acestor tehnologii. Ce tehnologii ar fi fost dezvoltate la universitate Conform canalului oficial de Telegram al universității, instituția dezvoltase un sistem automatizat de control al dronelor bazat pe microprocesorul rusesc Milandr, un cip proiectat și produs în Rusia pentru aplicații electronice și sisteme integrate. Universitatea a susținut că sistemul era destinat utilizărilor civile, precum: monitorizarea liniilor electrice; monitorizarea rețelelor de termoficare; fotografiere aeriană. În plus, în vara acestui an, universitatea a lansat un program pentru elevi, în care participanții învățau bazele proiectării sistemelor aeriene fără pilot. Ce se știe despre atac și ce nu au confirmat autoritățile Până la momentul relatării, autoritățile ruse nu au comunicat informații despre eventuale pagube sau victime. Sursele citate susțin că incendiul a izbucnit după un atac cu drone, însă autoritățile ruse nu au precizat dacă universitatea a fost lovită direct. În aceeași noapte, autoritățile din regiunea Belgorod au emis în repetate rânduri alerte privind riscul unor atacuri cu drone, iar explozii au fost raportate și în mai multe zone din Crimeea ocupată de Rusia. [...]
Atacul aerian rusesc din noaptea de marți spre miercuri a lovit infrastructură logistică din Kiev și regiunea din jur, cu efecte directe asupra operațiunilor de depozitare și transport , pe fondul unui bilanț uman de cel puțin 15 morți, potrivit HotNews . Autoritățile locale au anunțat că atacurile aeriene au declanșat incendii la depozite și au avariat inclusiv „infrastructura rezidențială”. Un jurnalist AFP a auzit aproximativ zece explozii puternice în jurul orei 00:00, iar la peste cinci ore după atac un fum dens se ridica încă deasupra capitalei, conform unei jurnaliste France Presse. Forțele aeriene ucrainene au semnalat în timpul nopții apropierea mai multor rachete balistice. În afara orașului Kiev, serviciile de urgență ucrainene au transmis pe Telegram că „paisprezece persoane au fost ucise și 27 rănite” în atacul nocturn. Administrația militară a orașului Kiev a raportat separat decesul unei femei în capitală. Depozite incendiate și evaluări în mai multe cartiere Autoritățile au evaluat urmările atacului în „peste șapte locuri” din Kiev, în cartierele Golosiivsky, Desniansky, Obolonsky și Sviatoshynsky. Administrația militară a precizat că incendiile au cuprins depozite „pe o zonă extinsă”. Primarul Kievului, Vitali Klitschko , a declarat pe Telegram că în districtul Golosiivsky două persoane rănite au fost scoase din dărâmăturile unui depozit distrus. Ținte logistice, potrivit ambelor părți Potrivit serviciilor de urgență ucrainene, armata rusă a folosit drone și rachete balistice, iar atacul a provocat în regiune incendii la depozite și alte obiective logistice. Ministerul rus al Apărării a susținut, într-un comunicat difuzat pe Telegram, că a lovit centre de transport, logistică și distribuție din Kiev și regiunea sa, despre care Moscova afirmă că ar fi implicate în „depozitarea și livrarea” de arme și echipamente militare, precum și în producția și distribuția de drone. [...]
Ucraina își leagă diplomația de contracte și investiții în apărare , într-o încercare de a transforma sprijinul politic al partenerilor în capacități industriale și tehnologice care să susțină frontul, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de Kirill Budanov , șeful Cancelariei prezidențiale ucrainene, la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ucrainene, unde a cerut „rezultate concrete” care să se vadă în decizii ale statelor partenere, contracte internaționale și investiții. Diplomația, măsurată în livrabile: decizii, contracte, investiții Budanov a indicat că misiunile diplomatice trebuie să livreze rezultate „tangibile”, cu efect direct asupra capacităților de apărare ale Ucrainei. În viziunea sa, poziția Ucrainei în „viitoarea arhitectură de securitate și stabilitate” depinde de activitatea diplomaților în țările unde sunt acreditați. „Locul Ucrainei în configurarea viitoarei arhitecturi de securitate şi stabilitate depinde în mod direct de activitatea dumneavoastră în ţările în care vă desfăşuraţi misiunea.” Un accent aparte este pus pe colaborarea cu partenerii pentru consolidarea apărării, „în special a sistemelor de apărare antiaeriană ”, potrivit declarațiilor citate. Producție comună și localizarea industriei de apărare în Ucraina Șeful Cancelariei prezidențiale a susținut că diplomații trebuie să promoveze proiecte de producție comună în domeniul apărării și „localizarea unor capacități industriale” pe teritoriul Ucrainei. Obiectivul, așa cum este descris, nu se limitează la sprijin punctual, ci vizează integrarea tehnologiilor și a lanțurilor de producție prin proiecte comune și alianțe de securitate pe termen lung. În același cadru, Budanov a vorbit despre atragerea investițiilor străine „în economia reală” și în complexul industrial de apărare, cu desfășurarea producției în Ucraina, menționând că acorduri în acest sens „au fost deja încheiate”. „Construim o nouă economie, bazată atât pe tehnologii de vârf, cât şi pe standarde europene de calitate şi transparenţă.” Africa, nouă prioritate: securitate, agricultură și educație Budanov a mai spus că statele africane ar trebui să devină o direcție importantă a diplomației ucrainene, argumentând că Rusia și-a construit influența în regiune „prin dezinformare, șantaj cu cereale și mercenari”, influență pe care o consideră „mai vulnerabilă decât pare”. În relația cu țările africane, el a indicat câteva direcții de cooperare: securitate; deminare; combaterea terorismului; exporturi de produse agricole și tehnologii; educație, inclusiv atragerea studenților africani la studii în Ucraina. Budanov a adăugat că Ucraina trebuie să reamintească statelor africane că este „unul dintre principalii furnizori” de produse agricole esențiale de care acestea depind. [...]
Hamas transmite că nu intenționează să se dezarmeze, chiar dacă acceptă un acord de administrare a Gazei , potrivit The Jerusalem Post , care relatează declarațiile purtătorului de cuvânt Ghazi Hamad într-un interviu cu jurnalistul britanic Piers Morgan . Mesajul are relevanță operațională directă: pune sub semnul întrebării dacă un aranjament politic pentru Gaza poate produce și o schimbare de securitate pe teren. Hamad a fost întrebat dacă acordul coordonat de administrația Trump – care include implementarea „Board of Peace” și a „National Committee for the Administration of Gaza” (NCAG) – va duce la dezarmarea Hamas. El a spus că organizația acceptă înțelegerea din „necesitate”, invocând situația din Gaza, dar a insistat că „mentalitatea” și obiectivul de a „încheia ocupația” rămân neschimbate. „Este o fază excepțională în istoria palestiniană. Din necesitate forțată, din cauza circumstanțelor dure din Gaza, acceptăm acest acord. Dar… nu ne-am schimbat mentalitatea… să continuăm… pentru că aceasta este misiunea noastră sfântă.” Publicația notează că Hamad nu a răspuns explicit întrebării despre momentul în care Hamas ar urma să depună armele și să le predea în cadrul procesului, limitându-se să sugereze că grupul ar putea folosi „tactici” și „metode” diferite. Acord „excepțional”, dar fără garanții de securitate În interviu, Hamad a descris acordul drept „excepțional” din cauza „circumstanțelor excepționale” și a susținut că ar fi fost acceptat pentru a „salva” populația din Gaza de strămutare și violențe. În același timp, el a afirmat că nu crede că Israel „își va îndeplini angajamentele” și a spus că Hamas va continua să lupte „împreună cu toate facțiunile palestiniene” până la „sfârșitul ocupației”. Disputa privind statutul Hamas și contradicțiile despre 7 octombrie Hamad a susținut că Hamas nu ar fi o organizație teroristă, prezentând-o drept un actor care „rezistă ocupației” și afirmând că nu ar avea ca „mentalitate” uciderea civililor. El a negat că politica Hamas ar fi vizat un masacru pe 7 octombrie, invocând posibilitatea unor „greșeli” individuale, însă articolul arată că Morgan l-a confruntat cu declarații anterioare contradictorii. Context financiar: sancțiuni și legături cu organizații umanitare, potrivit NGO Monitor The Jerusalem Post mai consemnează informații atribuite NGO Monitor: Hamad ar fi sancționat de SUA din 2024 și s-ar afla în prezent în Qatar. Potrivit aceleiași organizații, el ar conduce și Ministerul Dezvoltării Sociale din Gaza (MoSD). În același context, publicația menționează că, la 1 august, Departamentul de Justiție al SUA a confirmat arestarea unui individ din Marea Britanie, acuzat că ar fi operat o „caritate” falsă legată de Hamad și MoSD. NGO Monitor a indicat și exemple de coordonare între MoSD și organizații/ONG-uri, inclusiv: Mercy Corps, care ar fi primit 9 milioane de dolari (aprox. 41 milioane lei) de la USAID-BHA în 2022, pentru „asistență în numerar” în Gaza; ANERA, care ar fi primit 79,2 milioane de dolari (aprox. 360 milioane lei) de la USAID în perioada 2013–2022 și ar fi fost vizată pentru încă 12,5 milioane de dolari (aprox. 57 milioane lei) în 2024–2029; Rahma Worldwide, despre care NGO Monitor afirmă că a colaborat cu o organizație caritabilă din Kuweit desemnată de SUA pentru legături cu al-Qaeda și că ar fi coordonat proiecte cu MoSD, inclusiv asistență în numerar. În ansamblu, declarațiile lui Hamad sugerează că, deși există un cadru politic de administrare a Gazei, componenta-cheie pentru stabilizare – dezarmarea – rămâne neasumată public de Hamas, ceea ce poate limita aplicarea practică a acordului și reduce predictibilitatea de securitate în teren. [...]
Atacurile cu drone asupra navelor comerciale turcești din Marea Neagră cresc riscul operațional pentru transportul civil , într-un moment în care Ankara avertizează că escaladarea dintre Rusia și Ucraina începe să afecteze direct rutele maritime și, implicit, lanțurile de aprovizionare, potrivit Agerpres . Ministerul turc de Externe a transmis că două nave civile aparținând companiilor maritime turcești Yasar și Nadezhda au fost atacate cu drone luni, după ce au plecat din portul rus Novorossiisk , iar „unii membri ai echipajului, inclusiv cetățeni ai noștri, au fost răniți”. Ankara spune că monitorizează îndeaproape situația și că siguranța cetățenilor turci este „prioritară”. Presiune pe navigația civilă și pe fluxurile comerciale În comunicatul citat, Turcia își exprimă îngrijorarea față de „escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră”, pe care o leagă de afectarea transportului maritim civil, „în ciuda numeroaselor noastre avertismente”. Ministerul avertizează că, în lipsa unor măsuri preventive, escaladarea ar putea avea „multiple urmări negative”, inclusiv asupra securității alimentare. Totodată, Ankara cere părților implicate să „implementeze urgent măsuri concrete” pentru garantarea siguranței navigației în Marea Neagră. Detalii despre nave și contextul recent al atacurilor Conform site-ului de monitorizare Marine Traffic, navele Yasar și Nadezhda arborează steagurile panamez, respectiv camerunez. Pe fondul războiului, Rusia și Ucraina „și-au intensificat atacurile asupra navelor de marfă, în special în Marea Neagră, de câteva săptămâni”, notează materialul. În plus, o navă de pescuit turcească a fost atacată la sfârșitul lunii iunie în apropierea coastei Peninsulei Crimeea, incident soldat cu un mort și patru răniți. La sfârșitul lunii mai, Turcia avertizase deja asupra unei „escaladări necontrolate” în regiune, după un atac cu drone asupra unei nave de marfă turcești; marina ucraineană a susținut atunci că o dronă rusească a atacat nava. [...]
