Știri
Știri din categoria Externe
Deplasările repetate ale lui Vladimir Putin în Siberia sugerează o recalibrare de securitate și control intern: președintele rus a mers luni în republica Buriatia, la circa 4.500 de kilometri est de Moscova, a treia vizită în Siberia în mai puțin de trei săptămâni, „departe de raza de acțiune a dronelor ucrainene”, potrivit HotNews, care citează EFE (preluată de Agerpres).
Putin urma să participe la o expoziție organizată de universitatea de stat din Ulan-Ude, capitala regională, conform agenției oficiale RIA Novosti.
Buriatia, regiune budistă de lângă lacul Baikal, este prezentată ca una dintre entitățile Federației Ruse care au contribuit cu „cei mai mulți oameni” la războiul din Ucraina, un detaliu care pune vizita într-un context sensibil pentru mobilizarea internă.
În ultimele săptămâni, Putin a mai fost:
Materialul notează că liderul de la Kremlin nu și-a schimbat planurile de deplasare în pofida unui incident din Marea Neagră, unde șapte înotători au fost uciși după explozia unei drone ucrainene pe o plajă plină de turiști.
Din 2025, Kremlinul ar fi consolidat semnificativ securitatea președintelui, iar deplasările acestuia s-au redus pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra unor ținte de pe teritoriul Rusiei, inclusiv dincolo de Munții Urali. În acest an, în afară de Moscova și Sankt Petersburg, Putin ar fi călătorit doar la Kazan (pentru summitul ASEAN) și, recent, la Irkuțk și Krasnoiarsk.
Nu este clar dacă Putin se află în vacanță în Siberia; HotNews amintește că obișnuia să călătorească acolo împreună cu fostul ministru al apărării Serghei Șoigu, înainte ca acesta „să cadă în dizgrație”.
În plan intern, articolul indică o scădere a popularității lui Putin, pe fondul oboselii populației față de război, al blocării internetului și al „crizei combustibilului”, cu un declin în sondaje comparabil cu cel din 2018, după reforma pensiilor.
Recomandate
Summitul BRICS din New Delhi testează coeziunea blocului extins, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina , iar miza pentru India este să-și protejeze echilibrul diplomatic și securitatea energetică într-un context de tensiuni regionale și presiuni geopolitice, potrivit Al Jazeera . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri în capitala Indiei înaintea summitului BRICS (format din 11 membri), o reuniune de două zile care ar urma să fie dominată de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar și de provocări economice. Putin și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , sunt așteptați să aibă discuții cu premierul indian Narendra Modi, iar președintele Chinei, Xi Jinping, este de asemenea așteptat să se întâlnească cu Modi în marja reuniunii. Putin a aterizat la baza aeriană Palam din New Delhi și a fost întâmpinat de ministrul de stat pentru afaceri externe, Kirti Vardhan Singh, conform imaginilor difuzate de agenția rusă Ria Novosti. În oraș au fost impuse măsuri de securitate sporite și restricții de trafic în zonele centrale, iar poliția din Delhi a cerut populației să fie „răbdătoare și cooperantă”. Extinderea BRICS, din avantaj în vulnerabilitate BRICS a fost creat în 2009 ca forum al economiilor emergente care urmăresc o influență mai mare în instituțiile dominate de puterile occidentale. Între timp, grupul s-a extins și include acum Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – state cu poziții puternic diferite față de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început în februarie. Harsh V Pant, de la Observer Research Foundation din India, a declarat pentru AFP că „conflictul din Golf” va fi principala linie de fractură la acest summit și că extinderea, considerată anul trecut un succes, „astăzi arată ca o mare constrângere” pentru BRICS. India, între echilibru diplomatic și energie Pentru Pezeshkian, vizita este prima în India în calitate de președinte iranian și prima de acest nivel în ultimii opt ani, ceea ce pune conflictul din Orientul Mijlociu în centrul agendei. Shilan Shah, de la Capital Economics, a spus pentru AFP că războiul din Iran va testa dur coeziunea grupului extins, amintind că miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unei declarații comune la întâlnirea din mai, la New Delhi. În acest context, India încearcă să mențină relații cordiale atât cu Iranul, cât și cu Israelul, în timp ce își gestionează cu atenție relația cu Washingtonul. Totodată, potrivit aceleiași surse, India a traversat criza energetică generată de războiul din Iran și prin orientarea către Rusia, un partener strategic important, dar și un furnizor de combustibili controversat în ultimii ani, pe fondul continuării războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Putin a mai fost în India în decembrie 2025 și s-a întâlnit cu Modi și luna aceasta, la Bișkek, capitala Kârgâzstanului. În paralel, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a vizitat luna aceasta Kievul, unde președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că este „recunoscător Indiei pentru angajamentul de a pune capăt acestui război nedrept”. Xi în India pentru prima dată din 2019 Pentru Xi Jinping, vizita ar fi prima în India din 2019 și cel mai important pas de până acum într-o dezghețare prudentă a relațiilor bilaterale, la șase ani după un conflict militar mortal pe frontiera disputată din Himalaya. Relațiile dintre cele două puteri nucleare s-au îmbunătățit recent, cu reluarea treptată a zborurilor, vizelor și contactelor la nivel înalt, însă neîncrederea rămâne, iar disputa de frontieră, deficitul comercial în creștere și rivalitatea strategică continuă să complice relația. [...]
Kremlinul spune că Putin și Trump au discutat despre o posibilă întâlnire cu Xi, un semnal de repoziționare diplomatică înainte de APEC. Potrivit Agerpres , cei doi lideri au abordat ideea unei reuniuni trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, în marja summitului APEC din noiembrie, programat în China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat discuția, întrebat despre o întâlnire la Shenzhen în cadrul convorbirii telefonice de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin. „Fără nicio îndoială.” Convorbirea a avut loc după vizitele la Kiev și Moscova, în weekend, ale emisarilor Washingtonului, care au avut ca obiectiv relansarea negocierilor de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, descrise ca fiind într-un impas de mai mult timp. Peskov a mai spus că ideea unui summit tripartit a fost menționată și anterior și că „o astfel de oportunitate se va prezenta”. Context: apropierea Moscovei de Beijing și formatul „trei mari” la APEC În material se arată că, de la declanșarea ofensivei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia – izolată de Occident – s-a apropiat „considerabil” de China. Putin și Xi s-au întâlnit la finalul lui august la Bișkek, în Kârgâzstan, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat după acea întrevedere că au fost discutate atât întâlniri bilaterale între Putin, Trump și Xi, cât și varianta unei întâlniri în trei. Ce urmează: APEC în noiembrie, participare confirmată doar din partea Rusiei Summitul APEC (Cooperare economică Asia-Pacific) este programat la Shenzhen pe 18 și 19 noiembrie, iar Rusia a anunțat că Vladimir Putin intenționează să participe. În schimb, Washingtonul „nu a confirmat încă” prezența lui Donald Trump, potrivit informațiilor transmise. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
Ucraina amenință cu lovituri mai adânci în Rusia, iar țintele energetice cresc riscul de costuri economice pentru Moscova , potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile lui Kyrylo Budanov într-un interviu pentru televiziunea publică letonă. Budanov, prezentat de publicație drept șef al Administrației Prezidențiale, a avertizat că, dacă Rusia continuă războiul, Ucraina va intensifica atacurile pe teritoriul rus, atât ca distanță, cât și ca putere de lovire. „Dacă Rusia nu oprește ostilitățile împotriva noastră, va simți consecințele tot mai puternic. Loviturile noastre vor ajunge mai adânc și vor avea o putere de luptă mai mare.” Lovituri la distanțe record și ținte din industria gazelor Avertismentul vine după ce Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (SSO) au anunțat că unități de „Deep Strike” au lovit două instalații rusești majore de gaz-condensat în Districtul Autonom Iamalo-Neneț. Potrivit SSO, dronele ar fi parcurs peste 3.000 km în interiorul Rusiei, într-un atac descris drept record. Inițial, au existat informații că ținta a fost uzina de pregătire a condensatului din Novîi Urengoi, la circa 3.200 km de teritoriul ucrainean. Ulterior, SSO a confirmat lovituri atât la Novîi Urengoi, cât și la Purovski, pe care le-a descris drept instalații importante pentru industria gazelor din Rusia. În material sunt menționate și capacitățile declarate ale celor două obiective: Novîi Urengoi: capacitate anuală proiectată de 19,5 milioane tone metrice de materii prime; Purovski: a procesat 13,4 milioane tone metrice de condensat de gaze în 2025. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au lovit opt obiective de infrastructură rusești „care lucrează pentru război”, inclusiv o rafinărie din regiunea Iamalo-Neneț. Condițiile invocate de Budanov pentru oprirea luptelor Budanov a spus că Ucraina este pregătită să oprească ostilitățile „în orice moment”, dar doar pe baza unor termeni acceptabili, nu a unui „ultimatum” rusesc. El a indicat drept scenariu „cel mai realist” oprirea luptelor pe linia frontului existentă în ziua semnării unui acord și acordarea de garanții de securitate Ucrainei. În același timp, a precizat că Ucraina nu va recunoaște juridic ocupația rusă asupra niciunui teritoriu ucrainean. Posibila reluare a discuțiilor Ucraina–SUA–Rusia Budanov a mai declarat că dialogul trilateral între Ucraina, SUA și Rusia ar urma să continue, susținând că Washingtonul și Kievul și-au arătat disponibilitatea de a negocia, iar poziția Moscovei „se va vedea în timp”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Moscova se așteaptă ca negocierile trilaterale să fie reluate „în viitorul previzibil”, fără un program formalizat, dar cu o „voință politică comună”, potrivit relatării. Publicația notează că ultima rundă completă de negocieri a avut loc la Geneva, în 17–18 februarie, după o întâlnire anterioară la Abu Dhabi, în 4–5 februarie, iar de atunci nu au mai existat discuții trilaterale. De ce contează Accentul pe ținte din infrastructura energetică și pe lovituri la distanțe de mii de kilometri mută presiunea dincolo de front și ridică miza economică pentru Rusia, în măsura în care astfel de atacuri afectează instalații relevante pentru industria gazelor. În paralel, condițiile enunțate de Budanov conturează o linie de negociere care combină înghețarea frontului cu garanții de securitate, fără concesii juridice privind teritoriile ocupate. [...]
Rusia avertizează că va ținti Lituania cu arme nucleare dacă statul baltic ajunge să găzduiască focoase ale aliaților din NATO, pe fondul demersurilor de la Vilnius de a elimina o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare, potrivit Daily Mail . Miza este una de securitate și reglementare: schimbarea cadrului legal ar putea repoziționa Lituania în arhitectura de descurajare nucleară a Alianței și ar amplifica riscul de escaladare în regiune. Kremlinul a transmis că o eventuală prezență a armelor nucleare NATO pe teritoriul lituanian ar schimba statutul țării în calculele militare ale Rusiei. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris scenariul drept „o turnură foarte serioasă în ceea ce privește escaladarea tensiunilor”, într-o declarație pentru televiziunea de stat. „Dacă există arme nucleare pe teritoriul care sunt îndreptate spre noi, atunci, în consecință, teritoriul acelei țări va intra în vizorul propriilor noastre arme nucleare.” Ce se schimbă în Lituania și în ce stadiu este decizia Lituania „se mișcă” pentru a ridica o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare în țară, ca parte a eforturilor de întărire a posturii de securitate în contextul ofensivei Rusiei în Ucraina, notează publicația. Potrivit informațiilor din articol, decizia: este în lucru în parlament; are nevoie de o majoritate de două treimi pentru a fi adoptată; are sprijinul președintelui și al principalelor partide; ar putea intra în vigoare în această iarnă. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , anunțase planurile în iulie, afirmând că țara sa vrea să fie „parte integrantă” din descurajarea nucleară. Nu există, deocamdată, un plan de găzduire a focoaselor În același timp, oficiali lituanieni au spus în mod repetat că nu există planuri ca Lituania să găzduiască astfel de arme pe teritoriul său, potrivit sursei. Cu toate acestea, simpla modificare a interdicției constituționale este tratată de Moscova ca un potențial pas care ar putea deschide calea pentru o schimbare de politică în viitor. În context regional, articolul amintește un incident din mai, când avioane NATO au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă care a zburat deasupra capitalei Vilnius, iar premierul și președintele au fost duși într-un adăpost; locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească după activitate de drone din apropierea graniței cu Belarus, aliat al Rusiei. [...]
Cucerirea portului Mokha de către houthi ridică riscul de blocaj la Bab al-Mandeb , un punct-cheie pentru comerțul global, într-un moment în care războiul SUA–Iran afectează deja traficul prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit Politico . Rebelii houthi susținuți de Iran au preluat controlul asupra portului Mokha de la Marea Roșie și au capturat insula Perim, consolidându-și poziția în jurul strâmtorii Bab al-Mandeb — „poarta” sudică spre Marea Roșie și Canalul Suez. Avansul este descris ca cea mai mare extindere teritorială a houthi din ultimii ani. Potrivit relatărilor Associated Press, combatanții au înaintat rapid de-a lungul coastei vestice a Yemenului, în timp ce forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită s-au retras, ceea ce a determinat lovituri aeriene saudite asupra aeroportului din Mokha. De ce contează: un al doilea „gât de sticlă” pentru comerț, pe lângă Hormuz Bab al-Mandeb este un culoar îngust — la punctul cel mai strâmt are aproximativ 30 km — prin care trec, potrivit articolului, circa 10–12% din comerțul global. Președintele Yemenului recunoscut internațional, Rashad al-Alimi, a avertizat că strâmtoarea „nu trebuie lăsată să devină o altă Strâmtoare Hormuz”. Miza economică este amplificată de faptul că traficul prin Hormuz este deja mult redus din cauza războiului SUA–Iran. Politico notează că date maritime recente indică un număr mediu de traversări zilnice „în zona zecilor mici”, față de aproximativ 138 înainte de 28 februarie, când Israelul și SUA au început atacurile asupra Iranului. În acest context, avansul houthi crește perspectiva unor perturbări simultane în două dintre cele mai importante puncte de tranzit maritim la nivel mondial, cu efecte potențiale precum întârzieri în transport, penurii și presiuni inflaționiste. Efecte operaționale: rutele ocolitoare rămân în joc pentru shipping și petrol Politico amintește că, începând din 2023, houthi au derulat o campanie susținută de atacuri asupra transportului maritim în sudul Mării Roșii și Bab al-Mandeb, pe care au prezentat-o drept solidaritate cu palestinienii din Gaza în timpul războiului Hamas–Israel. Ca urmare, mari companii de transport și din sectorul petrolier — inclusiv Hapag-Lloyd, MSC, Maersk, BP și Frontline — au redirecționat navele departe de Canalul Suez, pe ruta mai lungă din jurul Africii. Traficul nu a revenit la nivelurile de dinainte de 2023, deși unele companii începuseră în această vară să testeze reluarea tranzitului prin zonă. Reacții și escaladare regională Iranul a transmis vineri sprijin pentru „independența, suveranitatea națională și integritatea teritorială” a Yemenului, dar, potrivit Politico, comunicatul publicat de agenția de stat IRNA nu a abordat direct avansul houthi sau situația din Bab al-Mandeb. Ministrul belgian de externe Maxime Prévot a avertizat, într-o postare pe X, că Bab al-Mandeb „nu este o monedă de schimb” și că blocarea sau perturbarea acestei artere pune în pericol lanțurile globale de aprovizionare, cu riscuri de scumpiri și lipsuri la „alimente, combustibil și alte bunuri esențiale”. El a cerut Iranului să-și folosească influența pentru „dezescaladare, nu confruntare”. Separat, Politico menționează și o dimensiune tehnologică a riscului: o „celulă de arme” din nordul Yemenului (zonă controlată în mare parte de houthi) ar fi folosit modelul de inteligență artificială Claude al companiei Anthropic pentru a dezvolta software de ghidaj, navigație și control pentru rachete și rachete balistice, conform unui memoriu al companiei. Pe linia deciziilor politice, publicația notează că Axios a relatat că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman l-a sunat de două ori pe președintele SUA Donald Trump pentru a cere lovituri americane imediate asupra houthi, însă Trump ar fi refuzat, deocamdată, o acțiune militară directă. În paralel, SUA au lovit trei petroliere iraniene pe 5 septembrie și încă unul cinci zile mai târziu, iar Iranul susține că a ripostat împotriva navelor comerciale care folosesc rute pe care le consideră neautorizate. [...]
