Știri
Știri din categoria Externe
Argentina pregătește un program de „cetățenie prin investiție” ca să atragă dolari pentru plata datoriei, potrivit Ziarul Financiar. Planul, asociat administrației președintelui libertarian Javier Milei, ar urma să ofere pașaport argentinian în schimbul unei contribuții financiare semnificative, într-un moment în care țara caută soluții alternative de finanțare.
Guvernul ar viza lansarea programului chiar în acest an, conform unor persoane familiarizate cu discuțiile. Variantele aflate pe masă sunt:
Detaliile pot fi modificate pe măsură ce autoritățile își finalizează planurile, notează publicația.
Miza declarată este să ajute la acoperirea rambursărilor de datorii de „zeci de miliarde de dolari” pe care Argentina trebuie să le facă în următorii ani. Țara nu a revenit încă pe piețele internaționale de capital după restructurarea datoriei din 2020 și a căutat alternative pentru a atrage valută, în special dolari.
Ministerul Economiei din Argentina, care coordonează planurile, a refuzat să comenteze, potrivit sursei.
Dacă va fi implementat, Argentina ar deveni una dintre cele mai mari țări care oferă cetățenie prin investiție și ar oferi acces fără viză în mai multe țări decât orice program existent de acest tip, conform informațiilor citate de Ziarul Financiar.
Astfel de programe, cunoscute și ca „pașapoarte de aur”, s-au extins în mai multe regiuni, pe fondul încercărilor guvernelor de a atrage contribuții financiare de la persoane cu averi mari.
Recomandate
Vizita secretă la Moscova a șefului CIA indică o repoziționare a SUA între războiul din Ucraina și presiunea economică asupra Iranului , într-un moment în care Washingtonul încearcă să limiteze riscurile pentru NATO și să reducă sprijinul Rusiei pentru Teheran, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză CNN. John Ratcliffe ar fi mers la Moscova „săptămâna aceasta”, pentru discuții cu oficiali ai serviciilor ruse, într-un context în care atât Vladimir Putin, cât și Donald Trump sunt descriși ca fiind prinși în conflicte pe care nu le pot câștiga decisiv, dar nici nu le pot încheia fără costuri de prestigiu: Ucraina, respectiv Iran. Analiza notează că ambii ar fi subestimat capacitatea adversarilor, iar avantajele militare convenționale au fost erodate de tactici asimetrice și tehnologii ieftine, precum dronele. Ce a urmărit șeful CIA la Moscova Conform a două persoane familiarizate cu subiectul, citate de CNN, agenda lui Ratcliffe ar fi inclus două mesaje principale: avertizarea Rusiei în privința oricăror atacuri deschise sau ascunse asupra teritoriului NATO, pe fondul temerilor din Europa că Putin ar putea „testa” apărarea alianței; încurajarea Moscovei să întrerupă sprijinul economic și militar acordat Iranului. Misiunea este prezentată și ca un posibil semnal de reasigurare pentru aliații SUA, care au avut îngrijorări legate de angajamentul lui Trump față de NATO. În același timp, tentativa SUA de a impulsiona o încheiere a războiului din Ucraina ar fi „primită cu brațele deschise”, deși reducerea ajutorului militar pentru Kiev alimentează suspiciuni privind motivele administrației americane. În material se menționează și că Trump nu ar fi dat curs unei oferte din această vară privind licențierea producției sistemelor antirachetă Patriot pentru Ucraina. Miza economică: izolarea Iranului depinde de Moscova și Beijing Analiza CNN plasează în centru trecerea administrației americane, după șase luni de război cu Iranul, de la acțiune militară la „un război economic total” — adică o strategie de presiune prin sancțiuni și restricții comerciale extinse. În acest cadru, Washingtonul ar avea nevoie de cooperarea unor actori care sunt parteneri comerciali importanți ai Iranului, inclusiv Rusia și China. Firas Maksad, director general la Eurasia Group pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat pentru CNN International că eficiența presiunii economice depinde de obținerea unei forme de cooperare din partea chinezilor, rușilor și a altor actori regionali, dar că acest lucru va fi „foarte greu”. De ce ar putea Rusia să nu ajute și ce ar câștiga din slăbirea SUA Materialul sugerează că Rusia ar avea un interes strategic redus să ușureze situația lui Trump în Iran, iar orice „schimb de servicii” care ar implica Ucraina s-ar lovi de eșecul anterior al președintelui american de a forța Kievul să accepte concesii teritoriale. În plus, CNN a relatat în martie că Rusia ar fi furnizat Iranului informații despre locațiile și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane, o parte importantă fiind imagini din constelația de sateliți de supraveghere a Moscovei, potrivit mai multor persoane familiarizate cu rapoartele serviciilor de informații americane. Pe acest fundal, The Washington Post a relatat că vizita ar fi fost precedată de informații recente ale serviciilor secrete americane care ar sugera că Kremlinul consideră SUA slăbite de războiul cu Iranul. Analiza mai susține că lipsa unei victorii decisive ar fi afectat credibilitatea SUA, ar fi epuizat stocurile de muniție și ar fi pus presiune pe forțele navale și aeriene — elemente care ar putea încuraja adversari precum Rusia și China să pună sub semnul întrebării capacitatea sau interesul Washingtonului de a răspunde la crize în Europa sau Asia. Diferențe între cele două conflicte și limita comparației Deși trasează paralele între Putin și Trump, analiza subliniază că acestea au o valabilitate limitată. Spre deosebire de Putin, Trump „nu a copiat” decizia de a trimite trupe terestre într-un blocaj, iar Putin este descris ca fiind mai puțin constrâns de dinamica internă decât un președinte american. În material este citat și un bilanț de „peste 1,4 milioane” de ruși morți, răniți sau dispăruți, atribuit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale . În privința țintelor, analiza afirmă că Putin lovește orașe și infrastructură energetică în Ucraina, în timp ce Trump ar fi evitat în mare măsură vizarea deliberată a civililor și infrastructurii civile, dar se menționează și un atac cu rachete care ar fi lovit o școală iraniană în februarie, ucigând aproape 200 de copii și adulți, despre care Trump nu ar fi oferit o explicație publică completă, iar atacul ar fi rezultat din folosirea unor informații învechite. Ce urmează: presiune pe două fronturi, cu risc de escaladare În lectura CNN, vizita lui Ratcliffe vine într-un moment „sumbru” al relațiilor internaționale, cu războaiele din Ucraina și Iran care destabilizează Orientul Mijlociu, implică marile puteri și alimentează temeri de extindere a conflictului. În acest context, Washingtonul încearcă simultan să descurajeze orice testare a NATO de către Rusia și să reducă sprijinul Moscovei pentru Iran, în timp ce strategia de izolare economică a Teheranului ar putea depinde tocmai de cooperarea unor adversari geopolitici. [...]
România își consolidează prezența economică în Letonia printr-o ambasadă rezidentă la Riga , într-un context în care schimburile comerciale bilaterale au ajuns la un maxim istoric în 2025, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a inaugurat noul sediu al Ambasadei României la Riga împreună cu omologul leton, Baiba Braze. MAE arată că deschiderea sediului „consacră prezența diplomatică rezidentă” a României în Republica Letonia, misiunea fiind condusă de ambasadorul Sergiu Nistor. Evenimentul are loc într-un an aniversar pentru relațiile bilaterale: 105 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și 35 de ani de la restabilirea acestora, la 13 septembrie 1991. În discursul său, Oana Țoiu a legat inaugurarea de perspectiva extinderii cooperării dintre cele două state. „Astăzi, prin deschiderea acestei noi misiuni diplomatice românești, nu celebrăm doar prietenia dintre România și Letonia, ci privim cu încredere și spre viitorul acesteia.” De ce contează pentru economie: comerț în creștere și condiții pentru legături mai strânse Potrivit MAE, prezența diplomatică permanentă la Riga „creează condiții” pentru intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și consolidarea legăturilor economice. În plan comercial, schimburile bilaterale au crescut „mai mult decât dublu” în perioada 2022–2025, atingând în 2025 un nivel record de aproximativ 220 de milioane de euro (aprox. 1,1 miliarde lei), în creștere cu circa 35% față de anul precedent, conform datelor citate de MAE. Un alt element cu impact operațional pentru relațiile economice este conectivitatea directă dintre București și Riga, asigurată din mai 2023 prin zboruri operate de airBaltic , care susține contactele economice, academice și interumane. Domenii vizate pentru cooperare MAE indică faptul că noua misiune diplomatică ar urma să ajute la valorificarea potențialului de cooperare în mai multe arii, între care: apărare; securitate cibernetică; comunicare strategică; tehnologii avansate; energie; agricultură. În același timp, România și Letonia „împărtășesc evaluări similare” privind provocările de securitate din regiune și cooperează în cadrul NATO și al Uniunii Europene, potrivit aceleiași surse. Programul vizitei a inclus și momente cu încărcătură simbolică la Riga: o ceremonie de depunere de flori la Monumentul Libertății, vizitarea Muzeului Ocupației Letoniei și a Bibliotecii Naționale a Letoniei, unde ministrul a donat volumul „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”. [...]
Peste 113.000 de ruși au trecut în Georgia într-o săptămână , pe fondul temerilor legate de recrutare și al înăspririi regulilor de mobilizare, potrivit Mediafax . Mișcarea pune presiune operațională pe punctele de frontieră și indică o accelerare a ieșirilor din Rusia, în contextul semnalelor privind extinderea mobilizării militare. În material se arată că la granița dintre Rusia și Georgia s-au format „cozi kilometrice”, după ce Vladimir Putin a anunțat că va crește mobilizarea în rândul militarilor. Datele privind fluxul de persoane sunt atribuite publicației Politico . Presiune la frontieră și un nou val de plecări Aproape 113.000 de civili au trecut frontiera spre Georgia săptămâna trecută, conform datelor citate. Articolul plasează această creștere a plecărilor și în contextul unor avertismente publice ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind „noi amenințări” din partea Rusiei. Georgia este prezentată ca destinație majoră de refugiu încă de la începutul războiului, atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși, potrivit acelorași date atribuite Politico. Înăsprirea regulilor de mobilizare: de la hârtie la ordine electronice Un element-cheie care ar putea face mai dificilă părăsirea țării este schimbarea procedurilor de chemare la mobilizare. Mediafax notează că, în 2022, „aproape un milion” de ruși ar fi reușit să evite chemarea la război, profitând de „hibele” din legislație: ordinele erau livrate pe hârtie, iar dacă nu erau semnate, exista timp pentru plecare. În iunie anul acesta, Rusia ar fi trecut la emiterea electronică a ordinelor, care „intră în vigoare mult mai rapid”, imediat ce sunt emise online, conform articolului. Mesaje contradictorii despre o mobilizare în masă Materialul menționează că Kremlinul ar fi negat o mobilizare, iar purtătorul de cuvânt Dmitry Petkov ar fi spus că informațiile sunt „speculații venite dinspre Ucraina”. În același context este citată o declarație atribuită ambasadorului rus la ONU, Vasily Nebenzya: „Nu avem nevoie de mobilizare în masă în acest moment; nu este planificată și nici așteptată, din câte știu”. Ce urmează depinde de deciziile de la Moscova privind recrutarea și de modul în care noile proceduri digitale vor fi aplicate în practică; articolul nu oferă o prognoză sau un calendar suplimentar. [...]
O navă comercială care a luat foc în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră ar fi fost lovită, iar autoritățile au declanșat verificări pentru a stabili cauza , pe fondul unui incident care ridică miza de securitate pentru traficul maritim din zonă, potrivit HotNews . Cei 12 membri ai echipajului au fost salvați, intervenția având loc în condiții meteo dificile. Incidentul a avut loc joi, 27 august 2026, seara, la aproximativ 15–20 de mile marine (circa 28–37 km) de Sfântu Gheorghe, în zona economică exclusivă a României. Garda de Coastă și Autoritatea Navală Română (ANR) au transmis că au fost informați despre incendiu prin MRCC Constanța (centrul de coordonare pentru căutare și salvare pe mare). Într-o conferință de presă la Chișinău, președintele Nicușor Dan a spus că nava „a fost lovită” și că „pare că s-a scufundat”, precizând că nu se cunoaște, deocamdată, de cine sau în ce condiții, urmând să fie făcută o cercetare. „A fost lovită și pare că s-a scufundat. Pentru moment nu știm de cine, de ce, se va face o cercetare, nu e bine să ne lansăm în speculații.” Intervenția: alertă COSPAS-SARSAT și mobilizare de urgență ANR a anunțat că a primit o alertă COSPAS-SARSAT (sistem internațional de semnalizare pentru situații de urgență) pentru nava „PROGRESS IV”, sub pavilionul Republicii Dominicane, cu ultima poziție cunoscută la circa 15 mile marine de Sfântu Gheorghe. Pentru operațiunea de căutare și salvare au fost implicate, conform ANR: nava comercială „MOHAMAD B”, direcționată imediat în zonă; navele de salvare ARSVOM „SAR ARES” și „SAR ARTEMIS”; nava MAI 0201 a Poliției de Frontieră, desemnată coordonator la fața locului. Până la ora 20:47, toți cei 12 membri ai echipajului au fost recuperați în viață. Potrivit unor surse citate de Agerpres, o persoană are răni grave la o mână. Garda de Coastă a precizat că valurile au avut aproximativ 2,5 metri, ceea ce a îngreunat intervenția. De ce contează: risc operațional pentru rutele comerciale din Marea Neagră Faptul că nava ar fi fost „lovită”, iar incidentul s-a produs la limita apelor teritoriale, dar în afara lor, adaugă un risc operațional pentru navigația comercială în Marea Neagră, inclusiv pentru planificarea rutelor și a asigurărilor maritime. În acest stadiu, cauza exactă nu este stabilită, iar autoritățile indică faptul că urmează o cercetare. [...]
Disputa simbolică SUA–Canada se adâncește după ce premierul canadian Mark Carney a reacționat public la un decret semnat de președintele american Donald Trump privind redenumirea Lacului Ontario, potrivit Agerpres . Carney a transmis, într-un mesaj în limba franceză pe contul său de X, că lacul „se numește Lacul Ontario – astăzi și pentru totdeauna”, după ce Trump a semnat un decret care, potrivit acestuia, îi schimbă numele în „Lacul America”, notează AFP. În mesajul său, premierul canadian a legat episodul de o schimbare mai amplă pe care o vede în Statele Unite, enumerând „relațiile lor comerciale, politica lor externă, monumentele lor naționale, hidronimele lor” (hidronimele sunt denumiri geografice ale apelor). Carney a invocat și argumentul istoric, afirmând că numele Lacului Ontario, situat la granița americano-canadiană, „datează de mai bine de 400 de ani, cu mult înainte de Confederația Canadiană și de Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii”. [...]
O lege irlandeză din 1634 blochează în practică acțiunile colective europene împotriva Big Tech , pentru că interzice finanțarea litigiilor de către terți și face aproape imposibilă susținerea costurilor în procese complexe, potrivit Antena 3 , care citează Politico. Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: fără bani pentru litigii, dreptul consumatorilor la despăgubiri rămâne, în multe cazuri, doar teoretic. În UE, drepturile pentru acțiuni colective au fost consolidate prin Directiva din 2020 privind „acțiunile în reprezentare ”, apărută în contextul scandalului „Dieselgate”. În SUA, astfel de procese au dus la despăgubiri de miliarde de dolari, inclusiv în cazul Volkswagen, care a plătit 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei) consumatorilor americani, notează materialul. De ce contează Irlanda pentru procesele împotriva Big Tech Problema, arată Politico, este că multe dintre marile companii tehnologice au sediile europene în Irlanda, iar legislația locală interzice ca un terț să finanțeze un proces dacă nu este implicat direct sau nu are un „interes legitim”. În același timp, directiva UE permite inițierea acțiunilor colective doar de organizații non-profit, care depind adesea de finanțare externă pentru a acoperi costurile ridicate ale litigiilor. Irlanda este prezentată ca singura țară din UE cu o asemenea restricție, bazată pe concepte juridice introduse în legislația irlandeză în 1634. Efectul practic: activiștii și organizațiile de drepturi au dificultăți majore în a strânge fonduri pentru procese de amploare împotriva Big Tech. Costurile litigiilor și blocajul de finanțare Până acum, în Irlanda a fost introdusă o singură acțiune colectivă de acest tip: Irish Council for Civil Liberties a deschis anul trecut un proces împotriva Microsoft, vizând sistemul de publicitate online. Organizația a finanțat cazul din bugetul propriu, alimentat din donații și granturi filantropice. Johnny Ryan, director în cadrul organizației, spune că un astfel de litigiu costă „cel puțin un milion de euro” (aprox. 5 milioane lei) doar în primă instanță și că, fără posibilitatea de a strânge fonduri, nu pot fi deschise mai multe procese. „Un litigiu complex de acest tip în Irlanda costă cel puțin un milion de euro doar în primă instanță. Nu putem deschide mai multe procese dacă statul nu ne permite să strângem fondurile necesare.” Avocatul irlandez Gerard Rudden susține că firmele Big Tech au resurse „practic nelimitate” pentru litigii, iar interdicția de finanțare face „pur și simplu imposibilă” o acțiune colectivă europeană deschisă în Irlanda împotriva unor companii precum Meta, Google sau Microsoft, din cauza costurilor. Ce ar putea urma: reanalizarea regulilor și presiunea UE Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Întreprinderi, Comerț și Ocuparea Forței de Muncă din Irlanda a declarat (sub rezerva anonimatului) că Law Reform Commission urmează să publice în cursul acestui an un raport privind posibile modificări. O eventuală schimbare ar trebui decisă de Ministerul irlandez al Justiției. Ministrul irlandez al justiției, Jim O’Callaghan, s-a declarat „foarte reticent” față de introducerea finanțării litigiilor de către terți, invocând riscul „transformării justiției într-o marfă” și posibilitatea ca finanțatorii să ia o parte semnificativă din despăgubiri — un model asociat cu numărul mare de acțiuni colective din SUA. În paralel, Comisia Europeană spune că este în „contact strâns” cu statele membre, inclusiv Irlanda, și evaluează aplicarea directivei. Comisia amintește că, atunci când un stat interzice finanțarea de către terți, trebuie să se asigure că cheltuielile de judecată nu devin un obstacol pentru entitățile autorizate să introducă acțiuni colective. Guvernul irlandez a plafonat la 25 de euro (aprox. 125 lei) taxa pe care un consumator o poate plăti pentru a se alătura unei acțiuni colective și, „în săptămânile următoare”, ar urma să elimine taxele Înaltei Curți (de regulă de câteva sute de euro, în funcție de documente) pentru organizațiile non-profit autorizate, potrivit aceleiași surse. [...]
