Știri
Știri din categoria Externe
Criza diplomatică dintre Polonia și Ucraina riscă să atingă dosarul de aderare la UE după votul din parlamentul de la Kiev privind ridicarea unui „Panteon” național care ar urma să omagieze și figuri controversate pentru Varșovia, potrivit TVR Info.
Șeful administrației prezidențiale poloneze, Zbigniew Bogucki, a catalogat inițiativa drept „provocatoare și foarte greșită”, criticând explicit includerea lui Stepan Bandera, pe care Polonia îl consideră „criminal autor al genocidului împotriva polonezilor” în al Doilea Război Mondial.
Parlamentul ucrainean a votat miercuri, „fără niciun vot împotrivă”, o lege pentru construirea la Kiev a unui monument numit „Panteon”, descris ca dedicat „celor mai remarcabili reprezentanți ai națiunii ucrainene”. Textul legii invocă obiectivul „formării unei identități naționale”, iar monumentul ar urma să omagieze figuri-cheie din mai multe perioade istorice, începând cu Rusia Kieveană.
Conform materialului, în „Panteon” ar urma să fie reînhumate rămășițe ale unor personalități considerate astăzi în Ucraina drept luptători pentru independență, alături de președinții ucraineni.
Tensiunea are o componentă direct legată de parcursul european al Ucrainei. Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a avertizat că această criză poate avea consecințe asupra aspirațiilor europene ale Kievului și a spus că are „impresia că o parte a elitei de la Kiev nu este cu adevărat favorabilă aderării la UE dacă aceasta implică respectarea anumitor standarde europene”.
În replică la poziția ucraineană, ministrul polonez a indicat că, dacă Ucraina susține că este liberă să-și omagieze personalitățile istorice, atunci „nimeni nu ar trebui să spună Poloniei” cum să voteze în privința aderării unei țări la UE.
Materialul notează că memorialul Holocaustului Yad Vashem din Israel și-a exprimat îngrijorarea privind rolul lui Andrii Melnik (lider al Organizației Naționaliștilor Ucraineni, decedat în 1964), menționând că acesta a fost „liderul unei mișcări ce a sprijinit și a colaborat cu Germania nazistă”.
De asemenea, în „Panteon” ar urma să fie incluși membri ai Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), considerată responsabilă pentru uciderea în masă a polonezilor și evreilor, mai ales în vestul Ucrainei, în timpul ocupației germane din al Doilea Război Mondial.
Într-un episod anterior, decizia președintelui Volodimir Zelenski de a decora cu distincția „Eroii UPA” o unitate militară a declanșat un conflict cu Polonia. Ca protest, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras lui Zelenski Ordinul Vulturul Alb, cea mai înaltă distincție poloneză, acordată anterior liderului ucrainean.
Din informațiile disponibile, disputa se mută din zona simbolică în cea politică, prin avertismentul explicit al Varșoviei că tensiunile pot influența sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei. Nu este precizat un calendar pentru construirea „Panteonului” sau pași concreți de detensionare între cele două capitale.
Recomandate
Volodimir Zelenski ar câștiga primul tur, dar cu un avantaj strâns în turul doi , potrivit unui sondaj citat de Mediafax . Datele indică o competiție mai echilibrată decât în urmă cu un an, într-un context în care Ucraina nu poate organiza alegeri sub legea marțială. Sondajul, realizat de agenția Rating Group și preluat de presa ucraineană, îl creditează pe Zelenski cu 32% din intențiile de vot, nivel descris ca fiind constant. Pe locul al doilea apare Valerii Zalujnîi , fost șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador în Marea Britanie, cu 16% intenție de vot, în scădere cu 9% față de iulie 2025. Pe locul al treilea este Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski, cu 11%. Turul doi: diferență de trei puncte între Zelenski și Zalujnîi Într-un scenariu de tur doi între Zelenski și Zalujnîi, actualul președinte ar obține 42%, iar Zalujnîi 39%, potrivit aceluiași sondaj. Materialul nu include date pentru un eventual tur decisiv între Zelenski și Budanov. Ca termen de comparație, în urmă cu un an, dacă alegerile ar fi avut loc, Zelenski, Zalujnîi și Budanov ar fi fost creditați cu 31%, 25% și, respectiv, 5% în primul tur. De ce contează: sondajele se acumulează, dar alegerile rămân blocate de război Alegerile prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în 2024, însă nu s-au organizat din cauza invaziei Rusiei și a legii marțiale, care interzice scrutinurile pe timp de război. În aceste condiții, mandatul lui Zelenski se prelungește până la organizarea unui nou scrutin. În paralel, Zalujnîi și-a anunțat intenția de a candida și i-a transmis lui Zelenski că este pregătit pentru un scrutin „dacă acesta va avea loc la toamnă”, potrivit informațiilor din articol. Sursa nu oferă însă un calendar oficial al alegerilor. [...]
Rusia a câștigat teren în iunie, dar ritmul rămâne printre cele mai scăzute din ultimul an , potrivit datelor platformei ucrainene de analiză militară DeepState , citate de Euronews . Armata rusă ar fi preluat controlul asupra a încă 84 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, iar avansul este pus pe seama progreselor din mai multe puncte ale frontului. DeepState indică drept principale zone de înaintare: în apropiere de Kostiantinivka (regiunea Donețk), în zonele de graniță ale Ucrainei cu Rusia și în Huliaipole, în sud-est. Platforma își calculează bilanțul lunar ca diferență între kilometrii pătrați câștigați și cei pierduți de Rusia pe front. Comparativ cu luna mai, avansul a crescut, dar rămâne departe de vârfurile din 2024 În luna mai, Rusia ar fi preluat controlul asupra a 14 kilometri pătrați, un „record negativ” pentru forțele Kremlinului din octombrie 2023, potrivit aceleiași surse. Chiar și cu creșterea din iunie, cifra de 84 de kilometri pătrați este a doua cea mai scăzută din seria prezentată de DeepState (care începe în iunie 2024) și mult sub maximul de 725 de kilometri pătrați atins în noiembrie 2024. Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și logistice ruse În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a continuat atacurile asupra infrastructurii militare ruse, potrivit președintelui Volodimir Zelenski . Acesta a spus că forțele ucrainene au lovit cu drone Institutul de Electromecanică din Penza, unitate care dezvoltă și produce componente pentru rachete; autoritățile regionale ruse au confirmat atacul, fără a oferi detalii despre pagube. Zelenski a mai anunțat un atac asupra rafinăriei din Ufa, la aproximativ 1.300 de kilometri de granița cu Ucraina. În plus, Kievul a revendicat atacuri asupra unui centru de comunicații prin satelit din Dubna (lângă Moscova) și asupra unei fabrici de rachete din Voronej. Separat, armata ucraineană a anunțat distrugerea unui pod de pe ruta rutieră principală dintre Donețk și Mariupol, vizând podul peste râul Malîi Kalcik, lângă localitatea Hranitne (Donețk). Ucraina susține și atacuri asupra unui pod feroviar din regiunea ocupată Luhansk și asupra unui alt punct de trecere strategic din Donețk, în încercarea de a perturba logistica armatei ruse. [...]
Volodimir Zelenski avertizează asupra unui posibil atac aerian masiv al Rusiei, ceea ce ridică imediat riscul de noi perturbări operaționale în Ucraina , inclusiv presiune suplimentară pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura critică, potrivit G4Media . Președintele ucrainean și-a întrerupt miercuri vizita la Dublin și a anunțat că pleacă „imediat”, după avertismente primite de la serviciile de informații. Zelenski participa la conferința primei zile a președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, iar în prezența premierului irlandez Micheál Martin le-a spus jurnaliștilor că Kremlinul ar putea lansa atacul „posibil chiar în această noapte”. „Știm că Putin pregătește de ceva timp acest atac masiv împotriva Ucrainei. În această seară, aceasta este amenințarea cu care ne confruntăm.” Avertisment către populație și mesaj public pe X Președintele ucrainean le-a cerut cetățenilor să fie atenți la alertele de raid aerian și să se adăpostească, mesaj pe care l-a reiterat și într-o postare pe rețeaua X, conform aceleiași surse. În mesajul public, Zelenski a insistat asupra necesității de precauție, în special pentru protejarea familiilor și a copiilor. Totodată, el i-a mulțumit omologului irlandez, menționând sprijinul constant al Irlandei pentru Ucraina, în pofida politicii de neutralitate militară practicată de această țară. Context: atacuri recente și presiune pe apărarea antiaeriană G4Media amintește că la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie Rusia a lansat atacuri aeriene masive asupra Ucrainei, soldate cu peste 14 morți și numeroși răniți. În ultimele luni, Kievul s-a confruntat cu dificultăți în apărarea împotriva rachetelor balistice rusești, pe fondul reducerii stocurilor de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot , de fabricație americană, care „sunt pe terminate”, potrivit sursei citate. [...]
Kremlinul menține obiective nerealiste în Donbas, în timp ce Ucraina lovește în adâncime ținte militare din Rusia , potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 30 iunie 2026. Miza practică este una operațională: decalajul dintre termenele politice impuse de Moscova și realitatea de pe front sugerează presiuni interne asupra armatei ruse, fără rezultate confirmate pe teren. ISW notează că Kremlinul „continuă să stabilească termene nerealiste” pentru ca armata rusă să finalizeze cucerirea regiunii Donețk , termene care nu se aliniază cu situația de pe câmpul de luptă. În același timp, analiza indică o creștere a interesului populației din Rusia pentru subiectul încheierii războiului împotriva Ucrainei, un semnal relevant pentru capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung ritmul operațiunilor și costurile asociate. Lovituri la distanță și atacuri cu drone, fără câștiguri confirmate Pe plan militar, Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță împotriva activelor militare rusești aflate pe teritoriul Rusiei în noaptea de 29 spre 30 iunie, potrivit ISW. În oglindă, forțele ruse au lansat „154 de drone” asupra Ucrainei peste noapte. În pofida intensității atacurilor, ISW consemnează că pe 30 iunie „nici forțele ruse, nici cele ucrainene” nu au realizat avansuri confirmate. De ce contează Persistența unor termene politice „nerealiste” pentru Donețk, combinată cu lipsa avansurilor confirmate, sugerează o tensiune între obiectivele declarate ale Moscovei și capacitatea de execuție pe front. În paralel, escaladarea loviturilor la distanță și a atacurilor cu drone indică o continuare a presiunii reciproce asupra infrastructurii și activelor militare, chiar și în absența unor schimbări clare ale liniei frontului. [...]
Ultimatumul Ucrainei a deschis un nou front de presiune economică asupra Belarusului , după ce echipamente folosite pentru ghidarea dronelor rusești deasupra teritoriului belarus ar fi fost oprite la câteva zile de la avertismentul public lansat de Volodimir Zelenski , potrivit Digi24 . Miza nu este doar militară: analiști citați în material indică faptul că riscul unor lovituri asupra rafinăriilor – una dintre puținele surse de venit ale regimului – poate schimba calculele lui Aleksandr Lukașenko și, indirect, echilibrul sprijinului economic acordat Rusiei. Echipamentele ar fi încetat să funcționeze pe 22 iunie, „cel puțin potrivit lui Zelenski”, iar Belarusul nu a confirmat informația. Nu este clar nici dacă oprirea va fi menținută pe termen lung, însă ar fi primul semn vizibil că Ucraina nu mai tratează Belarusul doar ca pe o bază de operațiuni a Rusiei, ci începe să exercite presiune direct asupra Minskului. Ce a cerut Kievul și ce s-a întâmplat după ultimatum Pe 19 iunie, Zelenski a spus că în două regiuni belaruse de la granița cu Ucraina ar exista sisteme de retransmisie (repetoare de semnal) instalate pe turnuri de comunicații, folosite pentru coordonarea atacurilor cu drone rusești, inclusiv asupra zonelor civile. Mesajul a fost explicit: „Dacă el nu-l va opri, o vom face noi.” Timp de aproape o săptămână, Lukașenko nu a comentat public. Pe 24 iunie, Zelenski a afirmat că echipamentul a fost scos din funcțiune, iar pe 25 iunie liderul belarus a declarat că „reprezentanții lui Zelenski au fost chiar aici” și a avertizat că „natura războiului s-ar schimba instantaneu” dacă Ucraina ar continua pe această linie. A doua zi, Lukașenko a plecat la discuții cu Vladimir Putin. Ca indiciu indirect, materialul notează că ar fi scăzut numărul de drone de atac rusești în nordul regiunii Cernihiv, iar raidurile de amploare cu drone Shahed de-a lungul frontierei Belarus–Ucraina ar fi încetat, potrivit unei declarații din 24 iunie a lui Andrii Demchenko, purtător de cuvânt al Gărzii de Frontieră de Stat. De ce contează economic: rafinăriile și exporturile de benzină către Rusia Analiza citată de Digi24 ( Kyiv Independent ) sugerează că presiunea Ucrainei nu se oprește la echipamentele de retransmisie, ci vizează și infrastructura economică ce susține efortul de război al Rusiei, inclusiv rafinăriile din Belarus. Katie Glod, de la Centrul de Strategii New Eurasia, spune că Lukașenko ar fi sensibil la riscul asupra rafinăriilor, descrise drept una dintre puținele surse de venit ale regimului. În același registru, un alt expert citat, Uladzimir Zhyhar (Belpol), susține că stațiile de releu sunt doar „o parte a tabloului de ansamblu”, iar discuția reală include întreprinderile care susțin efortul de război și rafinăriile care furnizează combustibil. În acest context, materialul menționează că Belarus ar fi intervenit pentru a acoperi parțial deficitul de combustibil al Rusiei, exportând în mai 2026 de 26 de ori mai multă benzină către Rusia decât în anul precedent. O eventuală lovire sau blocare a acestui flux ar amplifica presiunea asupra Moscovei, pe fondul penuriilor provocate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii ruse de combustibili. O schimbare de strategie: de la prudență la ultimatumuri Digi24 arată că abordarea Ucrainei față de Lukașenko s-a schimbat „cu 180 de grade”: după ani de prudență pentru a evita escaladarea, Kievul ar fi trecut la confruntare deschisă și presiune prin ultimatumuri. Într-o declarație din 19 iunie, Zelenski a inclus și o cerere mai largă: Belarus să înceteze să furnizeze combustibil armatei ruse, prezentând demersul ca pe o succesiune de pași care au început „în culise” și au ajuns la avertisment public. Totuși, experții citați avertizează că oprirea echipamentelor nu echivalează cu îndepărtarea lor și că Lukașenko „încearcă să câștige timp”. Vadzim Kabanchuk, din cabinetul-umbră al opoziției belaruse, spune că, dacă stațiile vor începe să funcționeze din nou, Ucraina „își va pune în aplicare, cel mai probabil, ultimatumul”. Ce urmează: presiune continuă, dar cu multe necunoscute Pe termen scurt, rămâne neclar dacă echipamentele au fost demontate sau doar oprite temporar și dacă Minsk va confirma oficial situația. Pe termen mediu, miza se mută către cooperarea militară și economică Belarus–Rusia: dacă Ucraina își extinde presiunea către infrastructura de combustibili, costurile pot deveni semnificative pentru regimul Lukașenko, care depinde de stabilitate internă și de sprijinul Moscovei. În același timp, materialul notează că menținerea status quo-ului ar rămâne strategia preferată a lui Lukașenko, inclusiv pentru a evita represalii care i-ar afecta economia și una dintre puținele surse de legitimitate internă: promisiunea de „pace”. [...]
Ucraina spune că a lovit două poduri folosite de Rusia pentru logistică , vizând infrastructură de transport din Zaporojie și Crimeea , într-o acțiune care ar putea afecta fluxul de trupe și muniții pe front, potrivit Agerpres . Statul Major al Forțelor armate ale Ucrainei a transmis, într-un comunicat publicat pe Telegram, că atacurile au avut loc luni și „în noaptea de 29 spre 30 iunie”, în cadrul eforturilor de „reducere a potențialului militar și economic” al Rusiei. Informațiile sunt relatate de EFE, conform aceleiași surse. Țintele menționate sunt: un pod rutier în zona Azovske, în regiunea ucraineană Zaporojie, ocupată parțial de Rusia; un pod feroviar în apropierea localității Iciki, în Crimeea (peninsula anexată de Rusia în 2014). Potrivit comunicatului, armata rusă ar utiliza aceste infrastructuri pentru transportul de efective, armament, muniție și mijloace logistice. Statul Major ucrainean precizează că încă adună detalii privind rezultatele atacurilor. Alte lovituri raportate: comandă și control pentru drone Pe lângă poduri, Ucraina mai susține că a atacat posturi de comandă și control ale dronelor în regiunea rusă Belgorod, în regiunea ucraineană Donețk (ocupată) și în Zaporojie (sud). De asemenea, ar fi fost vizat un post de comandă și observație al forțelor ruse în Donețk. Confirmare privind o rafinărie din Rusia și rezervoare distruse Separat, Statul Major ucrainean a prezentat rezultatele unui atac de duminica precedentă asupra unei rafinării a companiei Slaviansk ECO din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei). Conform informării, au fost distruse patru rezervoare cu un volum total de 35.000 metri cubi și au fost avariate alte nouă rezervoare cu un volum total de 30.000 metri cubi, precum și o unitate de rafinare a petrolului. [...]
