Știri
Știri din categoria Externe

Consiliul Europei a aprobat un plan de reforme pentru Ucraina de 70 milioane euro (76,8 milioane dolari, aprox. 346 milioane lei) pentru perioada 2027–2030, cu miză directă pe întărirea instituțiilor democratice și alinierea la standardele europene, în paralel cu eforturile Kievului de aderare la UE, potrivit Kyiv Post.
Planul pe patru ani, intitulat „Democratic Security for Ukraine”, a fost aprobat de Comitetul Miniștrilor din Consiliul Europei (46 de state membre) la o reuniune desfășurată la Strasbourg, miercuri, 18 noiembrie. Inițiativa urmărește să apropie legislația, instituțiile și practicile guvernamentale ucrainene de standardele europene, în contextul continuării invaziei la scară largă a Rusiei.
Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a legat explicit securitatea pe termen lung a Ucrainei de funcționarea instituțiilor și de încrederea publică, nu doar de capacitățile militare.
Documentul stabilește patru direcții interconectate, menite să crească reziliența democratică în timpul războiului și în etapa de recuperare:
Programul include și măsuri pentru contracararea interferențelor externe, protejarea integrității spațiului informațional și crearea condițiilor pentru alegeri libere și corecte.
Consiliul Europei susține că reformele ar urma să contribuie la dezvoltarea și implementarea eficientă a unui viitor plan de pace pentru Ucraina. În același timp, organizația notează consecințele umanitare și economice severe ale invaziei ruse, de la distrugeri de infrastructură și strămutări de civili până la perturbarea serviciilor publice, cu impact accentuat asupra femeilor, copiilor, veteranilor, persoanelor cu dizabilități și minorităților.
Noul plan continuă programul 2023–2026 („Resilience, Recovery and Reconstruction”). Potrivit Consiliului Europei, acesta a contribuit la:
Lansarea oficială a planului 2027–2030 este așteptată la începutul lui 2027, conform informațiilor citate de publicație. Pentru detalii despre aprobarea formală, Consiliul Europei indică comunicatul său oficial privind planul, publicat aici.
Recomandate

Elon Musk contestă public restricțiile invocate de Kiev la Starshield , iar disputa reaprinde întrebarea cine controlează, în practică, accesul Ucrainei la comunicații satelitare militare potrivit Agerpres , care citează AFP. Musk l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „minte” în legătură cu o nouă încetinire a rețelei Starshield în Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu video din China, la un forum organizat de New York Times. Zelenski afirmase, săptămâna trecută, că armata ucraineană constată „perturbări importante” în funcționarea Starshield și că ar fi vorba despre „restricții de viteză sistematice”. Musk a respins acuzația, spunând că este „fals”. Miza operațională: limitări de viteză și utilizarea în luptă Potrivit Kievului, terminalele Starshield ale SpaceX (versiunea militară a rețelei civile Starlink) ar înceta să emită la o viteză de deplasare de peste 160 km/h, situație observată și în octombrie. În versiunea prezentată de Zelenski, această limitare ar face imposibilă utilizarea interceptoarelor împotriva dronelor de atac cu reacție folosite de Rusia pentru a viza, între altele, Kievul. Musk a susținut că Zelenski ar cere, de fapt, folosirea sateliților comerciali Starlink pentru operațiuni militare, solicitare pe care SpaceX ar fi refuzat-o „de la începutul acestui conflict”. Cine are controlul: SpaceX sau Pentagonul În același context, Musk a reluat ideea că Starshield este controlat de Departamentul american al Apărării , respingând acuzațiile că ar ajuta Rusia. Agerpres amintește că un schimb de replici similar a avut loc în octombrie, când Zelenski acuza Washingtonul că ar fi la originea unor limitări comparabile. Atunci, Casa Albă și Musk au negat responsabilitatea, iar limitarea ar fi fost ulterior ridicată la cererea președintelui american Donald Trump. În materialul citat nu sunt oferite detalii tehnice independente care să confirme cauza exactă a încetinirilor reclamate de Kiev sau mecanismul prin care ar fi impuse. [...]

Traficul pe Podul Kerci a fost suspendat temporar după un nou atac , într-un episod care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute logistice și economice dintre Rusia și Crimeea ocupată, potrivit The War Zone . Șeful instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov , a afirmat pe Telegram că „în urma unui nou atac asupra Podului Crimeei” circulația a fost oprită temporar, iar serviciile relevante sunt la fața locului și evaluează pagubele. Publicația notează că, până acum, autoritățile ucrainene nu au comentat oficial atacul, iar detaliile despre amploarea și rezultatele loviturii rămân neclare. De ce contează: riscul de întrerupere a unei artere-cheie pentru aprovizionare Miza operațională este legată de faptul că Podul Kerci funcționează ca rută majoră de logistică pentru armata rusă și, în același timp, ca „linie de viață” economică pentru peninsula Crimeea ocupată. Conform informațiilor din articol, loviturile recente au afectat deja serios podul, iar obiectivul Ucrainei ar fi să scoată din funcțiune și componenta feroviară, ceea ce ar întrerupe complet conexiunea vitală dintre Rusia și Crimeea. Ce se știe despre atacurile din ultimele zile Materialul descrie o succesiune accelerată de lovituri: cel mai recent atac a avut loc la două zile după ce o porțiune mare a deschiderii podului a fost distrusă într-un atac „complex” cu rachete și drone; operațiunea de marți a scos din funcțiune segmentul rutier, însă segmentul feroviar a rămas în picioare; în pofida avariilor, trenurile ar fi continuat să circule, deși partea rămasă a fost lovită „două nopți” la rând și este vizibil afectată. Publicația mai notează că acesta este al treilea atac asupra podului în patru zile. Ce urmează și ce nu este confirmat The War Zone subliniază că amploarea pagubelor din cel mai recent atac nu este încă stabilită și că încearcă să obțină informații suplimentare, inclusiv de la biroul președintelui Volodîmîr Zelenski, Serviciul de Securitate al Ucrainei și Comandamentul pentru Sisteme Fără Pilot. În același context, articolul amintește că Zelenski a descris loviturile ca parte a unei operațiuni etapizate, desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, și le-a prezentat drept represalii pentru atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice și a altor obiective din Ucraina. Publicația avertizează, totodată, că noi valuri de atacuri asupra podului ar putea urma. [...]

România își ridică nivelul de reprezentare la reuniunea de la Berlin , după ce președintele Nicușor Dan a decis să participe personal la „ Coaliția de Voință ”, în contextul în care la discuții vor fi prezenți și emisari ai fostului președinte american Donald Trump, potrivit HotNews . Reuniunea are loc joi, la Berlin, în formatul în care liderii europeni discută sprijinul pentru Ucraina și condițiile unei păci „juste și durabile” între Rusia și Ucraina. Inițial, România ar fi urmat să fie reprezentată de premierul Luca Niculescu, însă, potrivit unor surse guvernamentale citate de publicație, deplasarea acestuia a fost anulată. De ce s-a schimbat decizia Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, decizia a fost luată „în urmă cu scurt timp” la Palatul Cotroceni , după ce Administrația Prezidențială a fost informată că la reuniune vor participa și Jared Kushner și Steve Witkoff, descriși ca emisari ai lui Donald Trump. În acest context, la Berlin ar urma să existe discuții despre modul în care vor fi abordate următoarele contacte cu Rusia privind războiul din Ucraina. Publicația notează că participarea președintelui la astfel de reuniuni este „cutuma”. Mesajul anunțat de Cotroceni: securitatea Europei și Marea Neagră Administrația Prezidențială a confirmat oficial participarea printr-un comunicat de presă. Conform acestuia, Nicușor Dan va susține că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, cu accent pe statele expuse, inclusiv România, și că o pace durabilă presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”. Totodată, președintele va transmite că Rusiei „nu i se poate permite” să influențeze deciziile de securitate și politică externă ale țărilor din regiune. Context: ultimele discuții înaintea unei noi runde de negocieri Discuțiile de la Berlin sunt prezentate ca ultimele înaintea unei noi întâlniri între reprezentanții Kremlinului și cei ai Ucrainei, mediată de Statele Unite, la care ar urma să participe și reprezentanți ai marilor puteri europene, ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai NATO. Separat, materialul menționează că liderii Chinei și Rusiei s-au întâlnit la Shenzhen în marja APEC și că este programată o întâlnire la care ar urma să participe și Donald Trump, informație atribuită agenției France Presse. [...]

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Aliații SUA din regiune încearcă să blocheze o nouă escaladare militară cu Iranul , pe fondul temerilor că un nou val de lovituri ar putea lovi direct infrastructura energetică și rutele comerciale din Golf, potrivit Mediafax , care citează informații Associated Press (AP). Oficiali din statele Golfului Persic, Pakistan și Turcia au avut discuții și convorbiri telefonice cu reprezentanți de rang înalt ai Washingtonului, în încercarea de a preveni reluarea unui război de amploare. Patru oficiali familiarizați cu aceste demersuri au vorbit sub protecția anonimatului, invocând lipsa autorizării pentru comentarii publice. De ce miza este economică: energie și transport maritim Potrivit oficialilor citați de AP, statele din Golf se tem că o nouă ofensivă americană sau israeliană ar determina Iranul să intensifice represaliile împotriva bazelor militare, infrastructurii energetice și rutelor comerciale din regiune. În paralel, blocada navală americană și atacurile asupra navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz cresc presiunea asupra Teheranului, într-un punct critic pentru transportul maritim. AP mai relatează că un atac asupra unui petrolier al companiei emirateze ADNOC , produs marți, a dus la dispariția unui membru al echipajului și rănirea altor 11. Atacuri recente în Golf și riscul de escaladare Demersurile diplomatice vin pe fondul intensificării tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Teheranul și-a extins miercuri atacurile asupra unor ținte din regiunea Golfului, vizând o bază aeriană americană din Kuweit și lansând mai multe atacuri asupra Bahrainului, acțiuni descrise ca posibil răspuns la loviturile americane din ziua precedentă. Bahrain găzduiește Flota a V-a a Marinei SUA, iar instalațiile americane de pe teritoriul său au fost vizate în repetate rânduri în ultimele zile, după o pauză de aproximativ două luni. Potrivit AP, atacurile iraniene au urmat unei lovituri lansate de un avion american asupra unui amplasament de lansare a rachetelor al Gărzii Revoluționare, pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz. În Kuweit, armata a anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat drone, fără să raporteze imediat pagube. În Bahrain, autoritățile au emis alerte pentru ca populația să se adăpostească, iar armata a anunțat ulterior interceptarea mai multor atacuri. Presiuni pentru noi lovituri și semnale amestecate de la Washington Oficialii regionali susțin că inițiativa diplomatică urmărește să contracareze presiunile premierului israelian Benjamin Netanyahu asupra administrației Donald Trump. Conform sursei, Netanyahu ar dori fie reluarea atacurilor SUA asupra Iranului, fie ca Washingtonul să permită Israelului o nouă operațiune aeriană împotriva instalațiilor nucleare și a capacităților de rachete ale Teheranului. Îngrijorările aliaților din regiune ar fi crescut după vizita în SUA a șefului Mossad, Roman Gofman, considerat apropiat al lui Netanyahu. AP notează că acesta s-a întâlnit la Washington cu directorul CIA, John Ratcliffe, apoi a mers la Miami pentru discuții cu trimisul special american Steve Witkoff. Potrivit unor relatări citate de Reuters, Gofman ar fi susținut ideea unor atacuri comune americano-israeliene și ar fi prezentat informații israeliene despre programul nuclear iranian. În același timp, Donald Trump a transmis în ultimele zile mesaje contradictorii despre pașii următori: deși a sugerat că noi lovituri sunt puțin probabile, Washingtonul a trimis în regiune un al treilea portavion și mii de militari suplimentari, pe fondul deteriorării situației de securitate din Golf. [...]