Știri
Știri din categoria Externe
Finlanda vrea o interdicție UE a vizelor turistice pentru ruși, invocând riscuri de securitate, iar miza este o nouă înăsprire a regimului Schengen la nivel european, peste restricțiile deja aplicate de unele state, potrivit Adevărul. Premierul Petteri Orpo spune că va duce propunerea la summitul Consiliului European din 15–16 octombrie.
Orpo susține că oprirea eliberării vizelor turistice pentru cetățenii ruși ar reduce riscurile de securitate, pe fondul temerilor că Rusia ar putea încerca acțiuni de sabotaj în Europa. Declarațiile au fost relatate de postul finlandez Yle.
„La reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, voi propune o măsură concretă: oprirea eliberării vizelor turistice rușilor pentru călătoriile în Europa. Ne temem că Rusia va încerca să organizeze sabotaje în Europa. De ce permitem atunci rușilor să intre aici ca turiști și le permitem să călătorească liber?”
Finlanda a oprit eliberarea vizelor turistice pentru ruși și a restricționat intrarea acestora încă din septembrie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Demersul actual urmărește extinderea acestor restricții la nivelul întregii Uniuni Europene.
În iunie 2026, 11 state europene, inclusiv Finlanda, au cerut Comisiei Europene înăsprirea regulilor pentru acordarea vizelor Schengen cetățenilor ruși. Separat, în noiembrie 2025, Comisia Europeană a suspendat eliberarea vizelor Schengen cu intrări multiple pentru cetățenii ruși, ceea ce înseamnă că aceștia trebuie să solicite o nouă viză pentru fiecare călătorie în UE.
O interdicție generală la nivel european ar necesita acordul statelor membre și stabilirea condițiilor concrete de aplicare. Propunerea urmează să fie discutată la summitul Consiliului European din 15–16 octombrie.
În același context, Orpo a criticat și acordul privind furnizarea de motorină dintre Rusia și Statele Unite, pe care l-a numit „o dezamăgire teribilă”, afirmând că nu ar avea un impact semnificativ asupra economiei americane sau asupra pieței mondiale.
Recomandate
UE a scos Panama și Vietnam de pe „lista neagră” a paradisurilor fiscale , o decizie care reduce riscul de restricții și sancțiuni legate de accesul la finanțări europene pentru aceste jurisdicții, potrivit news.ro . Măsura a fost adoptată vineri, la Luxemburg, de miniștrii de Finanțe din statele membre. Decizia vine „în urma unor progrese” făcute de cele două țări, iar Consiliul UE arată că actualizarea „reflectă o tendință pozitivă” privind conformarea la normele internaționale de bună guvernanță fiscală. De ce contează: lista poate declanșa restricții, inclusiv pe fonduri UE Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în materie fiscală este un instrument creat pentru a combate evaziunea fiscală, în special în cazul multinaționalelor și al persoanelor foarte bogate. A fost înființată în decembrie 2017, după scandaluri precum „Panama Papers” și „ LuxLeaks ”. Pentru țările aflate pe listă, sancțiunile pot include blocarea accesului la fonduri europene, ceea ce face ca statutul de „listat” să aibă consecințe directe de reglementare și finanțare. Cine rămâne pe listă În prezent, pe lista UE se află opt țări sau teritorii: Insulele Samoa Americană Anguilla (teritoriu britanic) Guam (teritoriu american) Insulele Palaos Rusia Insulele Turks și Caicos Insulele Virgine Americane Vanuatu Potrivit UE, aceste jurisdicții „nu se conformează normelor fiscale internaționale convenite sau nu-și respectă angajamentele” asumate în domeniul bunei guvernanțe fiscale. Context și calendar Panama fusese inclusă pe lista UE în 2020, iar Vietnamul în februarie 2026. Lista este actualizată o dată pe an. [...]
Finlanda a aprobat al 35-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, de circa 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , într-o decizie accelerată pentru a răspunde unei solicitări urgente a Kievului, potrivit Mediafax . Decizia a fost aprobată de președintele Finlandei, Alexander Stubb , la propunerea Guvernului. Ministerul Apărării a anunțat măsura într-un comunicat de presă consultat de agenția Ukrinform. Ministrul Apărării, Antti Hakkanen, a justificat grăbirea procedurii prin urgența cererii venite din Ucraina. „Finlanda a accelerat această decizie pentru a răspunde unei solicitări urgente din partea Ucrainei. Nu vom închide ochii în fața momentului de grea încercare prin care trec ucrainenii. Dimpotrivă, vom fi alături de Ucraina și vom continua livrările de echipamente.” Ce include pachetul și ce urmează Potrivit Ministerului Apărării, noul pachet conține „un anumit tip de echipament de apărare” provenit din stocurile Forțelor de Apărare ale Finlandei, fără alte detalii despre conținut. Finlanda a început deja pregătirile pentru următorul pachet de ajutor, descris ca fiind „mai complex”. Context: valoarea totală a sprijinului și pachetul anterior Valoarea totală a echipamentelor de apărare livrate de Finlanda Ucrainei a ajuns până acum la 3,6 miliarde de euro. În septembrie, Finlanda a aprobat al 34-lea pachet de ajutor militar, în valoare de aproximativ 290 de milioane de euro. [...]
Ridicarea veto-ului Ungariei deblochează două clustere din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE și poate accelera, prin efect de „cuplare”, și parcursul Republicii Moldova , potrivit Antena 3 . Mișcarea vine înaintea summit-ului Consiliului European de săptămâna viitoare și este condiționată de adoptarea, la Kiev, a unei noi legi privind drepturile minorităților în învățământ. Budapesta a legat deblocarea de un pachet legislativ care ar urma să acorde noi drepturi minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, în cadrul unui plan în 11 puncte convenit anterior între cele două părți. Antena 3 notează că informația este relatată de Euronews. Ce se întâmplă în următoarele zile După un acord la nivel de experți, așteptarea este ca Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) să adopte legislația luni. Dacă legea trece, Ungaria ar urma să aprobe deschiderea clusterelor doi și trei la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, programată marți. Cele două clustere vizează domenii cu impact direct asupra alinierii economice la piața europeană: piața internă; concurența. La începutul anului, Ucraina a deschis deja clustere considerate fundamentale pentru aderare, care acoperă statul de drept, sistemul judiciar și relațiile externe. De ce contează pentru Republica Moldova În actuala arhitectură de negociere, Ucraina și Republica Moldova rămân „cuplate” în procesul de aderare, astfel că eliminarea unui blocaj major pentru Kiev poate facilita și avansarea Chișinăului, în măsura în care deciziile politice din Consiliu se mișcă în tandem pentru cele două candidaturi. Efecte colaterale: fonduri pentru Ungaria și relansarea dialogului politic La aceeași reuniune din Luxemburg, statele membre ar urma să deblocheze fonduri de coeziune de 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru Ungaria, bani care fuseseră blocați anterior pe fondul problemelor legate de corupție, mai arată materialul. Rezolvarea disputei privind minoritățile ar putea deschide și calea pentru prima întâlnire bilaterală dintre premierul ungar Péter Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul încercărilor de refacere a relațiilor bilaterale după deteriorarea lor în perioada guvernării Viktor Orbán. [...]
Declarațiile lui Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei și relaxarea de facto a sancțiunilor pe motorină riscă să complice negocierile de pace și să introducă volatilitate pe piața combustibililor , potrivit news.ro . Președintele SUA a spus că „este timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” pentru a ajunge la un acord cu Rusia și a cerut Kievului să oprească atacurile asupra infrastructurii ruse din hidrocarburi, pe fondul unei înțelegeri discutate cu Vladimir Putin privind livrări de motorină rusească către SUA și piețele globale. Mesaj politic cu efecte economice: motorina, în centrul discuției Donald Trump a declarat la Casa Albă că Ucraina ar trebui să-și aleagă „un nou lider” care să poată ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. În același timp, el a condamnat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea agravează „problema mondială” a penuriei de motorină. „Ar fi bine să înceteze”, a avertizat Donald Trump. Declarația vine la o zi după anunțul privind livrarea unor „cantități uriașe” de motorină rusească către Statele Unite, menționează news.ro, care citează AFP, Reuters și Interfax. Kremlinul salută, Kievul respinge Din partea Rusiei, Kirill Dmitriev , trimisul special al Kremlinului pentru cooperare economică și descris drept principal negociator economic al lui Vladimir Putin, a salutat public apelul lui Trump, numindu-l „iconic și istoric”, într-un mesaj pe X. Reacția Kievului a venit prin ministrul de externe Andrii Sîbiha , care a transmis că președintele Volodimir Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean”. Convorbirea Trump–Putin și „relaxarea temporară” a sancțiunilor Un consilier al Kremlinului, Iuri Ușakov, citat de Interfax (preluat de Reuters), a declarat că discuția telefonică dintre Putin și Trump a durat o oră și jumătate și a fost „foarte substanțială și prietenoasă”, iar niciunul dintre cei doi lideri nu a vrut să fie primul care închide. În timpul convorbirii, cei doi ar fi convenit ca Rusia să furnizeze motorină către piețele din SUA și la nivel global pentru a reduce prețurile la combustibil, ceea ce ar fi dus la o „relaxare temporară neașteptată” a sancțiunilor SUA asupra combustibilului rusesc, notează news.ro. Potrivit aceleiași relatări, acest lucru a provocat „consternare” în Ucraina. Zelenski a criticat acordul privind motorina în termeni neobișnuit de duri, numindu-l „o decizie slabă” și „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”. Ce urmează: negocieri accelerate, dar cu semnale contradictorii Kremlinul a spus că cea mai mare parte a conversației s-a concentrat pe eforturile de soluționare a războiului, însă Putin a minimalizat probabilitatea reluării curând a negocierilor de pace trilaterale, potrivit materialului. Separat, negociatori din SUA, Ucraina și țări europene au discutat la Miami pentru a ajunge la o propunere de pace „unificată” în următoarele săptămâni, care ar putea fi prezentată Rusiei, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. Presa ucraineană a relatat că discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era prevăzut, iar delegația ucraineană se întorcea deja acasă. [...]
Amânarea alegerilor palestiniene până în 2027 prelungește incertitudinea politică și riscă să erodeze și mai mult credibilitatea Autorității Palestiniene , într-un moment în care finanțarea externă și stabilitatea administrativă depind de funcționarea instituțiilor și de un minim consens intern, potrivit Al Jazeera . Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas , a emis un decret prin care amână alegerile pentru Consiliul Legislativ Palestinian, programate inițial pentru 28 noiembrie 2026, și le comasează cu alegerile prezidențiale. Noul calendar fixează scrutinul comun pentru 11 septembrie 2027, a relatat agenția oficială Wafa, citată de publicație. Motivele invocate: condiții „nepotrivite” și restricții israeliene Comitetul Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) , condus de Abbas, a susținut că situația din Ierusalimul de Est, Cisiordania și Fâșia Gaza nu permite organizarea alegerilor. Printre motivele menționate se află faptul că Israelul nu ar fi permis intrarea materialelor electorale sau a observatorilor internaționali în Gaza. Wafa a mai indicat, conform Al Jazeera, că „interferența” israeliană – inclusiv raiduri militare, extinderea coloniilor și violențe ale coloniștilor în Cisiordania – ar face imposibil un vot echitabil în noiembrie. În plus, sunt invocate reținerea sistematică a veniturilor fiscale palestiniene și restricții privind accesul candidaților și al observatorilor internaționali în Gaza și Ierusalimul de Est ocupat. Pentru Gaza, agenția a menționat și lipsa progreselor în reconstrucție și în desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare. Efect politic: lideri necontestați și presiune pe legitimitatea Autorității Palestiniene Amânarea menține status quo-ul politic și „lasă liderii palestinieni înrădăcinați necontestați”, ceea ce, potrivit Al Jazeera, riscă să accelereze erodarea credibilității Autorității Palestiniene atât în rândul palestinienilor, cât și al țărilor donatoare care o finanțează. Contextul electoral este marcat de faptul că ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a învins Fatah, partidul dominant în Autoritatea Palestiniană, iar ruptura a dus ulterior la preluarea controlului asupra Gazei de către Hamas. Abbas, în vârstă de 90 de ani, a câștigat alegerile prezidențiale din 2005; mandatul său ar fi trebuit să se încheie în 2009, însă a continuat să conducă prin decrete. Reacții și critici Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, l-a acuzat pe Abbas că „păcălește comunitatea internațională” prin planificarea anulării alegerilor promise, notează Al Jazeera. Mustafa Barghouti, secretar general al partidului Palestinian National Initiative, a declarat pentru Al Jazeera că există „o mare dezamăgire” în rândul palestinienilor față de decizie. „În acest moment, totul este concentrat în mâinile autorității executive.” „Nu există un sistem judiciar independent, nici un parlament, care să poată emite legi și legislație.” Barghouti a calificat drept „total inacceptabil” faptul că palestinienii nu au avut alegeri de două decenii și a spus că există „o mare nevoie de reformă” din perspectiva populației. Ce urmează Decretul stabilește un nou termen – 11 septembrie 2027 – și comasarea alegerilor legislative cu cele prezidențiale. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă vor fi îndeplinite condițiile invocate (accesul observatorilor, materialelor electorale și libertatea de organizare în Gaza și Ierusalimul de Est), în condițiile în care acestea sunt prezentate drept obstacolele principale pentru organizarea scrutinului. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei vin pe fondul relaxării sancțiunilor SUA față de Rusia , după ce Washingtonul a suspendat temporar măsurile împotriva Moscovei pentru a permite tranzacții legate de livrări „masive” de motorină rusă, potrivit Economica . Președintele american a spus, în fața presei la Casa Albă, că le sugerează ucrainenilor „să se doteze cu un nou lider” care ar putea ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. Declarația intervine la o zi după ce Trump a anunțat negocierea livrării unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Pentru a permite aceste tranzacții, Washingtonul a suspendat sancțiunile împotriva Moscovei. Decizia a stârnit reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a denunțat măsura drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. [...]
