Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul European a votat reguli care extind portabilitatea șomajului la 6 luni și stabilesc plata alocațiilor pentru copii din statul în care lucrează părinții, o schimbare cu impact direct asupra veniturilor familiilor de români care muncesc în UE, potrivit Mediafax.
Noile reglementări vizează coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre și urmăresc să ofere o protecție socială mai mare cetățenilor care lucrează într-un alt stat UE. Informația a fost prezentată de europarlamentarul PSD Gabriela Firea, după votul din plenul de la Strasbourg.
Potrivit mesajului citat, românii din diaspora vor putea primi indemnizația de șomaj din țara în care au muncit și au contribuit la sistemul de asigurări sociale, inclusiv atunci când își caută un loc de muncă într-un alt stat membru.
Un element-cheie este durata: perioada în care indemnizația poate fi primită în timp ce persoana caută de lucru într-un alt stat membru crește la șase luni, față de trei luni în prezent.
Noile acte normative prevăd acordarea alocațiilor pentru copii din statul în care părinții lucrează, indiferent dacă minorii locuiesc împreună cu aceștia sau într-un alt stat membru. În mesajul citat de Mediafax este menționat explicit cazul copiilor care locuiesc în România, inclusiv cu bunicii, în timp ce părinții muncesc în diaspora.
Pe lângă șomaj și alocații, setul de reglementări urmărește să aducă reguli mai clare și pentru alte drepturi sociale (precum pensiile), iar Gabriela Firea a mai afirmat că sunt introduse, „pentru prima dată”, reguli dedicate sprijinirii persoanelor în vârstă, bolnave și a celor cu dizabilități, în contextul îmbătrânirii populației din Uniunea Europeană.
Recomandate
Viitorul premier britanic Andy Burnham vrea să înăsprească linia Londrei față de Israel, inclusiv prin interzicerea comerțului cu bunuri din așezările considerate ilegale , potrivit The Jerusalem Post , care citează un interviu acordat de Burnham publicației The Guardian. Burnham, deputat britanic și așteptat să fie numit prim-ministru mai târziu în această lună, a spus că Regatul Unit „trebuie să facă mai mult” pentru a pune presiune pe guvernul israelian în legătură cu acțiunile din Gaza. El a criticat și reacția inițială a actualului premier, Keir Starmer , la campania militară a Israelului din octombrie 2023, declanșată după atacul asupra Israelului comis de militanți conduși de Hamas. „Trebuie să facem mai mult pentru a pune presiune pe guvernul israelian... Da, am făcut câțiva pași importanți... Dar, să fim onești, Marea Britanie a fost prea lentă în a cere o încetare a focului. Și acum trebuie să facem mai mult pentru a ne întări abordarea.” Ce măsuri are în vedere: sancțiuni și restricții comerciale În interviu, Burnham a indicat două direcții principale: analizarea unor sancțiuni suplimentare împotriva celor implicați în violențele din Gaza; măsuri pentru interzicerea comerțului cu bunuri provenite din așezări ilegale , ceea ce ar însemna o schimbare cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și a companiilor care importă sau distribuie astfel de produse. Context: poziția guvernului Starmer și situația din teren The Jerusalem Post notează că Starmer a rezistat inițial presiunilor din propriul partid (inclusiv din partea lui Burnham, pe atunci primar regional) pentru a cere încetarea focului, preferând ideea unei „pauze umanitare”. Ulterior, Starmer a cerut încetarea focului și a criticat conduita guvernului israelian în Gaza. Guvernul Starmer a impus sancțiuni unor miniștri israelieni de extremă dreapta și a recunoscut oficial un stat palestinian, mai arată materialul. Deși o încetare a focului anul trecut a pus capăt războiului de doi ani, Israelul a continuat lovituri în Gaza în contextul unui conflict regional mai amplu care implică Iranul și Hezbollah în Liban, invocând amenințări sau tiruri din partea Hamas. De ce contează Dacă Burnham își va transforma poziția în politică guvernamentală, miza imediată este una de reglementare și operațională : extinderea sancțiunilor și o eventuală interdicție comercială pe bunuri din așezări ar impune companiilor verificări mai stricte ale originii produselor și ar putea restrânge accesul pe piața britanică pentru anumite lanțuri de aprovizionare. Materialul nu oferă un calendar sau detalii despre forma juridică a măsurilor. [...]
Coordonarea SUA–Israel intră într-o fază mai sensibilă după reluarea loviturilor americane asupra Iranului , iar premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut președintelui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, să nu aprobe vânzarea de avioane F-35 către Turcia. Informațiile apar în The Jerusalem Post , care citează un comunicat al Biroului premierului israelian. Potrivit declarației, Trump l-a informat pe Netanyahu despre „mișcările americane în Golf” și despre atacurile SUA asupra unor active iraniene. În același apel, Netanyahu a ridicat și subiectul comentariilor dure ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la adresa existenței statului Israel, precum și „nevoia de zone de securitate” de-a lungul granițelor Israelului. Publicația notează că nu au fost oferite alte detalii despre discuție. F-35 pentru Turcia, un punct de fricțiune cu miză strategică Avertismentul lui Netanyahu privind un posibil acord pentru F-35 (avion de luptă de generația a cincea) către Turcia indică o preocupare israeliană legată de echilibrul militar regional, pe fondul escaladării dintre Washington și Teheran. Articolul nu precizează dacă există o decizie iminentă a SUA privind acest dosar și nici ce răspuns a dat Trump. Context: SUA reiau atacurile, dar păstrează canalul de discuții Convorbirea are loc după ce SUA și-au reluat loviturile asupra Iranului marți noaptea, pe fondul tensiunilor din zona Strâmtorii Hormuz. Conform US Central Command (CENTCOM), atacurile au fost un răspuns la încercările Iranului de a „impune costuri grele” pentru țintirea și atacarea transportului comercial pe o cale navigabilă internațională, cu echipaje civile. În paralel, un oficial american a declarat joi că Washingtonul rămâne angajat în găsirea unei soluții cu Iranul și că discuțiile tehnice continuă. Totuși, Trump a spus miercuri că memorandumului de înțelegere (MoU) cu Iranul i s-ar fi pus capăt în urma schimburilor de lovituri din Strâmtoarea Hormuz și că SUA ar fi „pierdut mult timp” negociind cu Teheranul, adăugând că nu dorește continuarea discuțiilor. Fără planuri pentru o întâlnire Trump–Netanyahu, deocamdată În pofida convorbirii și a evoluțiilor din regiune, un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru Walla că, în acest moment, nu există planuri pentru o întâlnire între cei doi lideri. The Jerusalem Post mai notează că Israelul nu este așteptat să se alăture actualei runde de confruntări dintre SUA și Iran, deși oficiali ai armatei israeliene au transmis că forțele sunt pregătite „pentru orice eventualitate”. [...]
UE pregătește reguli care pot exclude din licitațiile publice ofertele cu sub 50% conținut european , într-o încercare de a reduce dependența de furnizori din afara blocului și de a schimba criteriile de atribuire dinspre „cel mai mic preț” spre considerente strategice, potrivit Mediafax , care citează Reuters . Măsura nu ar introduce o cerință generală de tip „Buy European”, însă un proiect de document consultat de Reuters ar permite autorităților europene să excludă ofertele pentru contracte publice majore dacă au un conținut european mai mic de 50%. În acest scenariu, companiile din UE ar putea primi prioritate în sectoare considerate strategice. De ce contează pentru companii: criteriile de atribuire se pot schimba Propunerea ar îngreuna posibilitatea autorităților de a atribui contracte „în mare parte pe baza costului”, cu scopul de a contracara mărfurile ieftine oferite de companii chineze . Practic, pentru furnizori, competiția în licitații ar putea depinde mai mult de originea și structura lanțului de aprovizionare decât de prețul final. În proiectul consultat de Reuters se arată că „modul în care cumpărătorii publici cheltuiesc banii a devenit o chestiune de importanță strategică”. Miza economică și calendarul: achiziții publice de circa 2,5 trilioane euro Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul UE, adică aproximativ 2,5 trilioane de euro, pe baza PIB-ului blocului comunitar pentru 2025. Normele ar fi trebuit prezentate la 1 iulie, însă calendarul actual indică un anunț la începutul lunii septembrie, fără ca oficialii UE să explice motivul întârzierii. Ce se mai schimbă: mai puțină marjă națională și digitalizare Noul regulament propus ar urma să înlocuiască trei directive existente ale UE privind achizițiile publice, ceea ce ar reduce marja de apreciere națională în aplicarea regulilor. Documentul mai prevede crearea unui sistem de achiziții publice digitale la nivelul UE, inclusiv acreditări electronice pentru întreprinderi și spații de date la nivel național și european, pentru a îmbunătăți accesul transfrontalier la contracte. Propunerea are nevoie de aprobarea celor 27 de state membre. [...]
India discută o investiție de aproape 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în producția de echipamente militare la Brăila , un proiect care ar putea repoziționa România pe harta investițiilor indiene în industria de apărare, potrivit Economedia . Informația a fost prezentată de ambasadorul Indiei în România, Manoj Mohapatra , la o întâlnire cu presa organizată la București. Proiectul de la Brăila este descris ca fiind „în discuție” și vizează producția de echipamente militare, în contextul intensificării cooperării româno-indiene în domeniul apărării. În lipsa unor detalii suplimentare în material (calendar, parteneri, structură de finanțare), rămâne de văzut dacă și când discuțiile se vor concretiza într-o investiție efectivă. Ce arată, în paralel, datele despre prezența economică a Indiei în România Pe lângă componenta de apărare, partea indiană estimează că schimburile comerciale bilaterale s-ar putea dubla în următorii trei ani, pe fondul interesului în creștere al companiilor indiene pentru România și pentru regiunea Europei Centrale și de Est. În energie, reprezentanții Ambasadei au indicat că firmele indiene produc deja aproximativ 1 GW de energie solară în România, unul dintre domeniile cu ritm rapid de dezvoltare în cooperarea dintre cele două state. Amprenta companiilor indiene: firme, energie, rezidențial Datele prezentate la eveniment conturează o prezență economică în extindere: peste 1.000 de companii indiene active în România; aproximativ 1 GW capacitate de producție în energie solară operată de firme indiene; dezvoltatori din India au construit până acum peste 5.000 de apartamente în București. Ambasadorul a plasat aceste evoluții într-un cadru mai larg al relațiilor bilaterale, menționând extinderea cooperării în domenii precum comerț și investiții, educație, cercetare și inovare, digitalizare, energie regenerabilă, apărare, cultură și turism. [...]
Scenariile de escaladare care includ România ridică miza de securitate pentru investiții și infrastructură , în condițiile în care, potrivit Mediafax , trei surse citate de Reuters susțin că președintele rus Vladimir Putin nu ar urmări încheierea războiului din Ucraina, ci ar fi mai degrabă înclinat să-l escaladeze, inclusiv prin posibile lovituri asupra bazelor NATO din România sau din statele baltice. Atacurile recente ale Ucrainei cu drone asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi contribuit la această orientare, conform surselor apropiate Kremlinului citate de Reuters. Una dintre ele vorbește despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare. De ce contează pentru România: risc perceput mai mare pentru infrastructură și operațiuni Menționarea explicită a bazelor NATO din România într-un scenariu de escaladare mută discuția din zona războiului „la distanță” către un risc de securitate cu potențiale efecte economice: de la costuri suplimentare de protecție și continuitate operațională pentru infrastructuri critice, până la creșterea prudenței în deciziile de investiții în regiune. Materialul nu cuantifică aceste efecte, dar indică faptul că astfel de scenarii sunt vehiculate în cercuri apropiate de putere și în analize militare. Ce urmărește Kremlinul, potrivit surselor Reuters În același tablou, Putin ar rămâne determinat să-și atingă obiectivul de a cuceri restul regiunii Donbas, descrisă ca zonă strategică și punct de blocaj în negocierile de pace Rusia–Ucraina mediate de SUA. Un înalt oficial ucrainean a declarat, potrivit Reuters, că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni ar indica pregătiri pentru noi acțiuni de război, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene. În același timp, sursa menționează că pentru un asemenea pas Rusia ar avea nevoie de recrutare obligatorie, pe care Putin ar fi ezitat să o anunțe de la începutul războiului. Cum ar putea arăta o escaladare, în scenariile invocate Reuters relatează că experți militari ruși au menționat în repetate rânduri posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice, ceea ce ar crește riscul unei confruntări directe cu NATO și ar testa apărarea colectivă. Publicația mai notează și un posibil tipar de „atacuri izolate” menite să provoace tensiuni în interiorul NATO, comparate cu incidentul unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați , potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI). Separat, într-un articol publicat la finalul lunii iunie în „Kommersant”, Andrei Ilnitsky, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că escaladarea ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina, urmată de atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România și asupra unor instalații din UE care produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina, mai notează Reuters. În material este citată și o estimare recentă a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, potrivit căreia aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți de la începutul războiului, dintre care 1,4 milioane ar fi ruși. [...]
Venezuela cere deblocarea a circa 30 de tone de aur din Regatul Unit pentru finanțarea reconstrucției după cutremure , potrivit Mediafax . Președinta interimară Delcy Rodríguez spune că i-a trimis o scrisoare regelui Charles al III-lea, solicitând eliberarea aurului aflat la Banca Angliei și înghețat în cadrul sancțiunilor. Rodríguez a declarat la televiziune că aurul „aparține poporului” și că este necesar pentru a acoperi consecințele dublului cutremur de la finalul lunii trecute, care a devastat țara. Potrivit aceleiași surse, aurul ar urma să fie folosit pentru reconstrucție. Context: active blocate și presiune pentru acces la resurse Ministrul de externe Yvan Gil ceruse deja, într-o reuniune virtuală a Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) cu miniștri, „eliberarea tuturor activelor blocate la nivel mondial”, după cutremurele din 24 iunie. În urma seismelor, au murit peste 3.600 de persoane, iar sute de clădiri au fost distruse sau avariate, conform informațiilor citate. Venezuela, sub președinția lui Nicolás Maduro, a solicitat în repetate rânduri returnarea aurului de la Londra, inclusiv în perioada crizei Covid, însă instanțele britanice au respins cererile, mai notează publicația. Legătura cu sancțiunile: o relaxare temporară în SUA Pe 26 iunie, guvernul SUA a suspendat sancțiunile economice împotriva Venezuelei pentru patru luni, pentru a nu bloca eforturile de ajutorare după cutremur, potrivit materialului. Sancțiunile americane au fost înăsprite în special din 2019, cu scopul de a pune presiune pe Nicolás Maduro, considerat „ilegitim” de Statele Unite. Națiunile Unite estimează pierderile la 6,7 miliarde de dolari (aprox. 30,5 miliarde lei), echivalentul a 6% din PIB-ul țării, aflate de ani de zile într-o criză severă, conform aceleiași surse. [...]
