Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile transfrontaliere ale Pakistanului în Afganistan riscă să prelungească blocajul de la frontieră și să adâncească instabilitatea regională, într-un moment în care Islamabadul invocă autoapărarea, iar Kabulul acuză victime civile, potrivit G4Media.
Pakistanul spune că a desfășurat, în noaptea de duminică spre luni, operațiuni terestre și lovituri aeriene în estul Afganistanului, ca răspuns la atacul comis în weekend asupra unei baze paramilitare din Karachi. Conform versiunii Islamabadului, acțiunea a vizat grupări militante considerate responsabile de atacul de sâmbătă asupra cartierului general al forțelor paramilitare Rangers.
Ministrul pakistanez al Informațiilor, Attaullah Tarar, a declarat că operațiunea s-a soldat cu moartea a 25 de militanți și că au fost distruse trei obiective în provinciile afgane Paktia, Paktika și Kunar. Oficialul a susținut că țintele au fost „exclusiv ascunzători și baze” ale Jamaat-ul-Ahrar, o facțiune desprinsă din Tehrik-i-Taliban Pakistan (TTP).
Guvernul taliban din Afganistan respinge explicațiile Pakistanului și afirmă că loviturile au afectat în principal zone civile. Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a calificat operațiunea drept un „act laș de agresiune”, iar autoritățile afgane susțin că bombardamentele au provocat zeci de victime civile.
Kabulul a negat în repetate rânduri acuzațiile potrivit cărora teritoriul afgan ar adăposti grupări implicate în atacuri împotriva Pakistanului.
Operațiunea pakistaneză urmează atacului de sâmbătă asupra unei baze a forțelor Rangers din Karachi, descris drept unul dintre cele mai grave incidente armate din ultimii ani în cel mai mare oraș al Pakistanului. În urma exploziei și a schimbului de focuri au murit trei membri ai forțelor paramilitare, iar autoritățile pakistaneze au anunțat ulterior reținerea unui cetățean afgan, suspectat de implicare.
Relațiile dintre Pakistan și Afganistan s-au deteriorat după revenirea talibanilor la putere, în 2021. În februarie 2026, cele două state au intrat într-un conflict armat care a durat mai multe săptămâni și a inclus bombardamente pakistaneze asupra unor orașe afgane, inclusiv Kabul și Kandahar; potrivit Organizației Națiunilor Unite, confruntările au provocat sute de victime și au dus la strămutarea a zeci de mii de persoane.
Deși în martie a fost convenită o încetare a focului, incidentele au continuat, iar oficialii afgani afirmă că doar în luna iunie atacurile pakistaneze au provocat moartea a 13 persoane. În paralel, mai multe state, inclusiv China, au încercat să medieze conflictul, însă fără un acord durabil, iar frontiera comună a rămas în mare parte închisă încă din valul anterior de violențe izbucnit în octombrie.
Recomandate
O lege irlandeză din 1634 blochează în practică acțiunile colective europene împotriva Big Tech , pentru că interzice finanțarea litigiilor de către terți și face aproape imposibilă susținerea costurilor în procese complexe, potrivit Antena 3 , care citează Politico. Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: fără bani pentru litigii, dreptul consumatorilor la despăgubiri rămâne, în multe cazuri, doar teoretic. În UE, drepturile pentru acțiuni colective au fost consolidate prin Directiva din 2020 privind „acțiunile în reprezentare ”, apărută în contextul scandalului „Dieselgate”. În SUA, astfel de procese au dus la despăgubiri de miliarde de dolari, inclusiv în cazul Volkswagen, care a plătit 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei) consumatorilor americani, notează materialul. De ce contează Irlanda pentru procesele împotriva Big Tech Problema, arată Politico, este că multe dintre marile companii tehnologice au sediile europene în Irlanda, iar legislația locală interzice ca un terț să finanțeze un proces dacă nu este implicat direct sau nu are un „interes legitim”. În același timp, directiva UE permite inițierea acțiunilor colective doar de organizații non-profit, care depind adesea de finanțare externă pentru a acoperi costurile ridicate ale litigiilor. Irlanda este prezentată ca singura țară din UE cu o asemenea restricție, bazată pe concepte juridice introduse în legislația irlandeză în 1634. Efectul practic: activiștii și organizațiile de drepturi au dificultăți majore în a strânge fonduri pentru procese de amploare împotriva Big Tech. Costurile litigiilor și blocajul de finanțare Până acum, în Irlanda a fost introdusă o singură acțiune colectivă de acest tip: Irish Council for Civil Liberties a deschis anul trecut un proces împotriva Microsoft, vizând sistemul de publicitate online. Organizația a finanțat cazul din bugetul propriu, alimentat din donații și granturi filantropice. Johnny Ryan, director în cadrul organizației, spune că un astfel de litigiu costă „cel puțin un milion de euro” (aprox. 5 milioane lei) doar în primă instanță și că, fără posibilitatea de a strânge fonduri, nu pot fi deschise mai multe procese. „Un litigiu complex de acest tip în Irlanda costă cel puțin un milion de euro doar în primă instanță. Nu putem deschide mai multe procese dacă statul nu ne permite să strângem fondurile necesare.” Avocatul irlandez Gerard Rudden susține că firmele Big Tech au resurse „practic nelimitate” pentru litigii, iar interdicția de finanțare face „pur și simplu imposibilă” o acțiune colectivă europeană deschisă în Irlanda împotriva unor companii precum Meta, Google sau Microsoft, din cauza costurilor. Ce ar putea urma: reanalizarea regulilor și presiunea UE Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Întreprinderi, Comerț și Ocuparea Forței de Muncă din Irlanda a declarat (sub rezerva anonimatului) că Law Reform Commission urmează să publice în cursul acestui an un raport privind posibile modificări. O eventuală schimbare ar trebui decisă de Ministerul irlandez al Justiției. Ministrul irlandez al justiției, Jim O’Callaghan, s-a declarat „foarte reticent” față de introducerea finanțării litigiilor de către terți, invocând riscul „transformării justiției într-o marfă” și posibilitatea ca finanțatorii să ia o parte semnificativă din despăgubiri — un model asociat cu numărul mare de acțiuni colective din SUA. În paralel, Comisia Europeană spune că este în „contact strâns” cu statele membre, inclusiv Irlanda, și evaluează aplicarea directivei. Comisia amintește că, atunci când un stat interzice finanțarea de către terți, trebuie să se asigure că cheltuielile de judecată nu devin un obstacol pentru entitățile autorizate să introducă acțiuni colective. Guvernul irlandez a plafonat la 25 de euro (aprox. 125 lei) taxa pe care un consumator o poate plăti pentru a se alătura unei acțiuni colective și, „în săptămânile următoare”, ar urma să elimine taxele Înaltei Curți (de regulă de câteva sute de euro, în funcție de documente) pentru organizațiile non-profit autorizate, potrivit aceleiași surse. [...]
Israelul le-a transmis SUA că programul-pilot din sudul Libanului „a eșuat”, acuzând armata libaneză că nu acționează împotriva infrastructurii Hezbollah , potrivit The Jerusalem Post . Mesajul a fost trimis pe canale de securitate, iar miza imediată este blocarea extinderii programului către alte zone-pilot, pe fondul nemulțumirii Israelului față de modul în care Beirutul își aplică angajamentele. Publicația notează că programul a început să fie implementat după semnarea unui memorandum de înțelegere între Beirut și Ierusalim, însă Israelul a furnizat Washingtonului informații despre activitățile armatei libaneze și a susținut că operațiunile acesteia împotriva infrastructurii și operativilor Hezbollah sunt insuficiente. Ce reproșează Israelul armatei libaneze Potrivit unor oficiali de securitate citați, armata libaneză nu ar distruge infrastructura „teroristă” pe baza coordonatelor furnizate de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), deși ar cere în continuare coordonate suplimentare. În evaluările prezentate, șeful Statului Major al armatei libaneze, Rudolf Haykal, ar continua să coopereze cu Hezbollah, ar evita confruntarea cu comandanții organizației în sudul Libanului și ar fi ineficient în percheziții, identificarea infrastructurii și găsirea armelor. De ce contează: extinderea programului, pusă în așteptare Un oficial de securitate citat de publicație afirmă că „nu există fricțiune reală” între armata libaneză și Hezbollah și că organizația nu ar permite colectarea armelor sau distrugerea infrastructurii sale. În același registru, oficialul susține că armata libaneză ar fi „mai concentrată pe coordonare” decât pe aplicarea efectivă a măsurilor, ceea ce explică, în această versiune, de ce Israelul „nu se grăbește” să accepte noi zone-pilot. Context regional invocat în evaluări În același material se menționează o evaluare potrivit căreia Iranul, care ar fi oferit anterior sprijin semnificativ Hezbollah, este în prezent concentrat pe „propriile lupte pentru supraviețuire” și nu se grăbește să vină în ajutorul organizației. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre baza acestei evaluări. În lipsa unor rezultate considerate credibile de partea israeliană, semnalul transmis SUA indică faptul că următorul pas — extinderea programului-pilot — rămâne incert și condiționat de schimbări operaționale în teren. [...]
Un vot pe 29 august poate închide vânătoarea comercială de balene din Islanda , dacă țara reia drumul către aderarea la UE și, implicit, către reguli care interzic uciderea cetaceelor, potrivit Politico . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra unei industrii deja contestate și descrise ca neprofitabile în ultimul deceniu. Kristján Loftsson , principalul acționar al Hvalur hf . și figura centrală a vânătorii de balene din Islanda, conduce singura flotă comercială activă din țară. Compania operează intermitent din 1947 și, în sezonul de vară, cele două nave ale sale, Hvalur 8 și Hvalur 9, au vânat balene cu înotătoare (fin whales), depășind 50 de capturi până acum, arată publicația. De ce contează referendumul: regulile UE ar elimina practic vânătoarea Pe 29 august, islandezii votează dacă repornesc negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Un vot „da” ar redeschide calea către apartenența la bloc și către aplicarea Directivei Habitate a UE, care interzice capturarea sau uciderea tuturor cetaceelor (categorie ce include balenele, delfinii și marsuinii). Pentru Loftsson, aderarea ar însemna „aproape sigur” sfârșitul vânătorii, în condițiile în care chiar și politicieni din tabăra „nu” admit că o derogare ar fi improbabilă. Sondajele descrise de Politico indică o cursă strânsă, cu „da” ușor în față. O activitate economic marginală, dar cu încărcătură politică În plan economic, vânătoarea de balene nu pare să aibă o bază solidă. Un raport guvernamental a constatat că operațiunile Hvalur au generat o pierdere de aproximativ 3 miliarde de coroane islandeze (echivalentul a 21 milioane euro, aprox. 105 milioane lei) în perioada 2011–2021, conform documentelor citate în articol. În plus, consumul intern este redus: „islandezii, în general, nu mănâncă carne de balenă”, iar practica este controversată inclusiv în interiorul țării. Hvalur a oprit vânzările către Japonia, invocând lipsa profitabilității, și a analizat inclusiv posibilitatea de a vinde carnea ca materie primă pentru hrană destinată porcilor și vitelor. Totuși, tema a devenit un simbol în dezbaterea despre controlul resurselor maritime. Politico notează că pescuitul rămâne un pilon al economiei, reprezentând aproape o zecime din PIB, iar o parte a opoziției față de UE leagă vânătoarea de balene de ideea păstrării politicilor naționale în apele islandeze. Adaptare de business: suplimente cu fier din carne de balenă În fața presiunilor și a lipsei de profit, Loftsson caută noi utilizări comerciale pentru carne: Hvalur vrea să macine carnea de balenă cu înotătoare și să o vândă ca supliment cu fier, sub formă de capsule de 500 mg, primul lot fiind așteptat anul viitor. El își justifică pariul prin amploarea anemiei la nivel global și prin faptul că suplimentele sintetice ar fi greu de digerat, potrivit declarațiilor din articol. Ce urmează Dacă referendumul va duce la reluarea negocierilor de aderare, vânătoarea comercială de balene intră într-o zonă de risc structural: nu doar din cauza presiunii publice, ci printr-un posibil angajament de aliniere la legislația UE care interzice explicit uciderea cetaceelor. În acest scenariu, soluțiile comerciale alternative ale Hvalur ar putea deveni secundare față de o schimbare de regim de reglementare care ar închide activitatea de bază. [...]
La șase luni de la atacurile SUA și Israelului, războiul din Iran continuă să perturbe Strâmtoarea Ormuz și să apese pe economia globală , într-un impas care împinge Washingtonul de la opțiunea militară spre presiune economică, potrivit Recorder , care citează o analiză Reuters. Conflictul nu are, deocamdată, o ieșire conturată: Iranul „nu s-a predat”, iar traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne „grav perturbat”, într-un context în care președintele Donald Trump estimase anterior că războiul s-ar putea încheia în trei-patru săptămâni. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio le-a transmis aliaților că este puțin probabil ca SUA să lanseze noi atacuri „deocamdată”, semnalând o repoziționare către o campanie de presiune economică. Strâmtoarea Ormuz: șoc energetic, dar sub scenariile de criză Miza economică imediată rămâne Ormuz, un punct de tranzit prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu combustibil; strâmtoarea se îngustează până la circa 34 km între Iran și Oman. Perturbarea a împins în sus prețurile petrolului și a alimentat temeri de recesiune globală, însă efectele macro au fost, până acum, mai mici decât anticipau unii economiști. Fondul Monetar Internațional și-a redus de două ori prognoza de creștere globală de la începutul războiului și estimează acum un avans de 3,0% în acest an, față de 3,3% în ianuarie. Reuters notează că economia globală a arătat mai multă reziliență decât în crizele petroliere din anii 1970, pe fondul unei dependențe energetice mai reduse și al cheltuielilor și investițiilor încă solide, inclusiv în zona inteligenței artificiale. Costuri în lanț: transport, asigurări și rute comerciale Dincolo de prețul petrolului, conflictul ridică costuri operaționale pentru comerțul regional: atacurile asupra transportului maritim, combinate cu un blocaj impus de Houthi care vizează traficul legat de Arabia Saudită în Marea Roșie, au crescut costurile de asigurare și de transport în regiune, potrivit analizei citate. Textul Recorder este trunchiat în această secțiune, astfel că amploarea exactă a efectului și detaliile suplimentare nu pot fi redate din sursa furnizată. De ce contează pentru piețe: impas militar, presiune economică În lipsa unei „căi clare” de încheiere a conflictului, revenirea SUA la presiune economică sugerează un orizont mai lung de incertitudine pentru fluxurile energetice și pentru costurile logistice asociate rutelor din Orientul Mijlociu. În același timp, analiza indică faptul că șocul inițial a fost amortizat la nivel global, chiar dacă riscurile rămân ridicate cât timp Ormuz este „grav perturbată”. [...]
Ucraina spune că este gata să sprijine dezvoltarea apărării României și Republicii Moldova , într-un mesaj care indică o posibilă aprofundare a cooperării regionale pe securitate și coordonare politică în jurul obiectivului comun de integrare europeană, potrivit Economica . Declarația a fost făcută de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , la Chișinău , într-o conferință de presă comună organizată cu ocazia marcării a 35 de ani de independență a Republicii Moldova. Zelenski a spus că Ucraina este „pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităţilor de apărare” ale celor doi vecini și că își dorește continuarea „pașilor comuni” pentru rezultate mai bune în această direcție. Cooperare pe apărare și coordonare pe agenda UE În același context, Zelenski a legat cooperarea de securitate de coordonarea pe integrarea europeană, afirmând că „de fiecare dată” vor fi coordonate eforturile privind parcursul european, pe motiv că Ucraina și Republica Moldova urmăresc „același obiectiv”. El a reiterat că ținta este obținerea calității de membru al Uniunii Europene și a mulțumit României și Republicii Moldova pentru sprijinul acordat în relația cu instituțiile europene, exprimând convingerea că „ne vom regăsi împreună în Uniunea Europeană”. Mesaj de aliniere regională Zelenski a mai spus că este „foarte important” ca Ucraina, Republica Moldova și România „să fim împreună”, în formula de cooperare prezentă la Chișinău. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proiecte concrete, calendare sau instrumente de implementare pentru sprijinul pe apărare menționat de liderul ucrainean. [...]
Donald Trump a lăsat neclar dacă SUA vor sancționa bănci chineze , un semnal care menține incertitudinea pentru relațiile financiare dintre Washington și Beijing, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată joi, iar materialul Agerpres citează AFP. Din conținutul disponibil public reiese doar că președintele american „a lăsat să planeze îndoiala” în legătură cu „eventuale sancțiuni economice” care ar viza unele bănci din China. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt accesibile detalii despre ce instituții ar putea fi vizate, ce tip de sancțiuni ar fi luate în calcul sau care ar fi calendarul unei decizii. [...]
