Știri
Știri din categoria Externe
Un oficial american a spus că rușii și ucrainenii au părut „aproape prieteni” la discuțiile mediate de SUA de la Abu Dhabi, înaintea unei noi reuniuni programate duminica viitoare, potrivit Digi24. Declarația vine în contextul unei runde de negocieri desfășurate vineri și sâmbătă în capitala Emiratelor Arabe Unite, care, deși descrise ca având progrese, nu au produs încă o înțelegere care să apropie părțile de încheierea războiului.
„Am văzut o adevărată disponibilitate din partea fiecărui membru al fiecărei delegaţii faţă de omologii săi. A fost un moment în care toţi păreau aproape prieteni şi, într-un fel, aceşti oameni se cunosc. Au fost multe masacre, mulţi morţi, dar am văzut mult respect în încăpere între părţi, întrucât acestea căutau cu adevărat să găsească soluţii”, a declarat presei respectivul oficial american, care a vorbit cu condiţia anonimatului.
Oficialul a mai susținut că a avut „senzația” că delegațiile Rusiei și Ucrainei au stat „de aceeași parte a mesei”, încercând să înțeleagă pozițiile celeilalte părți pentru a ajunge la o „soluție de compromis”. În acest cadru, SUA au acționat ca mediator și, potrivit aceluiași responsabil, nu ar fi fost nevoie de presiuni semnificative pentru a aborda temele principale; el a indicat și existența unor „discuții paralele extinse”, precum și intenția ca întâlnirea de duminica viitoare să împingă acordul „către finalizare”.
Pe fond, discuțiile s-au concentrat pe criterii pentru încheierea războiului și pe parametrii de securitate post-conflict. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a descris negocierile ca fiind constructive și a menționat că a fost identificată o listă de teme pentru o posibilă nouă întâlnire chiar săptămâna viitoare. Separat, agențiile ruse TASS și Ria Novosti au relatat că prima rundă trilaterală a vizat controlul asupra Donbas și măsuri de securitate, iar o sursă citată de TASS a indicat că retragerea trupelor ucrainene din întregul Donbas rămâne principalul obstacol.
În privința garanțiilor de securitate, articolul notează opoziția președintelui rus Vladimir Putin față de desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, în timp ce Kievul cere garanții care ar obliga SUA și aliații europeni să intervină militar în cazul unei noi agresiuni.
Delegația ucraineană a fost condusă la Abu Dhabi de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, iar delegația rusă de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului de informații militare GRU; din partea americană, echipa de mediatori a fost condusă de emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, și Jared Kushner.
Recomandate
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA , mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres . Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump , a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”. „Vom vedea ce va rezulta din aceasta.” De ce contează: locul întâlnirii rămâne un obstacol major Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta. În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova. Ce urmează Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert. [...]
Folosirea repetată a aeroportului din Chișinău de către Zelenski indică o posibilă recalibrare a rutelor logistice pentru deplasările externe ale conducerii ucrainene , pe fondul unor tensiuni politice între Kiev și Varșovia, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , urmează să plece la summitul G7 din Franța de pe aeroportul din Chișinău, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni când folosește această rută pentru deplasări internaționale. Informația este relatată de portalul NewsMaker.md, care citează publicația ucraineană Evropeiska pravda. Detaliile despre zbor apar pe platforma de monitorizare aeronautică AirNavRadar, potrivit Agerpres. Conform datelor disponibile, aeronava cu care Zelenski și delegația ucraineană se deplasează la reuniunea G7 ar urma să decoleze în seara zilei de 15 iunie de la Chișinău, cu destinația Geneva, Elveția, cel mai apropiat aeroport internațional major de Evian, localitatea franceză unde are loc summitul. De ce contează: semnal despre schimbarea punctului de plecare În ultimii trei ani, principalul punct de plecare pentru deplasările externe ale președintelui ucrainean a fost aeroportul din Rzeszow (Polonia), iar aeronava a fost frecvent în mentenanță la Cracovia, unde există infrastructură tehnică mai dezvoltată. Între ultimele deplasări, avionul s-a aflat la Cracovia și a ajuns la Chișinău în după-amiaza zilei de 15 iunie. Săptămâna trecută au apărut speculații privind o posibilă schimbare a bazei permanente a aeronavei lui Zelenski, după ce acesta a zburat pentru prima dată în Marea Britanie plecând din Chișinău, în locul aeroporturilor din Polonia. Contextul politic și poziția Kievului Pe fondul tensiunilor dintre Varșovia și Kiev, legate de numirea unei unități a forțelor de apărare ucrainene în onoarea Armatei Insurgente Ucrainene (UPA), au apărut presupuneri că schimbarea aeroportului ar putea avea o motivație politică. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a respins însă ideea unei legături politice între aceste tensiuni și decizia privind utilizarea aeroportului din Chișinău, notează NewsMaker. [...]
Propunerea lui Zelenski de a-l întâlni pe Putin la G7 mută presiunea diplomatică pe Moscova , într-un moment în care liderul ucrainean încearcă să obțină sprijin militar suplimentar și să forțeze o discuție despre încheierea războiului, potrivit Digi24 . Volodimir Zelenski a declarat că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summitul G7 din Franța , care se desfășoară la Evian-les-Bains, pentru discuții „menite să pună capăt” războiului care durează de peste patru ani. Declarațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. Zelenski a spus că SUA ar fi fost de acord să-l invite pe Putin la reuniune și că mesajul transmis a fost că o întâlnire în formatul G7 ar avea loc în prezența președintelui american Donald Trump și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Am transmis mesajul că suntem gata să ne întâlnim cu Putin în cadrul G7 pentru că (Donald) Trump va fi acolo şi (Emmanuel) Macron va fi acolo, deci europenii plus America. Aceasta este o ocazie bună, cred, foarte bună de a ne întâlni cu toţii.” Un responsabil ucrainean a declarat că Zelenski le-a comunicat americanilor și lui Macron propunerea, iar Ucraina a transmis invitația și părții ruse, însă nu a primit „un răspuns clar”. Biroul lui Macron nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Contextul: atacuri asupra Kievului și miza de la G7 Zelenski a vorbit dintr-o mănăstire istorică din Kiev, avariată în urma unui atac cu rachete și drone al Rusiei, în noaptea de duminică spre luni. În același val de atacuri, „cel puțin zece persoane” au fost ucise la Kiev și Harkov, potrivit informațiilor citate. Președintele ucrainean l-a acuzat pe Putin de comportament „cinic”, afirmând că atacul major — 70 de rachete și 611 drone — a avut loc la câteva ore după o convorbire telefonică între liderul rus și Donald Trump. Ce urmărește Zelenski: mai multă apărare antiaeriană Pe agenda sa la summit, Zelenski a indicat drept prioritate obținerea „cât mai multor sisteme de apărare antiaeriană”, pentru a crește capacitatea Ucrainei de a se apăra de atacurile rusești. El a mai spus că va avea întâlniri cu liderii europeni și cu Donald Trump, pentru a discuta „cum să-l facem pe Putin să pună capăt acestui război”. În paralel, Digi24 notează că Zelenski i-a adresat luna aceasta o scrisoare deschisă lui Putin, în care s-a oferit pentru discuții față în față și a susținut că războiul amplifică presiunea asupra economiei Rusiei. Putin a răspuns public că nu vede un motiv pentru o astfel de întâlnire și că atacurile ucrainene cu drone cu rază lungă nu reprezintă o amenințare pentru economia rusă. [...]
Rusia neagă că a lovit Lavra din Kiev și pune pagubele pe seama unei rachete Patriot „expirate” , deși la fața locului au fost raportate resturi de drone Shahed, potrivit Kyiv Post . Episodul are miză de reglementare și politică externă: acuzațiile privind „muniție expirată” încearcă să mute responsabilitatea asupra sprijinului militar occidental și să submineze credibilitatea sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că complexul Kyiv-Pechersk Lavra, sit protejat de UNESCO, ar fi fost lovit nu de arme rusești, ci de o rachetă interceptoare din sistemul american Patriot, care ar fi „funcționat defectuos” în timpul atacului. În aceeași declarație, Moscova a afirmat că una dintre cauzele defecțiunii ar fi faptul că țările occidentale ar fi livrat Ucrainei rachete „expirate”. Această versiune a fost contrazisă de relatări de la fața locului. The Guardian, citat de Kyiv Post , a scris că în dimineața de luni, în afara complexului, ofițeri ai securității de stat se aflau lângă rămășițele a două drone Shahed, ceea ce ar contrazice explicația Rusiei. Contextul atacului și semnificația țintei Kyiv Post notează că incendiul de la complexul monahal a izbucnit în timpul unui atac aerian de amploare asupra Kievului, care ar fi implicat 70 de rachete și 611 drone. Kyiv Pechersk Lavra datează din secolul al XI-lea și este considerat unul dintre cele mai sacre locuri religioase din Ucraina; situl recunoscut de UNESCO este deținut de statul ucrainean ca rezervație națională și este, în mare parte, deschis publicului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a calificat loviturile drept atacuri deliberate asupra patrimoniului cultural comun al umanității și a cerut folosirea mecanismelor internaționale de tragere la răspundere, inclusiv proceduri UNESCO. Reacția Kievului: presiune pe G7 pentru apărare aeriană Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un răspuns „decisiv și semnificativ” din partea liderilor G7 și a solicitat intensificarea presiunii asupra Moscovei, precum și consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. În mesajul citat de Kyiv Post, Zelenski a spus că amploarea atacului ar arăta intenția Rusiei de a continua războiul și a cerut sisteme suplimentare de apărare aeriană. [...]
Liderii G7 discută noi măsuri de presiune asupra Rusiei , după atacul rusesc în urma căruia Mănăstirea Pechersk din Kiev a luat foc, un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că tema va fi pe agenda summitului G7 din Franța , în contextul intensificării bombardamentelor asupra Ucrainei, care au produs noi victime în rândul civililor. Informațiile despre pagubele suferite de mănăstire sunt atribuite de publicație European Pravda. Într-un mesaj publicat pe X, von der Leyen a indicat că liderii G7 vor discuta „următoarele măsuri” pentru a crește presiunea asupra Rusiei, cu obiectivul de a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri și de a opri războiul. Ce se discută la G7 și de ce contează Miza imediată este o posibilă înăsprire a presiunilor internaționale asupra Rusiei, într-un moment în care atacurile asupra Ucrainei continuă, iar liderii occidentali caută pârghii suplimentare pentru a influența cursul conflictului. Von der Leyen a mai afirmat că Europa și poporul ucrainean își doresc pacea, în timp ce Rusia ar fi demonstrat „încă o dată” că este interesată de violență și distrugere. Context: contactele cu SUA, pe fondul discuțiilor despre negocieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski așteaptă un răspuns din partea țărilor G7 la ultimele atacuri rusești asupra orașelor ucrainene. Separat, Bloomberg relatează că liderii europeni intenționează să discute cu președintele american Donald Trump, în cadrul summitului, pentru a-l sprijini în planul de reluare a negocierilor între Ucraina și Rusia, cu participarea Europei. Potrivit aceleiași surse, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu Trump înaintea reuniunii, iar cei doi au convenit să discute la summit idei suplimentare pentru a apropia o soluție de pace. [...]
Revenirea prețurilor la energie după armistițiul SUA–Iran va fi lentă , din cauza timpului necesar refacerii aprovizionării și a daunelor „semnificative” aduse infrastructurii din Golf, avertizează șefa FMI, Kristalina Georgieva , într-o postare pe blogul instituției, citată de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru companii și guverne: chiar dacă riscul geopolitic scade, costurile cu energia pot rămâne ridicate o perioadă, cu efecte în lanț asupra inflației și condițiilor financiare. Acordul convenit duminică între Iran și Statele Unite pune capăt unui conflict de aproape patru luni care a paralizat Strâmtoarea Ormuz , rută-cheie pentru transportul maritim de hidrocarburi. Georgieva spune că „anunțul de duminică privind un armistițiu este binevenit”, dar subliniază că normalizarea pieței nu este imediată, deoarece refacerea fluxurilor de aprovizionare durează. Ce semnal transmite FMI despre riscurile macro În evaluarea șefei FMI, economia globală „pare să reziste” după mai bine de trei luni de război în Orientul Mijlociu, deși șocul a afectat prețurile mărfurilor, inflația și așteptările inflaționiste, precum și condițiile financiare. Totuși, ea notează că aceste efecte nu au ajuns, deocamdată, „în moduri care să semnaleze o încetinire globală”. FMI urmează să publice pe 8 iulie o actualizare a raportului World Economic Outlook (WEO), cu previziuni de creștere și inflație. În aprilie, instituția prezentase trei scenarii pentru 2026–2027, iar scenariul „negativ” includea o încetinire a creșterii globale la 2,5% în 2026 și o inflație generală de 5,4%. De ce contează pentru piețe și guverne Potrivit informațiilor citate, Georgieva declarase luna trecută că scenariul negativ era deja în desfășurare, însă comentariile recente sugerează că FMI ar putea reveni la scenariul de referință, care presupunea un război de scurtă durată în Iran și o creștere globală de 3,1% în 2026. Cu alte cuvinte, armistițiul poate reduce o parte din presiunea asupra perspectivelor, dar nu elimină rapid efectele asupra energiei. Pe partea de sprijin financiar, Georgieva afirmă că FMI este pregătit să ajute țările membre, însă până acum majoritatea guvernelor au cerut mai degrabă îndrumări de politici publice decât finanțare de tip „salvare” în numerar. [...]
